Dealul Cozla – Telegondola și pârtia de schi

TIPĂREȘTE

În acest început de an am ajuns pentru o zi în Piatra, cea cu picioarele scăldate de Bistrița limpede. Situat într-un cadru geografic superb, istoria orașului coboară până în paleolitic (descoperirile arheologice de la Poiana Cireșului le-am văzut în Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic din Târgoviște – vezi impresii) și în epoca dacică (am vizitat cu ani în urmă cetatea dacică de la Bâtca Doamnei, vechea Petrodava – vezi impresii).

Întrucât eram însoțit de un prieten care nu urcase până acum pe Cozla am decis să facem această călătorie chiar dacă vremea nu se arăta grozav. Istoricul Nicolae Iorga descria astfel această înălțime care mărginește orașul: Muntele Cozla era mai înainte o podoabă îndoielnică și o primejdie statornică pentru oraș: plămădit din ardezie negrie, lucie și sfărâmicioasă, din piatră tare văpsită galben, cărămiziu, negru sau acoperită cu un ușor strat de ocru fin, și dintr-un aluat de lut, el stăpânește peste orașul întreg, peste toată valea Bistriței, până departe și înfruntă înălțimile din față.

Informații geografice și nu numai. Municipiul Piatra Neamț e înconjurat de patru masive deluroase: Pietricica, Cozla, Cârloman și Cernegura (care este și cel mai înalt, peste 850 m). Dealul Cozla, format din roci sedimentare (marne și gresii), atinge o înălțime maximă de 679 m.

De o mare importanță geologică și paleontologică s-a dovedit a fi rezervația naturală fosilieră Cozla, întinsă pe circa 10 ha. Între straturile de roci s-au descoperit pești fosilizați, încremeniți în piatră, care au trăit odată în Marea Paratethys; primele cercetări ale faunei fosilizate din zona Cozla datează din ultima parte a secolului al XIX-lea.

Tot la sfârșitul veacului al XIX-lea au fost descoperite și exploatate o serie de izvoare de ape minerale (ziarpiatraneamt.ro/petru- ... ale-de-pe-cozla). Având o compoziție cloruro-sodică și sulfuroasă au fost utilizate multă vreme pentru tratarea bolilor digestive, mai cu seamă. În 1897 o alunecare de teren acoperă izvoarele minerale de la baza dealului, afectând și mai multe case.

Telegondola din Piatra Neamț

Am revenit spre acest mijloc de agrement din Piatra Neamț după 10 ani de la prima „plimbare aeriană”, dar nu pot spune că lucrurile au evoluat spectaculos. În ciuda protestelor specialiștilor privind amplasarea telegondolei exact în aria depozitului fosilier de pe Cozla trebuie să recunoaștem că această construcție a devenit un punct de atracție al orașului, promovat ca atare de edili. Mie îmi sunt suficiente cele două plimbări efectuate la diferență de 10 ani, am putut compara „Acum” cu „Atunci”.

Instalația de transport pe cablu produsă de o firmă austriacă a fost inaugurată la începutul anului 2008. Cele 22 de gondole (8 locuri/cabină) parcurg o distanță de aproape 2 km în circa 6-8 minute, diferența de nivel între punctele de plecare/sosire fiind de 309 m. Stația de plecare se află lângă Gara orașului (Piața Gării/B-dul 9 Mai), locurile de parcare din zonă sunt contracost (se poate plăti prin sms).

Programul de funcționare diferă de la un sezon la altul, gradul de încărcare fiind mai scăzut în anotimpul rece și în timpul săptămânii. În momentul de față telegondola funcționează de luni până vineri de la fix până la și 20 ale fiecărei ore, în weekend programul fiind prelungit (cozlaparc.ro). Astfel că am prins ultimele minute de funcționare ale orei respective, după ce am coborât din cabină instalația s-a oprit pentru aproximativ jumătate de oră. Tariful pentru adulți este de 25 lei dus/întors, copii sub 5 ani gratuit, iar cei între 5-14 ani plătesc 18 lei dus/întors. Alte variante de bilet găsiți pe pagina web menționată mai sus.

Chiar înainte de a sosi la stația de pe Cozla o pâclă densă a învăluit vârful dealului, apoi cu intermitențe pe deasupra pădurii se perindau fuioare de ceață. Panorama spre lacul Bâtca Doamnei, oraș sau Ceahlău era compromisă. Acum 10 ani nu exista nici o construcție pe Cozla, doar câteva tarabe/chioșcuri improvizate; atunci am putut admira lacul și orașul.

În 2019 bâlciul de pe dealul Cozla era 95% închis. Au apărut construcții de lemn care găzduiesc o serie de magazine de suveniruri și baruri, chiar cu terase exterioare. O mare cupolă acoperă un restaurant, nefuncțional în acest moment. Automatul de cafea nu funcționa, toate chioșcurile și barurile erau închise, doar două magazinașe de suveniruri erau deschise (bineînțeles că nu e mare lucru de capul lor). Din cauza ceții nu mi-am dat seama dacă arborii din zonă au crescut în 10 ani atât de mult încât să obtureze semnificativ priveliștile. Impresia este de loc neîngrijit, lipsă de interes și de investiții: panouri fără texte, garduri căzute la pământ, construcții neterminate, lipsa unor amenajări bazice.

Din cabina telegondolei, cu geamuri de plastic mătuite și zgâriate, am admirat orașul acoperit de o plăpumioară albă de zăpadă. Pornind de la Gară, am zărit biserica „Pogorârea Sf. Duh”, clădirile vechi ale fostei fabrici de prelucrare a lemnului, modernizatul hotel Central Plaza, Consiliul Județean Neamț, Centrul Vechi cu Turnul lui Ștefan, Biserica Domnească „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” și muzeele înconjurătoare, Grand Hotel Ceahlău, Colegiul Național „Calistrat Hogaș”, Grădina Zoo, Clubul Sportiv Ceahlăul, Stadionul Ceahlăul, Dealul Pietricica cu releul radio-tv, Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Pârtia Cozla

La câțiva pași distanță de stația telegondolei descoperim pârtia de schi de pe dealul Cozla și, minune – este deschisă. Funcționează și telescaunul care are o lungime de 785 m și 42 de scaune. Așteptăm puțin pe buza pârtiei și apar câțiva schiori aduși de telescaun, își rearanjează/verifică echipamentul și se avântă la vale, „valsând” pe zăpadă.

Pârtia are grad de dificultate medie, o lungime de aproape 1000 m, înclinare medie a pantei de 27% și o diferență de nivel de 260 m. Ultimii trei ani a fost închisă, abia acum la sfârșit de ianuarie 2019 s-a redeschis, un skipass de o zi costând 100 lei.

În cele 40 de minute petrecute pe dealul Cozla am văzut circa 10 schiori care efectuau coborâri. Pârtia de pe Cozla se înscrie, alături de Pârtia Chilii din Câmpulung Muscel () și Pârtia Cocoș din Bistrița Năsăud, în rândul traseelor amenajate la altitudine joasă și astfel nu funcționează o perioadă prea mare de timp.

Alte puncte de interes pe Dealul Cozla

Ce mai putem face pe Cozla, mai ales într-o zi frumoasă de vară? Putem face o scurtă drumeție către punctul cel mai înalt al dealului (679 m) prin pădurea de foioase spre satul Gârcina unde vom descoperi punctul numit La Trei Căldări – o stâncă în care ploaia și vântul au săpat 3 găvane. Drumeția spre aceste adevărate „căldări ale urieșilor” durează circa o oră pe un traseu marcat.

Alt traseu ar fi poteca care urcă în zig-zag pe sub telegondolă până în Poiana Trei Coline; la baza dealului Cozla se află Grădina Zoologică din Piatra Neamț.

Concluzii. Am sesizat câteva schimbări pe dealul Cozla față de acum 10 ani, dar fără îngrijire permanentă și investiții constante nu se poate atinge un grad satisfăcător de mulțumire a turistului. Cred că cine a urcat o dată cu telegondola pe Cozla, poate reveni peste circa 10-15 ani, nu pierde foarte mult, schimbările fiind de multe ori „surprinzătoare”. Cei care vizitează pentru prima dată Piatra neamț pot efectua o plimbare cu telegondola pe Cozla pentru a admira orașul de la înălțime și a privi întreaga zonă naturală.

Călătorii frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 2543 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI