Nestemate din lemn la Cobia

TIPĂREȘTE

Cobia este o comună din județul Dâmbovița situată nu departe de Târgoviște, pe drumul care face legătura cu orașul Găești. Pe DN 72, apoi pe DJ 702E prin Ungureni, după un parcurs de 18 km se ajunge la Cobia.

De ce vă invit acolo? Nu pentru o vizită la Mănăstirea Cobia ctitorită în sec. XVI, punctul religios central al zonei, ci pentru că recent, căutând Biserici de lemn din Dâmbovița, am descoperit în comuna Cobia câteva dintre cele mai vechi și mai bine păstrate lăcașuri de închinare construite din lemn. Ca forme și ca dimensiuni, acestea sunt foarte asemănătoare caselor țărănești. Modeste și singuratice, retrase în liniștea câte unui vechi cimitir de pe dealuri mărginașe, bisericile de lemn au fost ferite din calea năvălitorilor, dar și de foc - dușmanul cel mai de temut al unei așezări cu case și acareturi din lemn și paie.

Am fost în comuna Cobia și am văzut trei dintre cele patru nestemate din lemn existente acolo. La vechile biserici din Frasin Deal - Copăcei, Frasin Vale și Mislea, pe câte o tăbliță fixată în peretele de lemn scrie (inclusiv în engleză și franceză): "Acest sit a fost selectat de autoritățile române ca o prioritate pentru reabilitare și punere în valoare în 2009 în Programul de Reabilitare Integrată / Cercetare Asupra Patrimoniului Arhitectural și Arheologic (IRPP/SAAH), un program comun al Comisiei Europene și al Consiliului Europei. "

Construite pe un fundament din lespezi de piatră, din bârne de stejar într-o ingenioasă îmbinare, toate bisericile la care voi face referire sunt acoperite cu șindrilă, au pridvor deschis și o singură turlă deasupra intrării.

Biserica de lemn Frasin Deal

În fosta comună Cobia de Sus, în cătunul Copăcei, la sfârșitul sec. XVIII - începutul sec. XIX (tăblița de pe gard menționează anul 1805), a fost ridicată o biserică. Actualmente ea este înconjurată de morminte vechi, iar intrarea în curte - deci în cimitir - se face prin partea de răsărit. Așadar, absida altarului, poligonală, cu îmbinările meșteșugite ale bârnelor de stejar și cu o ferestruică modestă, a fost prima care ne-a atras atenția. Privind-o, doar crucea de pe acoperiș îți spune că te afli lângă un lăcaș de cult și nu lângă o veche căsuță țărănească. Pentru că ușa era încuiată, nu am putut vedea și interiorul, dar în pridvorul cu stâlpi ciopliți în motive prismatice - foarte asemănător cerdacurilor de la sate - chipurile Sf. Petru și Sf. Pavel ne-au întâmpinat zugrăvite pe singurul perete tencuit al lăcașului.

Localnicii ne-au spus că la Frasin Deal sunt două biserici de lemn. Din păcate, noi nu am mai găsit-o și pe cea de-a doua, iar de întrebat nu am mai avut pe cine. Singurele suflete din jur erau niște câini adormiți sub garduri, la soare.

Acasă, încercând să aflu mai multe detalii, am citit că cea de-a doua biserică de lemn din Frasin Deal - și ea declarată monument istoric - se află în cătunul Șerbești și datează din aceeași perioadă ca și biserica din cătunul Copăcei.

Biserica de lemn Frasin Vale

Să ajungem din Frasin Deal în Frasin Vale n-a fost dificil. După numai vreo 2 km, în dreapta, chiar lângă drum, am zărit printre copaci turla unei biserici de lemn. Pe tăblița fixată pe gard am citit că lăcașul-monument istoric are hramul "Cuvioasa Paraschiva" și datează din 1746. Cum mai mult decât atât nu poți afla la fața locului, am consultat internetul care - printre alte informații contradictorii - spune că biserica de lemn din Frasin Vale a fost înălțată de jupân Ristea, iar mai târziu (pe la 1800) a fost "prefăcută" fără a i se modifica aspectul initial.

Se înțelege că și aici, în loc izolat, în mijlocul unul mic cimitir, biserica era încuiată. Foarte asemănătoare cu cea din Frasin Deal - probabil executată de aceiași meșteri - biserica de lemn din Frasin Vale nu are pictură în pridvor, în schimb, pe o scândură lată, în dreapta ușii, am descoperit pisania pe care mi-a fost imposibil să o descifrez.

Biserica de lemn Mislea

Ca să ajungem în satul Mislea (care face parte tot din comuna Cobia) n-a fost greu deloc. Doar 1,5 km am avut de străbătut până în sat, dar până la biserica de lemn a trebuit să continuăm pe un drum de pământ până la ieșirea din sat. Un podeț din țevi metalice (peste care - cu grijă, pentru că este îngust - se poate trece cu mașina) traversează un pârâu. În dreapta, izolată, în mijlocul unui cimitir, se află Biserica de lemn "Sf. Nicolae", monument istoric datând - conform informațiilor de la intrare - din anul 1873.

Biserica pare să fi fost refăcută pentru că arată bine. Nici aici nu am avut acces în interior, ușa fiind încuiată cu lacăt. Pridvorul deschis este mărginit de patru stâlpi ciopliți cu barda, iar peretele de la intrare este tencuit și pictat. De o parte și de cealaltă a ușii, Maica Domnului cu Pruncul și Iisus Hristos sunt zugrăviți în culori ce sunt încă vii. Deasupra ușii se află pisania, de asemenea pictată. Am remarcat - și se poate vedea chiar și din fotografia atașată - că ușa de la intrare prezintă vagi urme de pictură.

În final…

Lângă Biserica de lemn Frasin Deal - Copăcei încă mai există un panou care informează despre programul "Circuit cultural religios pe axa Cobia - Târgoviște - Doicești din județul Dâmbovița - Pelerin în județul tău". Proiectul s-a derulat începând cu 12.04.2011 având ca scop promovarea turismului în zonă și cunoașterea patrimoniului cultural-religios pe care îl deține județul.

Dacă veți dori să vizitați câteva dintre aceste monumente de suflet, comuna Cobia și bisericile ei de lemn pot constitui un bun punct de pornire. Să nu uităm că tot la Cobia se află o veche mănăstire a cărei biserică a fost ctitorită în anul 1572 de Badea Boloșin stolnicul. De-a lungul timpului, cu numeroase transformări și adăugiri, Mănăstirea Cobia a devenit un important punct religios al județului.

Cât despre bisericile de lemn de aici - ca și din întreaga țară - adevărate tezaure de cultură românească, n-ar trebui lăsate să se piardă în uitare pentru că "Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu prețios pe plan național și mondial. Până la începutul secolului 20 românii au creat și s-au manifestat preponderent într-o civilizație a lemnului, de o bogăție, o varietate și un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie. În acestea s-au înfiripat comunitățile creștine din sate și târguri și în jurul lor au luat ființă primele așezăminte monahale, singurele noastre centre culturale în decursul multor veacuri. În România se păstrează peste 1400 de biserici de lemn construite înainte de anul 1918. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească. Ele fac parte integrantă și definitorie din identitatea națională." Wikipedia - Biserici de lemn din România

---

VIZUALIZĂRI: 3311 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI