ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 12.10.2020
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
AUG-2020
DURATA: 1 zile
Prieteni
4 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
BUN

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
90.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

De la Piatra Neamț la Hanu Ancuței

TIPĂREȘTE URM de aici

În cei 40 km ai săi, drumul de la Piatra Neamț la Hanu Ancuței (în comuna Tupilați), ne poartă prin sate care - deși mai puțin cunoscute - reușesc să ne surprindă prin vechi biserici, misterioase ruine de hanuri sau ponosite conace boierești, mândre altădată. În plus, tot în această zonă se află istorica ctitorie a lui Ștefan cel Mare de la Războieni.

Pe DN15D, prin Turturești, ajungem la Girov unde părăsim șoseaua Piatra Neamț - Roman virând la stânga, pe DJ208G. Doar 2 km ne mai despart de comuna Ștefan cel Mare.

Dacă ați ajuns în satul Ștefan cel Mare - până în 1968 numit Șerbești - merită să faceți un popas.

Biserica” Sfântul Gheorghe” - Șerbești, înălțată în 1637 este ctitoria lui Vasile Lupu. A fost întreținută de boierii Cantacuzini, rude cu domnitorul, de aceea găzduiește în curte trei morminte ale Cantacuzinilor, toate cu lespezi inscripționate cu litere chirilice, din păcate cam șterse fiind încrustate într-o piatră mai sfărâmicioasă. Pe monumentul unuia dintre cele trei morminte se distinge stema sculptată cu cei doi vulturi ai Cantacuzinilor, iar pe unul dintre monumente distingem numele prințului Alexandru Cantacuzino.

Biserica cu hramul” Sfântul Gheorghe” are trei turle din lemn, intrarea făcându-se prin latura sudică, pe sub turnul clopotniță adăugat mai târziu de Cantacuzini. Parterul turnului clopotniță constituia pridvorul deschis, arcuit pe trei laturi. În prezent, pridvorul bisericii este închis cu sticlă.

Lângă biserică, în partea de sud-est, se zărește Conacul Cantacuzino din Șerbești. Este un conac boieresc construit pe la mijlocul sec. XVII de vistiernicul Iordache Cantacuzino. Construcția cu adăugiri ulterioare (sec. XIX), a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004.

Puțină istorie? La începutul sec. XVII, proprietar al moșiei Șerbești era marele boier Costea Bucioc. Ecaterina, una din fiicele sale, s-a căsătorit cu boierul Iordache Cantacuzino, unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii, descendent dintr-o veche dinastie de împărați bizantini. Cea de-a doua fiică a marelui boier Costea Bucioc, Tudosca, s-a căsătorit cu viitorul domnitor al Moldovei, Vasile Lupu. Prin aceste căsătorii, moșia Șerbești a fost împărțită între cei doi gineri ai boierului, Iordache Cantacuzino devenind proprietarul părții de nord a moșiei, cea dinspre satul Cârligi. Stabilit la Șerbești în jurul anului 1630, Iordache Cantacuzino a construit aici o reședință boierească. În anul 1637, cumnatul său, domnitorul Vasile Lupu, a zidit Biserica” Sfântul Gheorghe” .

Nu vă așteptați ca ajungând acolo să descoperiți împrejmuirile inițiale, cu zid de piatră. Ele au fost demolate prin anii 1950-1957. Nici conacul nu are forma inițială, construcției fără etaj, cu fântână arteziană în față, cu iaz, cu o alee care ducea spre biserică, i s-au făcut modificări în sec. XIX, adăugându-i-se și un etaj cu balcon.

Nu am vizitat acest conac. Nici nu se putea. Localnicii ne-au spus că a fost cumpărat și că proprietarul intenționează să facă din el o pensiune.

Hanul de la Șerbești. Văzusem pe internet câteva imagini ale acestei construcții ruinate și chiar îmi doream să ajung acolo. De aceea Hanul de la Șerbești era unul dintre punctele noastre de maxim interes în acea zi.

Nu am mai găsit acolo ruinele văzute în pozele de pe internet. În locul lor, o echipă de muncitori înălța de zor o nouă construcție din piatră.

Un panou ne informează că restaurarea monumentului de patrimoniu cultural “Hanul de la Șerbești” începută la 29.05.2019 are ca termen de finalizare data de 29.05.2021.

Un alt panou, alăturat, furnizează celor interesați câteva date istorice. Așa am aflat că Hanul Șerbești situat la jumătatea distanței dintre Piatra Neamț și Hanu Ancuței, a fost construit cam pe la mijlocul sec. XVII, în timpul domniei lui Vasile Lupu și a fost folosit încă de la început de negustori și de olăcari. Zidurile hanului au fost construite din piatră nefasonată și aveau două intrări prevăzute cu porți grele, ghintuite. Pe una se intra, pe cealaltă se ieșea. În interiorul zidurilor, hanul dispunea de o curte numită “șopron” unde erau adăpostiți drumeții și căruțele cu mărfuri ale negustorilor. De o parte și de alta a curții existau câteva încăperi - cârciuma, bucătăria și camerele pentru călătorii de vază. Hanul dispunea de un beci cu intrare boltită, precum și de un adăpost pentru cai.

În timpul primului război mondial acoperișul hanului a fost distrus și ulterior refăcut. Hanul a funcționat până în iunie 1948 când a fost naționalizat și transformat în magazie C. A. P. La cutremurul din 4 martie 1977 acoperișul hanului s-a prăbușit, iar construcția a fost părăsită, lăsată pradă ruinării. Așa cum era, hanul-monument istoric a adăpostit o vreme o autoutilitară a primăriei, apoi a devenit depozit de lemne.

Șantierul în desfășurare pe care l-am văzut recent la Hanul din Șerbești ne dă speranța că la viitoarea noastră trecere prin zonă vom găsi un han reînnoit, gata să ne ofere o băutură răcoritoare și poate o masă bună, în stil moldovenesc.

Peste deal, la Cârligi, este o altă biserică de conac, Biserica “Sf. Trei Ierarhi” - Cârligi un monument istoric datând din sec. XVII. Această biserică este o replică a Bisericii “Sf. Gheorghe” de la Șerbești, tot cu turn la intrare, poate mai masiv și fără deschideri în arc. Biserica are și un al doilea hram - Sf. Împărați Constantin și Elena. Tradiția spune că biserica din Cârligi ar fi fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare, în 1459, pe locul unui schit închinat Sfântului Munte în 1402. În locul ei a apărut biserica pe care o vedem și noi astăzi.

Un mic panou din curtea Bisericii “Sf. Trei Ierarhi” din Cârligi ne informează că lăcașul din piatră și cărămidă, construit în 1660, a fost refăcut în 1827 de Ioan Cantacuzino, fiul boierului Costache Rosetti. De asemenea mai aflăm că în interior se află lespedea de pe mormântul postelnicului Ioan Cantacuzino decedat în 1830. Nu am vizitat biserica în interior. La solicitarea noastră, a venit cineva cu cheia pentru a ne deschide, dar a spus din capul locului că nu avem voie să fotografiem. Nu se punea problema unei taxe de fotografiere, ci pur și simplu în biserică nu se poate fotografia. Am renunțat la vizita în interior cu aceeași nedumerire pe care am avut-o și prin alte părți. De ce este interzis fotografiatul dacă în biserică nu este slujbă - deci nu deranjam ritualul religios, ba mai mult, biserica nu este pictată - deci aparatul foto n-ar fi putut afecta frescele? . În biserică sunt doar icoane, după cum ne-a informat omul cu cheia.

În imediata vecinătate a Bisericii „Sf. Trei Ierarhi” , la nord, încă mai dăinuie o construcție veche, masivă, datând din sec. XVII-XVIII. Este vorba despre Conacul Dimitrie Sturdza - Cârligi până în 1821 aflat în proprietatea acestuia, ulterior trecând în posesia familiei Ruset. Conacul era înconjurat de un zid înalt, cu o intrare monumentală în partea de est. Nici urmă de așa ceva în prezent. Acum clădirea cu un etaj, care păstrează pe ziduri plăcuța cafenie de “Monument Istoric” , are ferestrele mascate de scânduri, acoperișul șubrezit, iar undeva, la parter, scrie vizibil, cu roșu, “Acces interzis!” . Înconjurat cu un gard de sârmă improvizat, monumentul istoric ce nu se poate vizita, poate fi totuși fotografiat din stradă.

Trebuie să menționez că în apropiere, de fapt în curtea fostului conac, în prezent funcționează Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă - unitate școlară înființată în 1969 în scopul recuperării, ocrotirii și profesionalizării elevilor cu cerințe educaționale speciale, abandonați sau proveniți din familii dezorganizate. La început această școală a funcționat în conac, după construirea internatului, a cantinei și a noii școli, în prezent Conacul Dimitrie Sturdza - Cârligi este doar depozit de vechituri și ascunziș pentru elevii care mai trag dintr- o țigară.

Am lăsat în mod special la sfârșit Hanul Caragea - Cârligi. La intrarea în sat, nu am identificat vechiul han ridicat probabil în a doua jumătate a sec. XVII sau la începutul secolului următor, construcție folosită astăzi ca locuință particulară. Se spune că - arhitectural - clădirea este cu totul deosebită față de Hanul de la Șerbești. Numărându-se printre puţinele construcţii de acest gen care şi-au păstrat forma inițială, Hanul de la Cârligi rămâne reprezentativ pentru ținutul Neamțului.

Dacă sunteți în drum de la Piatra Neamț spre Hanu Ancuței, e păcat să nu faceți un popas la Mănăstirea Războieni, la ctitoria lui Ștefan cel Mare care - la 20 de ani de la confruntarea cu turcii la Valea Albă (1476) - a ridicat biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, în 1496, pentru pomenirea oștenilor căzuți în luptă. Biserica a fost înălțată pe osemintele moldovenilor care și-au pierdut viața pe câmpul de bătălie, cercetările arheologice efectuate la restaurarea edificiului confirmând că sub lespezile de piatră se află relicvele oștenilor jertfiți la Valea Albă.

În anul 2015, Mănăstirea Războieni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț. Cei care vizitează astăzi Mănăstirea Războieni trebuie să știe că în curtea mănăstirii se află Cimitirul Eroilor în care sunt înmormântați militari răpuși în cel de-al doilea război mondial. O troiță ridicată la 500 de ani de la zidirea bisericii, având stema Moldovei la bază, îl înfățișează pe Ștefan cel Mare călare, gata de luptă.

De asemenea, la nici 1 km, pe drumul care duce spre Piatra Neamț, pe partea dreaptă, există un monument cu efigia lui Ștefan cel Mare și cuvintele lui Mihail Sadoveanu: "Aici s-a dat cea mai crîncenă bătălie din veacurile Moldovei".

Nu vreau să intru în amănunte pentru că despre Mănăstirea Războieni am scris deja. Nici despre Hanu Ancuței nu vreau să scriu prea mult pentru că am scris cu ocazia unei vizite anterioare.

Spun doar că de la Războieni până la Hanu Ancuței - loc de popas cu restaurant și cazare, un adevărat muzeu de artă populară moldovenească - nu mai sunt decât 14 km.

În perioada de pendemie, am găsit hanul trist, primindu-și oaspeții doar pe terasă. Interiorul zăcea în întuneric, cu podoabele sale în stil popular moldovenesc ascunse de văzul lumii. Nimic din atmosfera atât de măiestrit descrisă de Sadoveanu. Doar o persoană în veșmânt tradițional, stătea la intrare direcționând oaspeții spre terasa din spate și - eventual - aducându-le din căruța cu bunătăți mult apreciatele plăcinte moldovenești “Poale-n brâu” .

Hanul Răzeșilor din imediata apropiere nu are plăcinte. Am remarcat și cu alte ocazii. Dacă soliciți plăcinte, ești trimis la Hanu Ancuței. Așa ni s-a întâmplat și nouă, cu toate că pentru o cafea și pentru niște băuturi răcoritoare, fiecare după preferință, am optat pentru terasa de la Hanul Răzeșilor. Atunci când am fost noi acolo, la Hanul Răzeșilor nu aveau nici un fel de desert. Deși poposiseră acolo câțiva drumeți, parcarea din față fiind aproape plină, servirea se făcea tot numai pe terasă și doar cu meniul zilei - „Prânzu’ Răzeșului” .

Pentru mai multe amănunte accesați Hanul Răzeșilor.

Mai trebuie să menționez că atât la Hanu Ancuței, cât și la Hanul Răzeșilor existau materiale dezinfectante pentru mâini?

Încheiere

Deși cu patrimoniul în ruină, sub aspectul bogăției și al diversității patrimoniale comuna Ștefan cel Mare - Neamț, cu toate satele și cătunele sale, este una dintre bijuteriile județului. Aici se împletesc legende vechi cu tradiții istorice consemnate în documente începând cu sec. XV. Cât despre Mănăstirea Războieni și despre hanurile care te îmbie și astăzi la popas… apreciați și singuri! Merită să faci drumul de la Piatra Neamț la Hanu Ancuței? Merită să poposești acolo pentru o masă tradițională moldovenească sau măcar pentru o plăcintă “Poale-n brâu” pe care s-o iei la pachet?


[fb]
---
Trimis de iulianic in 12.10.20 10:22:56
Validat / Publicat: 12.10.20 15:47:31
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în PIATRA NEAMȚ.

VIZUALIZĂRI: 1079 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Cârligi - Bisericii “Sf. Trei Ierarhi”. Turnul clopotniță cu intrarea.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 31250 PMA (din 33 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

Qvadratvus [12.10.20 16:24:33] »

Interesant... Nici biserica Sfântu Gheorghe de la Şerbeşti şi nici biserica Sfinţii Trei Ierarhi de la Cârligi nu le-am vizitat până acum, deşi stau pe-aproape. Habar nu am avut că sunt din secolul XVII, apropo. În plus, nu ştiam că restaurarea Hanului de la Şerbeşti a început. Mulţumesc deci, pentru articol.

BTW, Hanul Răzeşilor e pentru cei cu un buget mai mic.

P.S. Ca să nu uit: tot în acest traseu ar trebui inclusă şi Stânca Şerbeşti:https://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2nca_%C8%98erbe%C8%99ti , al cărui drum de acces se află în satul Ştefan cel Mare, la o azvârlitură de băţ de DN208G Girov-Hanul Ancuţei. Iar de la Tupilaţi spre sud-est, relativ paralel cu valea Molovei, se află o pădure faină şi tot în arealul comunei Tupilaţi, o ravenă interesantă: https://sites.google.com/site/romanianatura69/home/carpatii-rasariteni-ghiduri-harti-marcaje-pesteri/podisul-sucevei/ravene-mari-la-tupilati-si-valeni-in-podisul-sucevei

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [12.10.20 18:27:59] »

@Qvadratvus:  Da, restaurarea Hanului Șerbești (de fapt reconstruirea lui) a început anul trecut și ar trebui să se finalizeze anul viitor, la sfârșitul lunii mai. Personal, nu cred că se vor încadra în termen, asta pentru că întârzierile sunt la ordinea zilei la noi, în România. Cu toate acestea, abia aștept să-l văd gata, să-l văd cum a ieșit și ce au vrut să facă din el.

În altă ordine de idei, nu am fost prea încântată de popasurile mele prin satele amintite. Peste tot am întâlnit un fel de crispare vis-à-vis de vizitatorii străini. La biserica din Cârligi nu puteam fotografia, deși cineva s-ar fi deranjat să ne descuie. La biserica din Șerbești totul era ferecat.

De Conacul Dimitrie Sturdza din Cârligi aflat în curtea Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă (de fapt invers, centrul școlar se află în curtea fostului conac) nici nu ne-am putut apropia. Am vorbit cu administratoare școlii, care – pe ton destul de răstit – ne-a întrebat de ce vrem să-l vedem “Vreți să-l cumpărați?”. Finalul a fost că dacă directoarea îi va permite (atunci directoarea nu era în școală) ne va conduce și ne va arăta fostul conac.

Nici la Hanul Șerbești n-am avut mai mult noroc. Nu mi s-a interzis să intru în zona șantierului, dar când am întrebat ceva, toți au lăsat ochii în pământ deși până atunci mă priviseră cu curiozitate. Nu mi-au răspuns nimic. Parcă erau surdo-muți cu toții.

Mulțumesc pentru completări! Despre Stânca Șerbești – monument al naturii - știam din documentările mele anterioare, dar nu am ajuns acolo. Știu că o vreme a fost sursă de piatră pentru construcțiile localnicilor, dar că acum situația s-a mai schimbat. La o viitoare vizită în Neamț, poate că vom ajunge și acolo.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Qvadratvus [12.10.20 19:07:35] »

"pentru educaţie incluzivă", nu "pentru educaţie invazivă"...

P. S. Da, întradevăr şi eu m-am confruntat în zonă cu probleme la fotografiere, e. g. a bisericii de lemn din Bordea. Iar mai departe, spre sud, la Mănăstirea Runc, am fost luat la tură că blitzul degradează picturile....

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [12.10.20 22:34:51] »

@Qvadratvus:  Aoleu, îmi cer iertare! Mi-au luat-o degetele înainte. Mulțumesc pentru atenționare! Am corectat.  

Mă bucur să constat că cineva chiar citește cu atenție articolele mele. ​

Qvadratvus [13.10.20 15:41:48] »

"Educaţia invazivă" e aia de vrei să o faci când încerci să bagi în capul şcolerului, ceea ce el nu vrea să înveţe nici picat cu lumânarea sau pus pe coji de nuci...

Michi [13.10.20 18:35:30] »

@iulianic:  Este o plăcere să citesc ce scrii şi cum scrii. Păcat că nu le mai pot vizita că le-aş printa şi nu mi-ar mai trebui alt ghid.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [13.10.20 19:07:28] »

@Qvadratvus: M-ai făcut să zâmbesc. Da, educația este mai întâi incluzivă (că-i pune pe toți școlerii la un loc, de-a valma) și abia mai apoi este sau se vrea invazivă. Da’ cred că și școlerului i-ar conveni ca învățământul să fie invaziv, mai bine zis școlerul să se culce prost și să se trezească geniu, fără vreun efort din partea lui.

@Michi: Doamna Michi, vă mulțumesc pentru aprecieri!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Qvadratvus [29.10.20 00:12:22] »

@iulianiccommons.wikimedia.org/wik ... hurch_in_Bordea

P.S. Data aviatoare, când mai treceţi pe acolo., poate aruncaţi o privire. Picturile sunt superbe.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
iulianic, Michi, Qvadratvus
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă zona Piatra Neamț:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.058160066604614 sec
    ecranul dvs: 1 x 1