GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cule gorjene – monumente puțin cunoscute. Partea III: Casa-Culă Tătărescu
Cel de-al treilea obiectiv din categoria „cule” vizitat în aceeași minivacanță de 1 mai 2015 se află în incinta Muzeului Arhitecturii Populare Gorjene din Curtișoara. Nu este o culă propriu-zisă dar a fost încadrată în această categorie datorită nucleului inițial ce era o culă. De altfel, străbătând ulițele satelor din Oltenia de sub Munte vom mai găsi case țărănești ce îmbină elementele arhitecturale rurale cu cele ale fortărețelor boierești numite „cule”. După ce am parcurs scurtele ulițe ale satului-muzeu și am vizitat interiorul culei Cornoiu (vezi impresii), am lăsat la urmă cutreieratul pin camerele Ansamblului arhitectural Gheorghe și Arethia Tătărescu.
Amplasare. Casa-Culă Tătărescu este situată în interiorul Muzeului Arhitecturii Populare Gorjene din Curtișoara, în apropierea intrării, vizitarea sa fiind inclusă în prețul biletului plătit pentru accesul în muzeu. Cred că cel mai bine e să lăsați pentru sfârșit vizita în casa-culă, după ce ați colindat printre casele vechi și morile de apă.
Precizare. Vă rog să nu faceți confuzie între cele două personalități cu nume apropiate, dar cu profesii diferite. Este vorba mai întâi despre Gheorghe Tătărescu ori Tătărăscu, născut la Poiana-Rovinari în 1886, de profesie avocat, descendent al unor familii boierești gorjene. A îndeplinit de două ori în perioada interbelică funcția de prim-ministru al României, a ocupat și alte portofolii ministeriale, membru al PNL, membru al Academiei Române, șef al delegației române la Conferința de Pace de la Paris (1946-1947), ministru de externe în Guvernul Groza. Moare în 1957 la București, după ce în anii 50 a stat prin temnițele comuniste. Casa-culă prezentată în articolul de față a aparținut omului politic Gheorghe Tătărescu. A doua personalitate a fost Gheorghe Tăttărescu, născut la Focșani în 1820. Pictor clasic și inițiator al neoclasicismului în pictura românească Gheorghe Tăttărescu a pictat 52 de biserici fiind considerat unul din cei mai mari pictori religioși ai vremurilor sale.
Arethia Tătărescu se trăgea dintr-o familie boierească argeșeană și s-a căsătorit cu Gheorghe Tătărescu în anul 1916. Înfocată susținătoare a valorilor românești și a tradiției populare, Arethia a fost președinta Ligii Naționale a Femeilor și a contribuit și susținut numeroase acțiuni în ceea ce privește ansamblul sculptural Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, casa memorială Ecaterina Teodoroiu, casa memorială Tudor Vladimirescu din Vladimir, etc.
Cula Tătărescu - istoric. Am vizitat în tihnă casa omului politic bucurându-ne de faptul că eram singurii musafiri în acel moment. În 1918, la doi ani de la căsătorie, familia Tătărescu cumpără moșia de la Poiana ce conținea și o culă. Construcția era ridicată la 1790 de către un negustor din Târgu Jiu și, mai târziu, la începutul secolului al XIX-lea achiziționată de pitarul Dinică Poenaru. După ce trece prin mâinile câtorva proprietari cula, aflată în ruină deja la începutul secolului al XX-lea, intră în posesia familiei Tătărescu.
Începând cu anul 1920 aceștia inițiază un vast program de restaurare și refacere a clădirii pentru a o aduce la stadiul de locuință confortabilă: se introduce curent electric, se construiesc instalații sanitare (băi), se introduc sobe de teracotă, parchet etc. Cu ocazia acestor lucrări este restaurată și Biserica „Sf. Gheorghe”, construcție de lemn datată începutul secolului al XIX-lea. Din anii 50 proprietatea intră în administrarea Uzinelor mecanice Sadu, iar din 1955 este alocată Întreprinderii miniere Rovinari ca sediu, conacul și dependințele fiind utilizate pentru birouri și camere de cazare pentru angajații din alte zone. Întreprinderea minieră Rovinari are grijă de casa-culă efectuând reparații și înzestrări cu mobilier, iar din 1982 folosește clădirea doar pentru protocol și diverse evenimente.
După Revoluția din 1989 ansamblul arhitectural este trecut în rândul monumentelor istorice (1992), iar în anul 2000, cu acordul moștenitoarei, Maria Sanda Negropontes-Tătărescu, s-a început acțiunea de strămutare a obiectivelor în cadrul Muzeului de la Curtișoara. Discuțiile privind strămutarea au început din 1996 când se hotărâse extinderea exploatării de cărbune și pe suprafața unde era amplasat ansamblul arhitectural. Pe parcursul a doi ani (2000-2002) s-au translat toate obiectivele, costurile operațiunii fiind suportate de exploatarea minieră de la Rovinari. Rezultatul – foarte bun – îl putem vedea azi vizitând Muzeul de la Curtișoara.
Descriere. Casa-culă, văruită într-un alb perfect, cu acoperiș de șindrilă, ne întâmpină cu arcade rotunde la parter și ceardac sprijinit pe coloane la etaj. La parter un pridvor lat, un fel de galerie străjuită de arcade din zid oferă un loc plăcut de petrecere a timpului liber. Deasupra ușii de intrare s-a păstrat un fragment din decorațiunile originale aplicate pe zid. Printr-o ușă mare, semicirculară, pătrundem în lumea interbelică a familiei Tătărescu. În stânga se află o cameră mică dotată cu o sobă, piese mici de mobilier și o oglindă imensă, cât un perete, pe a cărei ramă se află monograma familiei. Pe hol o altă frumoasă oglindă încastrată într-un suport de lemn sulptat cu diverse motive ce are și funcție de cuier. Nu toate camerele sunt accesibile, unele jucând rol de depozit ori birou.
Urcăm pe o scară frumoasă de lemn la etaj, pe balustrade și perete sunt expuse frumoase covoare oltenești. Holul central de la etajul 1 are amenajate două spații dotate cu câte cu două scaune de lemn sculptate și câte o măsuță rotundă (lângă scară și lângă soba de teracotă verde); în fața acestora este amplasat un birou masiv de lemn – totul seamănă cu o anticameră, un fel de loc de așteptare ori socializare. Spun acest lucru deoarece de aici se intră într-un birou micuț, camera de lucru a lui Gheorghe Tătărescu. Mobilierul din lemn masiv este format doar din birou și un scaun îmbrăcat în piele roșie; pe birou se află o lampă frumoasă din alamă, o scrumieră de marmură și un suport pentru stilou și cerneală. Pe pereți sunt înrămate multe fotografii: portretul lui Tătărescu, întâlniri cu diverși oameni politici, discursuri, etc. Camera principală a etajului 1 este ocupată de dormitor, unde se află un pat dublu, noptiere, șifonier cu oglindă, scaune, un ansamblu de toaletă. Camera are o suprafață apreciabilă, ferestre luminoase, uși largi și o sobă de teracotă împodobită cu motive florale. Pe un postament se află un bust al Arethiei, iar pe pereți fotografii cu imagini din viața familiei Tătărescu.
Alături de dormitor intrăm într-un salon intim dotat cu fotolii și măsuță, toate de culoare albă; nu lipsesc fotografiile de epocă prinse pe perete. Ieșim pe ceardacul luminos, dotat cu patru coloane trilobate, și privim spre bisericuța familiei și curtea amenajată în fața clădirii. Aici se află patru lei și câteva fragmente de coloane aduse tocmai de la Sarmisegetusa Ulpia Traiana.
În curte se mai află și casa Antonie Mogoș, cumpărată și strămutată de Arethia pe moșia Poiana în 1934. După lucrări de restaurare a avut rol de casă de oaspeți. Parterul înalt din piatră și etajul locuibil din lemn, interiorul țărănesc, acoperișul de șindrilă și motivele populare sculptate pe stâlpii foișorului încântă ochii vizitatorilor.
Casa-culă de la Poieni Gorj a găzduit în epoca sa de glorie personaje importante: regele Carol al II-lea, regele Mihai, principele Nicolae, prințul George Valentin Bibescu și Martha Bibescu, Nicolae Iorga, Grigore Gafencu, Nicolae Titulescu și mulți alții. Chiar maestrul Constantin Brâncuși a locuit aici timp de câteva luni, între 1936-1937, în timp ce lucra la Ansamblul sculptural din Târgu Jiu.
Concluzii. Alături de muzeul satului în aer liber și cula Cornoiu, ansamblul arhitectural Gheorghe și Arethia Tătărescu constituie un reper istoric al zonei Gorjului. Aici s-au întrunit oameni politici, au fost luate decizii sau au poposit pentru câteva zile de odihnă diverse peronalități ale vieții culturale românești. Fotografiile expuse reflectă viața la conac atât de bine. Vizitați acest muzeu memorial și încercați să citiți și alte amănunte despre viața și activitatea familiei Tătărescu, veți afla lucruri surprinzătoare.
Trimis de tata123 🔱 in 20.07.15 21:00:28
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TÎRGU JIU.
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.
Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jan.2023 Cheile Șușiței – creație continuă a Naturii — scris în 13.02.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Dec.2022 Capodoperele lui Brancusi — scris în 15.12.22 de resita2009 din REșIțA - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Ansamblul Monumental ”Calea Eroilor” de la Târgu Jiu - obiective și semnificații — scris în 22.12.19 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Târgu Jiu, între Coloana Infinitului și Defileul Jiului. — scris în 07.05.19 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- May.2018 1 mai la Tîrgu Jiu — scris în 07.05.18 de ungureanica din REșIțA - RECOMANDĂ
- Apr.2018 Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu — scris în 26.04.20 de micamiha din CONSTANTA - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Târgu Jiu – o plimbare de după-amiază — scris în 27.10.17 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ