De la Sibiu și până la Suceava cu micul AZE prin România

TIPĂREȘTE

Ștefan cel Mare îsi pierduse toți răzeșii în luptă.

- Aoleo, Măria Ta, da' nu putem să luptăm până la 12, să ne culcăm și noi mai devreme?

M-am culcat și eu mai devreme deoarece a doua zi urma să plec în prima călătorie ceva mai lungă cu ăla mic AZE pe atunci la o vârstă de 2 ani. Așa că m-am pregătit destul de bine începând cu vehiculul cu nume dacic până la restul de mici amănunte necesare unei călătorii + mic copil din dotare, am inclus în listă și portbagaj chiar și un cort de rezervă pentru orice eventualitate, dar n-a fost cazul să-l folosesc.

Nu mai aveam răbdare așa că mi-am luat câteva zile de concediu chiar în aprilie, de și urma să fac un circuit mai lung în luna mai, dar fără AZE mic, acesta rămânând în grija bunicilor prea mic pe atunci pentru un drum mult mai lung ca cel descris în articol.

Circuitul propus avea să cuprindă traseul Sibiu - Sighișoara - Târgu Mureș -

Reghin - Bistrița - Vatra Dornei - Gura Humorului - Suceava - Targu Neamt - Piatra Neamț - Bicaz - Cheile Bicazului - Gheorgheni - Pasul Bucin - Praid - Sovata - Sibiu. Total kilometri 850 cu ceva ocoliri pentru a vedea mai multe.

Cazări am avut 7 nopți la număr, din păcate data sejurului este peste limita de timp admisă pe AFA pentru a povesti despre acestea ce să fac dacă am dormit pe atunci și nu știam de AFA. Poate nici nu mai există unele locuri de cazare. Aveam un mod de a căuta cazări pot spune ciudat în acest moment. Nu rezervam niciodată, pur și simplu opream într-un loc unde vedeam pensiuni și mă uitam pe dinafară cum arată și îmi imaginam condițiile de cazare dinăuntru. Pe urmă sunam pe numărul inscripționat pe poartă/fereastră, etc. Nu am plătit mai mult de 50 ron/noapte pe nici o cazare. Asta era limita mea pe atunci.

Cele 7 nopți au constat în cazare Tg –Mureș undeva la 2 km de centru raza comunei Corunca dar condiții foarte bune, Bistrița în afara orașului dar condiții excelente, Vatra Dornei o pensiune nouă de 400 mp (dar am plătit doar camera), unde am stat singuri și ne-a plăcut am stat 2 nopți, Suceava - din nou am găsit ceva fain, Bicaz - asta a fost la baraj un motel dar condiții bune, iar ultima noapte am petrecut-o chiar în pasul Bucin într-o pensiune superbă dar alimentată cu curent doar cu ajutorul panourilor solare. Acum după atâția ani cu booking și AFA nu mai recomand la nimeni această căutare de cazare dar la mine atunci chiar a funcționat.

Excursia frumoasă pe care am făcut-o atunci o descriu din lipsă de subiecte din prezent (chiar dacă îmi displace să descriu vizite vechi, în mod normal trebuia atunci) așa că m-a salvat sacul de amintiri faine din trecut.

Prima zi din circuit am vizitat de la Sibiu și până la Sighișoara tot ce era vizitabil, o parte din aceste vizite le-am repetat în acest an descrise în două articole interesante pe care le puteți citi aiciși aici

Ceea ce s-a schimbat de atunci este drumul mult mai ok acum, în rest găsiți aceste monumente descrise în articolele de mai sus intacte. După aceste opriri de atunci mai scurte decât în toamna anului trecut a urmat o oprire ceva mai lungă la Mediaș acest oraș din 1267 despre care voi scrie ceva mai multe la o nouă vizită dar atunci am vizitat doar strictul necesar turistic și must see adică bisericile din zona centrală numărul unu fiind Biserica fortificată Sf. Margareta din 1488 de confesiune evanghelică, biserica franciscană din 1444 de confesiune catolică, urmele puternicei fortificații, turnurile breslelor, ar fi multe de povestit. Ultima vizită personală în acest oraș a avut loc în 2015 cu ocazia unui eveniment choral cu rol de participant.

Biertan din 1224 și cetatea fortificată din 1397 cu „same name” a fost următoarea minune medievală pentru care am făcut un ocol din drumul DN 14. Un ocol care merită nu fiecare kilometru ci fiecare metru, atât cetatea cât și peisajul din jur și pănă acolo. Nu a fost nici prima nici ultima vizită acolo am mai fost de două ori.

Pentru Sighișoara am sacrificat nu mai puțin de 3 ore din prima zi de vizite, nu de alta dar chiar merită mai mult de atât. Orașul din 1280 m-a vrăjit încă de la prima vizită în excursia descrisă am fost la a patra deja, de atunci am vizitat încă o dată și parcă m-aș întoarce. Cele trei ore au fost petrecute bineînțeles în cetate obiectivele văzute fiind toate cele din interiorul zidurilor. Personal Sighișoara cu atestare din 1280 îmi place din cauză că cetatea/centrul istoric se află pe un deal, este un fel de oraș de sus și acela pe două nivele primul fiind la 350 m (orașul din jurul cetății la 300m) iar nivelul de sus la 430 m.

Ca de obicei am intrat pe sub Turnul cu Ceas admirând totul din jur. Parcarea a avut loc în afara cetății dar nu prea departe de acesta. Lăcașe de cult am vizitat două, Biserica Mânăstirii și Biserica din Deal. Fortificația puternică și bine-păstrată cu Turnurile Breslelor meșteșugarilor merită studiată și vizitată. Așa cum majoritate orașelor din Transilvania au fost distruse de tătari prin anii 1200, nici Sighișoara nu a făcut excepție, așa că fiecare a încercat după marea năvălire să construiască niște fortificații cât mai eficiente din punct de vedere defensiv.

Ultima vizită în Sighișoara a avut loc în 2013, o voi descrie poate mult mai bine la o eventuală vizită viitoare. Un link către cetate aici

După ce am vizitat tot din exterior ne-am continuat drumul spre Târgu-Mureș. Peisajele din jur demonstrează: chiar merită să circuli pe aest traseu.

Locația primei cazări a avut loc undeva la 2 km de centru așa că ceea ce a mai rămas din ziua respectivă oricum plină deja a fost destinată unor vizite la cunoștințe/rude. Prima parte din ziua următoare a fost petrecută în centrul orașului cu o istorie destul de bogată începând din anul 1230. Vizita am început-o urcând pe Platoul Cornești. Nu a mai fost timp de vizita grădinei zoologice dar am făcut o scurtă plimbare admirând de sus orașul. Vizita am continuat-o în Cetatea medievală. Parcarea a avut pe lângă cetate. Fortificația nu mi s-a părut atât de întinsă ca suprafață totuși cifrele arată peste 4 hectare. Biserica reformată se află în interiorul incintei și este cea mai veche din Târgu-Mureș. După ieșirea din Cetate a mai rămas timp pentru a vizita Piața Trandafirilor și admira clădirile istorice de acolo. Am început cu Biserica Romano Catolică construită în 1764 de către călugării iezuiți. Aproape de această biserică se înalță Catedrala Înălțarea Domnului construită în 1934. Se află în capătul zonei de parc din Piața Trandafirilor.

Am aruncat o privire și spre Galeriile Luxor aflate pe partea opusă cu biserica catolică dar centrul de interes pentru mine a reprezentat Palatul Culturii descris într-un mod excepțional de către utilizatoarea dana2008 aici

Iar despre Cetate un link aici

Având în vedere că am mai fost de X ori aici ne-am mulțumit cu ceea ce am văzut, (iar la o viitoare vizită voi veni cu niște descrieri mai actuale) - timpul ne forța să o luăm din loc, următoarea oprire scurtă de acestă dată având loc în Reghin. Oraș mic dar cu istorie, 1228 ne arată mașina timpului. Principalul obiectiv turistic având în vedere înălțimea este ușor de găsit aici este Biserica Evanghelică cu turnul înalt de 47 m. Clădirea gotică a fost construită între 1330-1778 având loc mai multe etape de construire. Biserica catolică care portă hramul nașterii maicii domnului nu este departe de acolo așa că am vizitat-o și pe acesta. Am mai zăbovit puțin prin centrul istoric și am luat-o din loc spre Bistrița de această dată. Despre Reghin un link aici

A treia zi

Fiind târziu vizita centrului am amânat-o pentru următoarea zi am căutat cazare prima dată, tot așa cu uitându-mă în stânga și în dreapta prin parbrizul mașinii am observat o pensiune arătoasă cochetă, după parcare, observare de aproape și luarea la cunoștință prețul de 50 ron acolo am și rămas. Bine odihniți a doua zi am luat-o spre centru, nu erau probleme cu parcarea doar vremea nu prea ținea cu noi, ploua. Istoria este parcă trasă la indigo, atestare documentară 1264, năvălirea tătarilor, pe urmă întărirea construcțiilor, fortificații noi, etc, etc.

Biserica evanghelică este cel mai important obiectiv turistic din Bistrița, construită în 1564 are un turn foarte înalt de 75m. Eu am găsit un acoperiș nou peste turn, deoarece aici a avut loc un incendiu în 2008. De fapt tot lăcașul de cult a fost reabilitat. În apropiere de biserică există o zonă pietonală înconjurată de clădiri istorice. Cu ocazia plimbărilor am ajuns și în parcul municipal iar lângă acesta am observat o parte din fostele fortificații inclusiv un turn denumit Turnul Dogarilor. Știu că Bistrița are mult mai multe de arătat dar a trebuit să ne continuăm drumul urmând să ne căutăm cazare încă în aceeași zi în Vatra Dornei. Despre Reghin pe net aici

A urmat un drum spectaculos cu peisaje superbe. Ne-am și oprit în Pasul Tihuța și am făcut o scurtă vizită la Mânăstirea Piatra Fântânele.

Ajungând la Vatra Dornei cândva în jurul amiezii prima grijă a mea a fost căutarea cazării. Am intrat aleator pe strada Negrești pe atunci neasfaltat din simplul motiv că părtia de schi, telescaunul și muntele era aproape. M-am oprit în fața unei pensiuni tocmai finalizate și am sunat la numărul găsit la poartă. În 10 minute a sosit administratorul iar noi ne-am cazat. După ce am servit un vin din partea casei el a văzut de-ale centralei termice iar noi am rămas musafirii unei clădiri cu un etaj cu multe camere, living cu șemineu, bucătărie, terasă toate astea cu 50 ron/noapte, bineînțeles că am mai luat o noapte. Încă nu avea nume pensiunea ulterior am aflat că a devenit Pârâul Roșu (după numele răului care curge pe aici) Uitându-mă puțin pe sait, aici, am observat că mobilierul (cel puțin în living și bucătărie) a rămas la fel după 7 ani iar prețul cel mai mic pentru o cameră dublă 70 ron/noapt, deci o diferență mică față de atunci.

Ce am văzut în Vatra Dornei? Am început cu centrul localității acolo unde se găsesc clădirile vechi. Despre ceea ce îmi aduc aminte acum este observarea bisericilor Romano-Catolice Schimbarea la Față din 1905, biserica greco-catolică Sf. Ilie din 1908, biserica ortodoxă Nașterea Maicii Domnului din 1905, Casinoul Vatra Dornei construită în 1896 și care nu arăta prea bine la momentul vizitei.

A doua zi am petrecut-o predominant în natură, ne-am uitat la părtiile de schi care în aprilie erau deja fără zăpadă, în rest multă mișcare în natură, zonele împădurite dinspre strada Negrești. Despre Vatra Dornei pe wiki aici

Prima oprire în drum spre Suceava am făcut-o în Gura Humorului. În orașul declarat turistic fiind și ceva părtii de schi în zonă și împrejurimile frumoase am făcut două opriri, una în centru unde micul AZE s-a jucat în parc și cealaltă la Mânăstirea Humorului. Ceea ce am văzut la complex este biserica Adormirea Maicii Domunului din 1530, Turnul lui Vasile Lupu din 1641 și Turnul Clopotniță. Am mai observat și o biserică nouă.

Mânăstirea Voroneț din localitatea Voroneț aflată în componența Gura Humorului a fost următorul obiectiv de vizitat în ziua respectivă. Complexul din 1488 este compus din biserica Sf. Gheorghe pictată foarte frumos și un acoperiș ca o pălărie (mi-a plăcut mult acest stil de acoperiș), clopotniță, chilii în stare de ruină și zid de incintă. Și bineînțeles nelipsitul târg cu de toate dar mai ales souveniruri. Un link despre oraș în care sînt descrise și obiectivele turistice din zonă aici

După aceste vizite a urmat calea Sucevei dar nu înainte de a face un picnic în pădurea din apropierea orașului alături de suceveni. Intrând în oraș am găsit imedit cazare la tradiționalul preț de 50 ron, eu zic că a fost ok pentru o noapte.

Intrând în centrul orașului Suceava am parcat lângă un centru comercial iar de acolo am luat puțin la pas orașul plimbare în care am inclus și vizita centrului vechi. În zonă am observat 4 lăcașe de cult pe care toate le-am vizita în exterior iar în cea catolică și ortodoxă și pe interior. Cea catolică situată aproape de centrul vechi se numește Sf. Ioan Nepomuk și a fost construită în 1822. Nu departe de aici găsim Biserica Învierea Domnului. 1551 este anul construcției iar forma ei cu contraforturile din dotare chiar mi-a plăcut mult.

Mânăstirea Sfântului Ioan cel Nou cu biserica SF. Gheorghe am vizitat-o înainte să urcăm spre cetate. Anul construirii este 1522.

Cireașa de pe tort adică Cetatea de Scaun al Sucevei a rămas la urmă pentru vizită, este o fortificație medievală bine păstrată în timp construită posibil în 1391 de către Voievodul Petru I Mușat. aflat la 70 m deasupra orașului panorama văzută de pe zidurile cetății este superbă. Și micul AZE a fost încântat de cetate, în special de scările găsite funcționale de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Despre cetate aici

Încă în aceeași zi am dorit să ajung la Barajul Bicaz și să mă cazez acolo dar nu înainte să fac o scurtă vizită la Târgu Neamț și o oprire mai lungă în Piatra Neamț. La Tărgu Neamț a fost timp pentru vizita Cetății Neamțului dar nu și o oprire în centru și nici pentru vizita numeroaselor mânăstiri din zonă. Asta ca să rămână mai mult timp pentru Piatra Neamț orașul reședință al județului. În cele 3 ore am vizitat centrul, am admirat arhitectura clădirilor. Am ajuns și la Piața Linertății iar acolo am vizitat Biserica Sf. Ioan, Turnul Clopotniță și Curtea Domnească. Piatra Neamț pe wikipedia aici

Seara am ajuns în orașul Bicaz iar de acolo am luat-o spre baraj folosind câteva serpentine am ajuns sus și am zărit din nou (a fost a doua vizită) Lacul artificial din 1960 încoace denumit Izvorul Muntelui. Față de penultima vizită la care ne-am plimbat și cu vaporașul am obsrvat că apa a scăzut destul de mult iar ca să ajungi la una din restaurantele/hotelurile plutitoare trebuia să cobori multe scări. Noi ne-am cazat la un motel aproape de șosea a fost ok, pentru o noapte, dimineața urma s-o luăm din loc.

Dimineața am făcut o scurtă oprire în Bicaz orașul care s-a dezvoltat o dată cu barajul. Dar nu prea mult deoarece am dorit să ajung cât mai repede la Cheile Bicazului această minune al naturii formate de răul Bicaz în timp. Oprirea aici a fost de 2 ore aproape timp în care admiram vărfurile stâncilor plimbându-ne pe șosea. Ieșind din chei folosind niște serpentine foarte drăguțe stil ac de păr înguste și cu o pantă numai bună de testarea ambreiajelor am ajuns și la Lacul Roșu un lac relativ tânăr din 1838 format din cauza mișcărilor tectonice cu ocazia unui cutremur. Culoarea roșiatică este din cauza apelor Pârâului Roșu care se varsă în lac și aduce cu oxizi de fier cu el. Pe suprafața lacului de 11 hectare se văd cioturi de copaci probabil rămase de atunci.

Gheorgheni a fost următoarea oprire, aici am terminat repede vizita în afară de centru am văzut două lăcașe de cult Biserica Catolică Sf. Nicolae din 1332 și Biserica Armeano-Catolică Nașterea Maicii Domnului din secolul 18. Despre Gheorgheni pe net aici

Pasul Bucin și satul cu același nume a fost următoarea oprire și inclusiv cazare. În cel mai înalt punct de pe acest traseu Gheorgheni-Praid se găsește satul cu același nume, dar este mai mult un sat de vacanță cu multe cabane și vile private. Ajungând într-o zi de lucru și extrasezon nu era nimeni pe acolo doar proprietarii pensiunii Bujdoso, nu cred că mai există în prezent dar am găsit foarte interesant acest complex atunci.

Pe lângă clădirea principală a pensiunii proprietarul a construit căsuțe (cred că trei la număr dacă îmi aduc aminte dar cu etaj și cu un sistem de încâlzire interesant. Făcând focul jos în șemineu fumul se elimina pe un sistem de burlane aflate la etaj încălzind toată această parte a căbănuțelor inclusiv apă caldă. Doream să stau în aceste căbănuțe având living bucătărie și baie jos și dormitoare sus toate la 40 ron, proprietarul deja făcuse focul cțnd dna AZE s-a răzgândit și vroia în pensiune încălzită deja.

O altă amintire faină la plimbarea de seară pe străduțele Bucinului între cabane și vile: urme și miros persistent de moș martin, iar seara la o bere locală în barul din pensiune gazda ne povestea că aveam 98% șanse să ne întâlnim cu ursul brun de Harghita. Drăguț, putea să zică înainte de plimbare asta... Pensiunea mai avea o pârtie de schi cu instalația aferentă, o grămadă de snowmobile și altele de închiriat. La plimbare am văzut o pensiune în paragină atunci, se pare că în prezent funcționează, atașez link. pensiuneabucin.ro

Drumul spre casă a inclus o vizită în Praid dar fără vizita salinei, acesta am vizitat-o în 2005 și 2013. A fost o plimbare în localitate doar, iar de acolo am parcurs distanța până la Sovata unde am făcut altă plimbare vizitând toate lacurile sărate.

Rog WM să atașeze, mulțumesc

youtube

---

VIZUALIZĂRI: 2430 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI