GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou de la Târgu Neamț
Diverse tradiții și obiceiuri de Anul Nou sunt peste tot în zonele locuite de români, dar cele din Târgu Neamț se remarcă prin amploare, diversitate și prin faptul că maximul lor, de când lumea și pământul, are loc exact în ziua de 2 ianuarie a fiecărui an. Din copilărie, eu știam că pe 2 ianuarie vin ”mascații” la fotograf să-și imortalizeze ținutele frumoase sau haioase și, desigur, în acei ani, chiar așa se intâmpla. Strada centrală se umple de ”bande” venite din diverse colțuri ale urbei, dar mai complexe și mai bine organizate sunt cele sosite din satele și comunele din jurul orașului: bande de mascați însoțite sau nu de urși și de ursari, arnăuți, mai rar capre, cerbi sau căiuți. Mascații înfățișează personaje fantasmagorice arhaice sau SF (draci, răspopiți, mirese, dame de consumație, personaje politice de actualitate... imaginația nu are limite). Arnăuții sunt mercenari de origine albaneză angajații de domnitorii sau boierii țărilor române în timpul regimului fanariot, având rol de pază, poteră sau gardă personală. Se remarcă entuziasmul și trăirea reală a participanților, fie actori, fie spectatori în această mică nebunie populară.
În ultimii patru ani, la Târgu Neamț, tradiția s-a transformat într-un festival folcloric la care au venit echipe și din zone mai îndepărtate, așa cum veți putea în videoclipurile indicate mai jos.
În ziua de 2 ianuarie 2016 am filmat cam toată manifestarea, împărțind videoclipurile pe tematici.
În primele două videoclipuri este redat spectacolul străzii. În ele puteți vedea grupuri (bande) de mascați, țigani ursari cu urșii lor, cerbii cu mascații lor și arnăuți.
Videoclip I strada: youtube
Videoclip II strada: youtube
Videoclip III - Ansamblul Poienița din Vorona: youtube
Cea de a IV-a ediție a ”Festivalului Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou” desfășurat la Târgu Neamț în 2 ianuarie 2016 a debutat cu programul complex prezentat de ansamblul ”Poienița” din Vorona, jud. Botoșani. Reprezentația oferită la un înalt nivel artistic cuprinde, în ordine, un grup de urători (dotați cu buhai), jocul căiuților, jocul caprei. jocul măștilor (a mascaților sau urâților), un emoționant joc al ursului și se termină cu urările oferite de un grup de ”semănătorițe”.
Videoclip IV - Arnăuții de la Valea Seacă, Bălțătești: youtube
Arnăuții sunt mercenari albanezi aflați în slujba domnitorilor din Moldova și Țara Românească ca gardă domnească sau în slujba boierilor ca gardă personală, mai ales în perioada domniilor fanariote. Arnăuții sunt îmbrăcaţi în costume populare şi au peste camaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele. Deasupra poartă o flanelă roşie. Pe cap au caciulă împodobită cu mărgele şi bucăţele de oglindă. Poarta şi fustă cu zdrenţe, de cele mai multe ori roşie sau albastră, opinci cu zurgălăi, iţari albi şi buzdugan împodobit în mână. Arnăuții sunt recunoscuți pentru vitejia și pentru loialitatea lor. Albanezii angajaţi ca arnăuţi se deosebeau în mod esenţial de mercenarii feudali europeni prin aceea că ei îşi dădeau chiar viaţa pentru a apăra pe persoanele şi bunurile încredinţate. În zona Târgu Neamț există mai multe cete de arnăuți la Filioara, Agapia, Răuceşti, Urecheni, Barieră, Oglinzi, Bălțătești etc.
Videoclip V - Cerbii din Crivești, Strunga (jud. Iași): youtube
Jocul Cerbului prezentat de ceata din satul Crivești (comuna Strunga, jud. Iași) a adus o notă de culoare, insolit și originalitate, fiind parțial diferit de cerbul din zona Neamțului. În mitologia populară românească, cerbul simbolizează puritatea şi dreptatea. La vechii traci era simbolul soarelui. Jocul cerbului este asemănător cu cel al caprei, exuberant şi plin de virtuozitate. Masca cerbului este asemănătoare măştii de capră, fiind alcătuită tot dintr-un cap sculptat în lemn ornamentat cu diferite materiale strălucitoare şi prevăzut cu maxilar mobil, clămpănitor. Trupul cerbului este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat cu năframe. Unul din cei doi cerbi de la Crivești avea chiar o blană. Ceata de la Crivești ne-a prezentat o scenetă alegorică jucată de doi cerbi, 10-12 ”ursari” (așa îi numesc localnicii din Strunga), doi mascați și un jandarm (?!). Interesantă este ținuta ”ursarilor”, precum și jocul acestora care preiau atitudinea cerbilor, simulând mișcările agitate și împunsăturile cu coarnele într-un ritm rapid, continuu, de tobe mici.
Videoclip VI - Sumănarii din Trifești (Neamț): youtube
Sumănarii din comuna Trifeşti (judeţul Neamţ) au venit la Târgu Neamț urând după datina străbună. Formaţia “Sumănarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumănarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână, fiind unice în România. Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul şi cornul de vânătoare.
Videoclip VII - Arnăuții din Timișești (Neamț): youtube
Cea mai numeroasă formaţie din zonă, cu peste 100 de membri, Alaiul de la Timişeşti (jud. Neamţ) păstrează şi continuă cu sfinţenie datinile strămoşeşti ale Noului An. Format în anul 1978 şi condus de atunci de către cunoscutul meşter popular Ion Albu, Alaiul de la Timişeşti are un repertoriu extrem de bogat şi cuprinde urători, mascaţi (moşnegi), jocul urşilor, al caprei şi dansul arnăuţilor. În videoclipul de față sunt adunate selecțiuni din manifestările de pe stradă și de pe scenă (cu o urătură în preambul) a arnăuților. Arnăuţii erau mercenari albanezi angajaţi de domnitorii din Ţara Românească şi Moldova pentru paza şi protecţia proprie. Ei sunt îmbrăcaţi în costume populare şi poartă peste cămaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele, iar deasupra, o bluză roşie. Pe cap au o căciulă împodobită cu bucăţele de oglindă şi mărgele. Au iţari albi, fustă de cele mai multe ori roşie, opinci cu zurgălăi şi buzdugan împodobit multicolor în mână.
Videoclip VIII - Capra și mascații din Timișești (Neamț): youtube
Denumirea de CAPRĂ este specifică Moldovei. Caprele din Moldova au de obicei bot de lemn clămpănitor, iar coarnele sunt mai mici şi mai puţin împodobite decât în restul ţării. Ele sunt acoperite cu covoare sau macaturi şi uneori poartă pe spinare o fâşie cu clopoţei. Caprele dansează împreună cu ursul dansuri groteşti. Celelalte personaje mascate care le însoţesc prezintă adesea scene comice cu aluzie la comunitate sau la evenimente actuale. Jocul caprei spune povestea acestui personaj fantastic care cade din copac, se îmbolnăveşte, moare şi apoi învie, fiind de fiecare dată o atracţie pentru spectatori. Esenţa textului rămâne aceeaşi, indifferent de zona de provenienţă, însă recuzita şi costumaţia pot să difere. Caprele din zona Neamţului au bot de lemn clămpănitor, coarne de obicei de dimensiuni reduse, deseori fiind înfrumuseţate cu panglici colorate. Sunt lucrate manual, acoperite cu covoare sau cu blănuri de animale. În mod tradiţional, capra joacă în mijloc fiind înconjurată de celelalte măşti, după cântarea la fluier, sau la strigăturile flăcăilor care au sarcina de a o juca. Capra saltă şi se smuceşte, se roteşte şi se apleacă, clămpănind ritmic din fălcile de lemn.
Videoclip IX - Urșii de la Timișești (Neamț): youtube
Poate cel mai spectaculos spectacol cu măşti, jocul ursului pune în mişcare picioarele oricărui privitor şi simbolizează trecerea anotimpurilor, amintind că acest animal era pe vremuri considerat personajul care învinge iarna şi aduce primavara. Astfel, rostogolirea urşilor în cerc, bătutul şi moartea ursului, apoi învierea miraculoasă ca şi urcarea acestuia pe bâtă (toiag), redau in chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, candva, stateau sub semnul acestui animal, capabil să învinga iarna şi să vestească primăvara. Ursul joacă într-un ritm frenetic susţinut de tobe şi fluiere, îndemnat de ursar. Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Urșii sunt conduși de unul sau mai mulți ursari, uneori însoțiți de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje. În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, frecvent ajutați de un ciomag, urșii mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai animalului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificaţia este purificarea şi fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.
Videoclip X - Capra Mută de la Preutești (Neamț): youtube
Capra Mută din satul Preutești, comuna Timișești (jud. Neamț) se remarcă prin originalitate. Este diferită de celelalte ”capre” văzute în zona Neamțului, dar evident, este o capră autentică. Jocul foarte dinamic al caprelor este susținut de comenzi cântate pe ritmul tobelor și al fluierului. Din câte deduc, denumirea de ”capră mută” se datorează faptului ca aceste capre nu au botul clămpănitor, așa cum au de obicei ”caprele” din Moldova.
Videoclip XI - Arnăuții de la Răucești (Neamț): youtube
Arnăuții sunt mercenari albanezi aflați în slujba domnitorilor din Moldova și Țara Românească ca gardă domnească sau în slujba boierilor ca gardă personală, mai ales în perioada domniilor fanariote. Arnăuții sunt îmbrăcaţi în costume populare şi au peste camaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele. Deasupra poartă o flanelă roşie. Pe cap au caciulă împodobită cu mărgele şi bucăţele de oglindă. Poarta şi fustă cu zdrenţe, de cele mai multe ori roşie sau albastră, opinci cu zurgălăi, iţari albi şi buzdugan împodobit în mână. Arnăuții sunt recunoscuți pentru vitejia și pentru loialitatea lor. Albanezii angajaţi ca arnăuţi se deosebeau în mod esenţial de mercenarii feudali europeni prin aceea că ei îşi dădeau chiar viaţa pentru a apăra pe persoanele şi bunurile încredinţate. În zona Târgu Neamț există mai multe cete de arnăuți la Filioara, Agapia, Răuceşti, Urecheni, Barieră, Oglinzi, Bălțătești etc.
Videoclip XII - Urătorii, capra și mascații de la Oglinzi (Neamț): youtube
Urare tradiţională la români în preajma Anului Nou, pluguşorul a păstrat scenariul ritualic al unei invocări magice cu substrat agrar. Tot un fel de colindă şi el, Plugușorul e mai teatral, declamativ, mai zgomotos faţă de o cântare care vesteşte Naşterea Domnului. Urările de Anul Nou accentuează munca depusă de gospodar, peste an, pentru obţinerea pâinii de toate zilele. Plugușorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici, sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu ”buhai” care imită mugetul boilor. Textul pluguşorului şi-a pierdut astăzi caracterul de incantaţie magică. Recitată într-un ritm vioi, urarea devine tot mai veselă, mai optimistă, pe măsură ce se apropie de sfârşit.
Videoclip XIII - Arnăuții de la Oglinzi (Neamț): youtube
Videoclip XIV - Arnăuții din Blebea (Neamț): youtube
Videoclip XV - Arnăuții din Humulești (Neamț): youtube
Videoclip XVI - Arnăuții din ”Barieră”: youtube
Formația din Barieră (cartier în partea estică a orașului Târgu Neamț) se remarcă printr-un joc dinamic susținut de ritmul unei tobe pe cântec de fluier. La începutul jocului, de pe margine, asistă și câțiva mascați. Arnăuţii erau mercenari albanezi angajaţi de domnitorii din Ţara Românească şi Moldova pentru paza şi protecţia proprie. Ei sunt îmbrăcaţi în costume populare şi poartă peste cămaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele, iar deasupra, o bluză roşie. Pe cap au o căciulă împodobită cu bucăţele de oglindă şi mărgele. Au iţari albi, fustă de cele mai multe ori roşie, opinci cu zurgălăi şi buzdugan împodobit multicolor în mână.
Videoclip XVII - Cerbii de la Oglinzi (Neamț): youtube
Jocul cerbilor de la Oglinzi (sat aproape de Târgu Neamț, dar aparținând de comuna Răucești) încheie cea de a IV-a ediție (2016) a Festivalului Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou organizat în ziua de 2 ianuarie a fiecărui an la Târgu Neamț. Formația din Oglinzi se remarcă prin inedit și autenticitate. Trupa este mare și conține numeroase măști cu personaje foarte bine conturate: doi cerbi (personaje impozante, cu coarne mari de cerb carpatin), un căprior, un ied, un pădurar, un vânător cu pușca, un felcer cu trusa medicală, ciobani, mascați (”bătrâni”) și mai multe întruchipări zoomorfe. Comicul este potențat de un ”olog” care stârnește ilaritate dansând aritmic, dar nu în contratimp. Jocul formației este foarte bine susținut de acordeon, tobe, fluier, trompete și cornuri (din corn de vită). Această combinație de grotesc, fantastic, comic, tradiție a plăcut publicului spectator, formația din Oglinzi fiind răsplătită cu premiul doi, alături de ansamblul din Humulești. În mitologia populară românească, cerbul simbolizează puritatea şi dreptatea. La vechii traci era simbolul soarelui. Jocul cerbului este asemănător cu cel al caprei, având un joc exuberant şi plin de virtuozitate. Spre deosebire de alți ”cerbi”, cei de la Oglinzi sunt mai liniștiți, dar destul de ”vocali” prin clămpăniturile boturilor de lemn. Cerbii din Oglinzi sunt foarte naturali (la propriu, lucru mai puțin obișnuit la alte formații), impresionând măreția coarnelor de cerb carpatin și pieile de cerb cu care sunt acoperiți.
Trimis de Lucien in 31.12.16 10:22:20
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lucien); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Lucien: Foarte binevenit astazi acest articol, felicitari si un traditional La Multi Ani turistic in 2017.
@AZE: Mulțumesc! Aceasta a fost și intenția mea, de a oferi comunității noastre turistice o felicitare de An Nou puțin mai deosebită.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2020 Casa Memorială “Visarion Puiu” - Reședința de vară a lui Mihail Sadoveanu de la Schitul Vovidenia — scris în 30.09.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Popas la Târgu Neamț — scris în 04.09.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2019 [Pens. La Răscruce de Vânturi:] Piscina olimpica --- e o gluma — scris în 17.07.19 de pusi din NEAMT
- Jul.2017 Depozitul de Armăsari de la Dumbrava — pe urmele lui Catalan, calul năzdrăvan al lui Ștefan cel Mare — scris în 07.05.18 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Jun.2017 Biserica de lemn din secolul al XVIII-lea și noua biserică din Dumbrava — scris în 19.06.18 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Jul.2015 Targu Neamt — scris în 05.08.15 de cezarrog din GALAţI - RECOMANDĂ
- Apr.2015 Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci (Poiana - Brusturi) și amintirea măcelului din 'Borta Dracului' — scris în 26.04.15 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ