Targu Neamt

TIPĂREȘTE

De la Borsec (vezi impresii cazare) am plecat spre Targu-Neamt, urmatorul nostru obiectiv de concediu. Daca nu aveti nici un motiv sa opriti la intersectia de la Poiana Largului, sa stiti ca au niste sandwich-uri formidabile din foietaj cu salam si cascaval la 6 lei bucata. Am regretat ca nu am putut sa mananc decat doua. Mult mai tarziu mi-am dat seama ca puteam sa arunc toate hainele din valiza si sa o umplu cu sandwich-uri. Cand a auzit propunerea, nevasta-mea a zis ca am probleme la mansarda si sa ma astampar ca imi ascunde proteza si nu o sa mai am cu ce sa mananc. Imvidioase femeile astea…

Dupa ce ne-am cazat, am pornit pe jos sa vedem orasul si Cetatea Neamtului. Pe drum am trecut si pe la Casa Memoriala a Veronicai Micle. Foarte interesanta. Am ajuns la concluzia ca Veronica Micle a fost un fel de Mihaela Radulescu a scolului XIX. Am avut proasta inspiratie sa imi exprim opinia cu voce tare, chestie care a facut-o pe sotia mea sa imi faca morala pana am ajuns la Cetatea Neamtului (cam 2 km). Drumul foarte abrupt a convins-o sa taca, iar cand am ajuns la poalele cetatii, privelistea ne-a lasat muti (este un fel de a spune, ca eu si asa nu mai scosesem o vorba de mult timp).

Desi accesul masinilor este interzis, un Audi a6 ne-a depasit in mare viteza claxonand cu disperare, a parcat la vreo 25 m in fata noastra, si au coborat trei preoti care au intrat sa viziteze cetatea. Taxa de intrare este de 5 lei. Noi doi am platit. Si turistii veniti din urma noastra…

Intrarea in cetate se face pe un pod de lemn sprijinit pe 11 stalpi de piatra. Nu am reusit sa pricep de ce Mahomed Cuceritorul, Soliman Magnificul, Sobietki si altii s-au incapatanat sa cucereasca cetatea asta. Oricine o vede, isi da seama ca un om cu scaun la cap nu se gandeste sa o cucereasca. Cel mult vine si cere o cana cu apa. Povestea celor 300 de la Termopile este o poveste de adormit copii. Aici 2-3 plaiesi in tmp ce mancau si desertau o butelca de vin puteau distruge armate intregi fara mare bataie de cap.

Cetatea a fost construita in 1395 de Petru I, fortificata in Stefan cel Mare, distrusa de Mihail Racovita, restaurata in 2007-2008. Nu stiu cine a avut ideea restaurarii, cati bani s-au furat cu acest proiect, dar rezultatul este exceptional. Desi in interior abunda elementele de butaforie, ansamblul general este impresionant. Camera de taina, neagra temnita, bucataria, inchisoarea si celelalte opt camere restaurate te duc intr-o calatorie in Evul Mediu si te fac mandru ca esti urmasul moldovenilor.

Ne-am continuat calatoria in ziua urmatoare la manastirea Varatec (de vizitat mormantul Veronicai Micle) apoi la manastirea Agapia. Sincer, mi-a placut mai mult Agapia, dar este doar o chestiune de gust.

Apoi am fost la Humulesti, la casa memoriala Ion Creanga. Mi s=a taiat respiratia. Un MUZEU in toata puterea cuvantului! Lada de zestre a mamei, ceaslovul lui Nica, masa la care au mancat copii lui Stefan Ciubotariu si Smarandei Creanga, ghidul cu puternic accent molovenesc…. Coplesitor!

Mai mult decat atat: unul dintre vizitatori era negru. Adica arata ca cei care ii vad la televizor din Congo, Kenya, Zambia… Ati prins ideea, nu? Ei bine, omul respectiv care avea o familie care se vedea de la cateva poste ca ii apartine (sotie, doua fete si un baiat) s-a apropiat de mine si aratand spre o fotografie de pe perete ma intreaba: “ Eminescu? ” Era sa lesin! Eu nu pricepeam ce cauta acolo cu familia si tipul mai avea putin si imi dadea lectii de limba romana! Am dat din cap, am scos in “ihi! “ gatuit, si am iesit din casa mandru de parca aveam vreun merit ca omul stia despre Creanga si Eminescu.

Nu ratati nici parcul tematic de alaturi. Mos Chiorpec, soacra cu trei nurori, capra, lupul, ursul, cei trei iezi, vulpea, uratorii, ii gasiti pe toti acolo, inclusiv cei pe care eu i-am uitat. O sa spuneti ca vorbesc prostii, dar am fost mai impresionat decat de parcul Disney!

Sa nu uit: la aproximativ 200 m de casa memoriala este un stalp care marcheaza locul unde a fost casa matusei Marioara. !

---

VIZUALIZĂRI: 1734 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI