Pestera Ghetarul Focul Viu

TIPĂREȘTE

"GLAVOI FARA GUNOI"

Aceste cuvinte le gasesti scrise pe o pancarda, la Padis, in locul de campare Glavoi. Si anul acesta chiar am avut surpriza sa-l descopar FOARTE CURAT.

Poate ca acest review nu va fi punctat, deoarece am mai scris despre Padis. Nu ma intereseaza asta, ceea ce vreau eu sa va spun, este ca am fost ieri si am numai vesti bune.

In primul rand, la reabilitarea drumului se lucreaza INTENS. Nu stiu in cat timp va fi asfaltat, dar e un lucru bun. Sunt zone unde drumul este foarte fin, dar sunt si zone unde este foarte rau, ma refer la drumul dinspre Rachitele, pe care mergem noi tot timpul. Se construieste foarte mult, in zona au aparut noi pensiuni si spatii de cazare. Drumul l-am descris aici click aici.

Am pornit la drum, ieri dimineata cu speranta ca nu ne va prinde ploaia. Si asa a fost. Am avut noroc, ploaia ne-a ocolit, dar am dat de mult noroi si pe iarba nu am putut sta.

O data pe an, macar, imi doresc sa ajung in zona aceasta superba, de langa Cluj.

Anul acesta, fiind si cu copilul, ne-am hotarat sa mergem la Pestera Ghetarul Focul Viu, pestera la care n-am mai fost din 2004. Am ales acest traseu, deoarece este mai usor ca si celelalte si pe aici pot merge si copiii mici, fara nici o problema sau risc.

Cand am ajuns la Glavoi sau La Grajduri, cum ii mai spune, am ramas uimita de cata curatenie am gasit. Daca cu ani in urma, erau numai gunoaie, acum este un loc foarte curat, desi era foarte multa lume. Vad ca cei care s-au zbatut pt aceasta zona, au reusit sa transmita acest mesaj si lumea care vine aici s-a conformat si s-au mai "civilizat". BRAVO.

In sfarsit avem un loc curat, in tara asta, unde oamenii pot veni cu mare placere. Am vazut, ca de obicei, foarte multi turisti straini, chiar pe un grup i-am ghidat pe unde sa mearga si am fost mandra ca poate, in sfarsit vom primi laude si noi romanii, cu toate ca traseele nu sunt puse bine la punct, lipsa balustrazi (balustrada era lipsa la "podul" de pe Ghetar). Nu stiu cum sunt acum balcoanele de la Cetatile Ponorului, dar acum cativa ani, erau dezastru, nu mai aveai acces pe ele.

Drumul spre pestera, relativ usor, porneste din acesta zona. Urci prin padure, la inceput un pic abrupt, dupa care mai mult cobori. Noi am parcurs destul de greu acest traseu, din cauza ca a fost noroi, pietre ude si eram cu copilul, care merge cum merge. De mult mi-a fost dor, de un asemenea traseu, desi pt altii e floare la ureche. Pt fiul meu a fost prima aventura, daca pot spune asa, pe un teren asa alunecos si atata timp pe jos. L-am mai dus la munte, dar nu ne-am pornit pe trasee cu el. S-a comportat foarte bine, desi atunci era programul lui de somn, n-a facut mari figuri. 2 ore si ceva, aproape tot timpul a umblat pe jos, ne-am noroit pana in cap, dar a meritat. Cu ocazia asta l-am studiat si ne-am dat seama ca ar rezista pe orice traseu. Au fost zone, intradevar, unde numai in brate a fost dus. Ne-am intalnit pe drum cu multi turisti cu copii, copii mici, chiar si in marsupiu am vazut un bebe de 2-3 luni, copii mai mari, 4-5 ani, care mergeau fara probleme. Deci, cei care aveti copii puteti face acest traseu, nu au ce sa pateasca.

Pestera Ghetarul Focul Viu, dupa cum am mai scris, este bine sa-l vizitati la orele pranzului, cand razele soarelui bat exact pe el, creand o imagine feerica, ca si cum ar fi in flacari. Foarte frumos. Accesul in acesta pestera se face pe niste scari si o intrare micuta intr-un imens perete de calcar. Sunt 2 ghetari, iar unul se poate vedea de pe balconul natural, care desparte cele 2 sali ale pesterii. Tavanul acestei pesteri s-a prabusit, iar inauntru au cazut busteni si pamant, care au colorat acest ghetar. Accesul in acesta pestera este permis, mai demult nu era nici atat, pana la balustrada de la intrare.

Am avut surpriza, ca anul acesta sa constat, de pe balcon nu se mai vedea asa frumos, ca si in 2004, ori s-a mai topit, ori s-a prea "murdarit" de la pamantul cazut pe el. Plus ca lipsea balustrada si nu puteai sa te apleci prea tare.

Asa ca, la intoarcere acasa, l-am rugat pe sot sa ma ajute cu filmarea facuta in 2004, cand am fost prima data. Spuneam, la celalalt review, ca am un videoclip. Aseara l-a incarcat pe YOU TUBE, ca sa-l pot atasa aici, sa vedeti ce frumos era atunci.

Drumul de intoarcere, inapoi la masina, l-am parcurs mai usor, deja se mai uscase putin pe jos.

Pe copil l-am bagat in masina, i-am dat sa manance si a adormit instantaneu. Nici nu ma mir. Asa ca, noi am facut o pauza, binemeritata, la Cornelu's Mol, una dintre terasele care sunt in zona. Am mancat o placinta cu branza foarte buna si minune mare, in sfarsit au aparut si aici magneti souvenir. Nu este nu stiu ce magnet, dar am pe frigider amintire cu I love Apuseni.

Va recomand, din tot sufletul, cei care n-ati vizitat acesta zona, MERGETI. Veti avea parte de peisaje cum numai aici le intalnesti, obiective turistice UNICE in tara si curatenie totala.

Am citit undeva ca atmosfera traita in Padis este unica. Si chiar asa e.

In plus, e o statiune, ca sa-i zic asa, in continua schimbare. Se va asfalta drumul, se construieste la greu, bine pt turisti si, zic eu, rau pt natura, natura aceasta, virgina INCA, cum am numit-o in celalat review.

Data viitoare, cand voi merge, vreau sa ajung la Cheile Somesului Cald si Cetatatea Radesii. Imi poate da cineva detalii? Este dificil?

Pana ce voi descarca pozele in calculator, atasez acest videoclip. click aici

---

VIZUALIZĂRI: 8059 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI