GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
"Armindeni - 1 mai este ziua lui Ieremia, care avea darul prorociei. În slavonă, era numită "Ieremiinu dini", iar prin românizare şi simplificare a devenit Armindeni" (de aici); alţii susţin că "armindeni" vine de la termenul latinesc "armentum" - cireada, turmă - ca un simbol al caracterului pastoral al sărbătorii.
În ajunul acesteia, în tradiţia teutonă, este noaptea Walpurgiei.
Este ziua când românii, încă din vechi timpuri, serbează trecerea la anotimpul cald, roditor; când se "schimba sângele" cu o cupă (sau mai multe) de vin pelin şi ceva friptură la proţap (mai nou - la grătar)... :)
Anul acesta, sărbătoarea nu a picat tocmai bine, pentru a beneficia de câteva zile libere legate la un sfârşit de săptămâna, fiind chiar duminica.
Şi cum, în acest week-end tot mă aflam în inima "Ţinutului secuiesc", (la Odorheiul lor propriu şi personal), m-am hotărât după oleacă de cumpănire intre câteva destinaţii posibile, sa merg spre Sovata. Era de altfel şi cel mai apropiat loc mai turistic din zonă (cel puţin, din câte ştiam eu şi din informaţiile ce le aveam la dispoziţie).
Drumul este relativ bun (chiar spre foarte bun pe alocuri, dar şi cu vreo câteva cratere ce vă vor pune bine la încercare reflexele) şi nu foarte lung, având doar 44 de km. Trece şi prin Corund (unde am făcut o halta inutilă pentru a 'admira' produsele de artizanat mai mult sau mai puţin chinezesc - păcat, în zona încă mai există meşteri, dar tarabagii nu cred ca îi mai cunosc...) şi Praid (unde nu am mai oprit, prea era înghesuială spre zona de intrare la salină). Prin mai toate satele prin care am trecut, la porţi erau legaţi brazi împodobiţi cu tot felul de "chestii" colorate (voi pune şi poze) - nu am reuşit să aflu rostul lor (posibil să fie legat tot de sărbătoare, dar ştiam că se pun crengi verzi [armindeni] la casele fetelor de măritat, nu brazi împodobiţi!)
Ajungând în Sovata, m-am simţit ca şi cum aş fi revenit într-un loc unde pentru o scurta perioada am fost acasă. Şi cam asa era... Am urcat până sus, în staţiune şi am parcat maşina aproape de parcurile din centru (Petofi şi Bălcescu, parcă), apoi am sărit în trenuleţul celor de la "Danubius" care tocmai terminase o tură prin staţiune şi am aşteptat să ne plimbe şi pe noi, măcar să treacă ploaia de primăvară, liniştită, ce tocmai se pornise ca să ne întâmpine şi să facă florile multicolore din toată staţiunea să ne zâmbească fericite.
În scurta tura de prezentare a staţiunii (circa 30 de minute) este prezentat în trei limbi un scurt istoric şi o descriere a staţiunii şi lacurilor sale.
Aşa cum am bănuit, până să ne întoarcem în punctul de unde pornisem în scurta plimbare, ploicica s-a domolit, iar în timp ce am început a ne plimba pe malul lacurilor şi pe la muntele de sare, chiar s-a oprit de tot şi a lăsat locul liber pe cer unui soare jucăuş, ce se mai ascundea din când în când pe după câte un nor.
Am avut prilejul sa vedem şi un şarpe (!) cam devreme ieşit din hibernare, după părerea mea, dar o fi fost mai blândă vremea pe-acolo ca pe la noi... da' arăta cam ciudat, n-am reuşit să-mi dau seama ce specie era. O sa pun şi poza aia, poate ma lămureşte cineva priceput.
Din păcate, trebuie să spun că, pe lângă o curăţenie deosebita şi o paletă coloristica foarte bogata şi armonios îmbinată intre clădirile staţiunii şi florile plantate peste tot, am observat şi un lucru pe care sper ca autorităţile locale sa-l remedieze cât mai curând: pista de tartan din jurul lacului Ursu, era cam 40-50% stricata, probabil din cauza proastei realizări iniţiale combinate şi cu o iarnă mai grea... Nu e un capăt de ţară, dar era un "accesoriu" util celor care veneau să facă şi mişcare, nu doar tratament.
Aş fi crezut/sperat sa fie ceva mai putina lume, dar fiind şi sâmbătă, şi ajun de sărbătoare (catolicii, în prima duminică de după Paşti îşi conduc odraslele la prima împărtăşanie), era multa lume, localurile erau pline (cele care erau deschise, pentru că foarte puţine - mai ales terasele, încă nu erau toate în funcţiune), era lume şi la cursele trenuleţului mai sus amintit, şi pe alei în parcuri şi pe lângă lacuri, prin pădurea de un verde crud amestecat cu arămiul frunzelor moarte, încă nestrăpunse de verdeaţa ce se aşterne pe sol ceva mai târziu, dar pătată ici-colo de florile de primăvara ce îşi încercau norocul, doar-doar or agata şi ele vreo albinuţă...
As mai fi mers eu pe acolo prin natură, dar foamea începea să îmi aducă aminte că trebuie să o potolesc, altfel încep sa-mi crească rapid urechile, că rezerve nu am...
Drept pentru care, după ce ne-am adăpat potaia dintr-un pârâiaş cu apă dulce care se scurgea prin pădure spre lacul Ursu, am mers cu toţii spre parcare, ne-am recuperat maşina şi am coborât la pizzeria Szorvos, unde, aşa cum zisei (aici), am regăsit aceeaşi calitate şi bune servicii (dar şi preţuri) de anul trecut. După care, am plecat mai tihniţi spre Odorhei, la pensiune, pentru ultima noapte (de dragoste :)) )...
Trimis de Dragoș_MD in 02.05.11 14:34:21
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Dragoș_MD); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
PS: fără PMA, fiind doar o revenire, fără mari diferenţe, scrisă doar pentru a aduce câteva poze proaspete. Mulţumesc,
P12 = NĂPẤRCĂ, năpârci, s. f. Specie de șopârlă lipsită de membre, cu corpul lung de 25-30 cm, cilindric, de culoare cenușie, acoperit cu solzi strălucitori (Anguis fragilis).
@crima, mulţumesc frumos - mi se păruse mie că nu seamănă a şarpe, prea are coada "boantă"...
@Dragoș, cu plăcere. Nu sunt specialist , le cunosc din copilărie, din vacanțele petrecute la țară, la bunici…
Mai aveai in apropiere Baile Harghita. Peisajele sunt foarte frumoase acolo.
Eu, daca intalneam o asemenea taratoare... o luam la fuga... nu stateam sa-i fac poza
[@AlinaMorar]: Corect; dar de destinaţia aia nu prea ştiam...
Mie nu mi-a fost niciodată frică de animale... fie reptile, batracieni, cefalopode sau alte mamifere. În plus, eram cu fiara din dotare, care nici măcar nu băga târâtoarea în seamă; eu de ce ar fi trebuit să mă tem, atunci? !
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2023 Du-mă mamă la Sovata să-l cunosc și eu pe tata... — scris în 21.04.23 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Jul.2022 Vara la Sovata (II) — scris în 23.05.23 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ
- Jul.2022 Vara la Sovata (I) — scris în 18.05.23 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ
- Apr.2022 Din nou la Sovata — scris în 27.06.22 de danutza_ang din TâRGU JIU - RECOMANDĂ
- Jan.2021 Iarna la Sovata (II) — scris în 09.09.21 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ
- Jan.2021 Iarna la Sovata (I) — scris în 08.09.21 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Excursii optionale din Sovata — scris în 08.06.21 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ