De la Mărășești la Mărășești ocolind 1200 de km (2): Cluj-Napoca, pe repede-nainte

TIPĂREȘTE

V-am lăsat ieri în timp ce călătoream de la Sovata spre Cluj-Napoca, unde urma să ne cazăm.

Mai exact, ne cazam în Florești, de Cluj, la Pensiunea Julia.

Drumul de la Sovata la Cluj-Napoca l-am făcut fără nicio problemă, mai ales că băusem patru halbe cu bere la Sovata, convins că acolo aveam să dormim peste noapte.

Și-atunci, cum de am călătorit fără probleme?! Simplu, de la Sovata a condus Luminița, fiie-mea!

Și, nu, am trecut prin Apahida dar nu era niciun radar?!

Am ajuns la Florești cumva odată cu căderea serii, a durat ceva până ne-am cazat efectiv, am parcat și am scăpat de hainele de fusesem pân'atunci îmbrăcați cu ele, duș, alea-alea.

Despre Pensiunea Julia nu voi povesti mai nimic, nu e nici prea-prea nici foarte-foarte. E drept că nici n-aveam așteptări de la ea, în mod normal urma să stăm acolo numai cât dormeam.

Să spun doar că prețul, 80 de lei pe cameră/zi este absolut corect față de ceea ce oferă: cameră, baie proprie, posibilitatea de bucătărie pentru o cafea și a prăji niște ouă, grătar în curte.

Proprietarii sunt maghiari dar asta nu-nseamnă că nu sunt ospitalieri; ne-am înțeles de minune și chiar ne-am dezlegat limbile la un rachiu din Vrancea, stins cu o palinca din Cluj. Ce mai, melanj de băuturi și idei, de pe urma căruia am ajuns la concluzia, logică, că n-aveam nimic de împărțit, unii cu alții! Ceea ce, cumva, bănuiam!

Faptul că am ajuns în Cluj-Napoca mai devreme cu o seară, a fost în avantajul nostru, am gândit inițial. Creștea timpul ce urma să-l alocăm vizitării acestui minunat oraș.

Acuma, dați-vă seamă ce ridicol gândesc: ce poți să vezi, într-o zi, în Cluj, de așa natură încât să surprinzi esențialul?! Un oraș cum este Clujul are nevoie de vreo săptămână ca să poți să spui că l-ai vizitat și că ai rămas cu ceva în nuca dintre urechi, nu să-l vizitezi pe ”repede-nainte” cum aveam s-o facem noi!

Și, totuși, am luat de bază ceea ce aveam, adică, o zi pentru a ne plimba prin oraș.

După ce am făcut un sfat al bătrânilor, la care cel mai bătrân din grup eram eu, la 52 de ani, ăilalți fiind cu prefixul ”4”, am stabilit așa:

Musai să vedem Grădina Botanică! Argumentele au fost acceptate, fără vreun scandal, cu toții am vrut asta.

Apoi, am hotărât ca, în funcție de timpul care ne rămâne, să facem celelalte: să ne plimbăm, să vedem ceva reprezentativ, să mâncăm și ce-o mai fi!

Ce-a ieșit, iacă, vă pot spune numaidecât!

Aaa, știu că, judecând după câtă lume citește ceea ce spun eu, prezentul review nu se vrea ghid de vizitat Clui-Napoca, deci, nu vă luați după mine!

Vă garantez că cei care locuiesc în Cluj -Napoca vor râde de vor da pe spate citind ce am considerat eu că merită vizitat, așa că, nu trageți în pianist, face și el ce poate!

Scrie în cărți scrise de oameni deștepți că Grădina Botanică din Cluj-Napoca este vizitată, anual, de circa 150.000 de oameni. Eu, unul, sunt mulțumit, pentru anul 2017 sunt acolo, în ăia, de i-au numărat ei.

Cum se ajunge la acest așezământ? Relativ simplu, am folosit GPS-ul de pe telefon. Am parcat undeva, lângă clinica ”Centrul de Diabet”, ptiu, ptiu, ptiu ! și am plecat repede, dar repede de tot, după cum vorbea vocea aia cu mine. Hei, aud voci, cumva? Oricum, e mai bine decât să le văd! :D

Începuturile Grădinii Botanice sunt din anii 1920, din cauza lui Alexandru Borza, cel care avea pregătire teologică dar era și un pasionat botanist . Astfel, după unirea Ardealului cu România, omul de v-am zis de el avea să înființeze această grădină precum și Muzeul Botanic. Plus că, la inițiativa sa a fost înființat Parcul Național Retezat, primul parc național românesc, aicea avându-l alături și pe Emil Racoviță, cel cu Antarctida, ați aflat de el, nu?

Grădina Botanică se întinde pe 14 hectare și conține, pe teritoriul ei, peste 10.000 de specii de plante. Este structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal, dar, mai mult de atât, vă pot spune că este foarte, foarte frumoasă! .

Grădina, în sine, este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj.

Este evident că nu vă voi face o istorie a Grădinii, mai ales că aș minți dacă aș spune că știu asta, nu mai mult decât tot ceea ce puteți și voi citi pe internet.

Și totuși, pentru deplina înțelegere a ceea ce este de vizitat aici, voi reda, așa cum este trecut în pagina dedicată de către Universitatea Babeș-Bolyai acestui obiectiv:

”Sectorul Ornamental este menit să ofere vizitatorului o paletă largă de specii şi varietăţi horticole decorative a căror formă şi culoare se schimbă după sezon. Menţionăm aici rosariumul ce conţine aproximativ 250 de soiuri de trandafiri şi colecţiile de: lalele, narcise, zambile, dalii, cane, gladiole şi crini ce se schimbă în funcţie de sezon.

Sectorul Fitogeografic cuprinde mai multe obiective cu tematici menite să grupeze plante din diferite regiuni geografice. Orientul este reprezentat de Grădina Japoneză aranjată în stilul tradiţional “gyo-no-niwa”. Flora din diferite regiuni geografice ale ţării noastre este, de asemenea, foarte bine reprezentată pentru: câmpia şi podişul transilvan, vegetaţia Munţilor Carpaţi şi litoralul Mării Negre. O atracţie deosebită este şi Grădina Romană, cunoscută şi sub denumirea de grădina lui Pliniu, dominată de statuia zeiţei Ceres şi încadrată de două sicrie veritabile descoperite în vechiul oraş roman Napoca.

Sectorul Sistematic grupează plantele în funcţie de familia din care fac parte şi amplasamentul lor pe scara evoluţiei filogenetice, iar Sectorul Economic grupează plantele după modul lor de utilizare în plante: alimentare, tehnice, furajere, melifere şi tinctoriale. Complexul de sere cuprinde şase compartimente: sera acvariu, palmariul, sera cu plante mediteraneene şi australiene, sera cu plante suculente, sera cu bromeliaceae şi sera cu orhidee şi ferigi.

Institutul Botanic adăposteşte, la parter, Muzeul Botanic, cu o colecţie de aproximativ 7.000 de exponate, grupate, în prima parte sub forma unor colecţii cu importanţă ştiinţifică sau economică, iar în partea a doua, filogenetic, în ordinea evolutivă, de la plantele cu organizare simplă (alge, muşchi, licheni, ciuperci), spre cele cu organizare complexă (gimnosperme şi angiosperme).

La etajul clădirii, funcţionează Herbarul Grădinii Botanice, cel mai mare şi mai important din ţară, atribute conferite de cele 750.000 de coli de plante presate, de existenţa unor coli numite holotipuri, care certifică pentru prima dată identitatea unei anumite specii, precum şi de prezenţa herbarelor proprii ale unor personalităţi ale botanicii precum: Baumgarten, Porcius, Borza. Herbarul a stat la baza elaborării monumentalei lucrări în 13 volume - Flora României, în care sunt descrise caracterele botanice ale tuturor speciilor de plante care cresc în ţară.

Pe baza schimburilor de seminţe sau material vegetal, de coli de herbar sau publicaţii ştiinţifice, Grădina Botanică are legături cu aproximativ 450 de grădini botanice de pe toate continentele, dar şi cu institute de cercetare sau biblioteci. Este modalitatea prin care se pot îmbogăţi colecţiile de plante şi una dintre modalităţile de realizare a schimburilor ştiinţifice. De asemenea, Grădina Botanică pregăteşte anual două publicaţii: revista Contribuţii Botanice şi Catalogul de seminţe. ”

Mai adaug faptul că biletul de intrare costă 10 lei de persoană adultă, 5 lei elevi, studenți și pensionari. Mi-a fost rușine să spun că-s pensionar, am plătit banii, cinstit!

Ca primă trăire personală, m-au impresionat, Grădina Japoneză, serele, nuferii, bine, nu-ți dau lacrimile când ajungi aici, dar, este de apreciat efortul de a creea arealul pentru a crește niște plante care își au obârșia la mii de kilometri distanță.

Am urcat pe Turnul de Apă și am făcut fotografii cu peisajul din jur, ne-am plimbat-plimbare, ca atunci când îți lași gândurile să umble, liber, odihnind celula nervoasă.

Am plecat din Grădina Botanică după câteva ore petrecute aici, care au trecut ca gândul. Mă rog, vreau să descriu faptul că am fost plăcut impresionat dar nu vreau să par patetic, nu de alta, vă cunosc eu pe voi, abia așteptați să faceți mișto de mine!

Plecând de la Grădina Botanică, undeva, pe la orele 14,00, după ce intrasem pe la 11,30, ne-am dat seama că mare brânză nu prea mai aveam de făcut: vizitarea unor muzee era destul de dificil de realizat, așa că ne-am orientat, rapid, spre locurile relativ simplu de ajuns: Piața Uniri, cu Biserica Sf. Mihail, Piața Avram Iancu cu Catedrala Mitropolitană și Bastionul Croitorilor, toate ținte la care se putea merge per-pedes.

În ordinea în care am ajuns aici, iată ce-a urmat:

Am aflat că această piață, care, în trecut, s-a chemat și Piața Regele Matia este downtownul Clujului, un adevărat km 0.

Mai mult, această piață a fost una dintre cele mai mari piețe ale Evului Mediu din țările din sud-estul Europei.

Centrul Pieței este marcat cu Biserica Sf. Mihail și de statuia regelui Matei Corvin.

Pentru conformitate, ia să dăm un ochi pe net, că tot avem 3G full :

”Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania, și, totodată, unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România, cu 70 de metri lungime și cu o înălțime maximă a turlei de 80 de metri.

Laturile pieței conțin mai multe clădiri celebre: astfel pe latura estică se află Palatul Bánffy, care adăpostește acum Muzeul de Artă și cele 2 clădiri construite în oglindă, de la care pornește strada Iuliu Maniu. Pe latura sudică se află clădirea fostei primării și cea a Băncii Naționale. La colțul sud-vestic se află clădirea Hotelului Continental, ridicată la 1894.

Monumentul dedicat lui Matia Corvin este alcătuit din cinci statui reprezentându-i pe regele Matia (ecvestru) și pe cei patru generali ai săi.

Ansamblul arhitectonic a fost dezvelit în anul 1902 în Piața Mare a Clujului dar, de remarcat este faptul că macheta lucrării, operă a artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey, a obținut în anul 1900 Marele Premiu al Expoziției Universale de la Paris.

Monumentul clujean a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orașului.”

În plus, în Piața Unirii au început lucrări de restaurare a vestigiilor romane, descoperite cu ocazia lucrărilor de refacere și reconstrucție a Pieței, zic eu.

Piața Avram Iancu este una din cele mai importante piețe ale Clujului. De aceea, poate ca o contrapondere a Monumentului lui Matia Corvin, aici a fost ridicată statuia lui Avram Iancu, statuie ce a ridicat, la vremea dezvelirii ei, multe polemici, legat de necesitatea ridicării sau a unor aspecte de natură estetică.

Cert este că această piață a avut o istorie mai aparte : inițial a fost câmp de instrucție, pășune, târg de lemne sau de animale.

Apoi, când zona a fost inclusă pentru dezvoltare urbană, piața a purtat diferite nume, după cum a fost stăpânirea în zonă:maghiară sau românească, abia din 1993 piața având actualul nume.

”În această piață se găsesc următoarele clădiri: Catedrala Mitropolitană din Cluj (sfințită în noiembrie 1933), Palatul de Finanțe (construit în anii 1880), Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului (edificiu din 1887), Palatul Regionalei de Căi Ferate (fostul sediu al EMKE), clădirea Institutului Teologic Protestant (1894-1895), Palatul Prefecturii și sediul Consiliului Județean.

Pe latura vestică a pieței se află clădirea Cercului Militar, care încă adăpostește la parter fostul cinematograf Royal, fost Corvin, fost Popular și actualul Victoria (din 1964).

În spatele Catedralei Ortodoxe este amplasat monumentul „Glorie Ostașului Român”, inițiat de administrația Gheorghe Funar pe locul unui monument al tanchiștilor sovietici. ” ne spune Wikipedia, făcând referire la importanța zonei.

Noi am vizitat doar Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca, ce a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România.

Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj-Napoca. Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Este în prezent a treia catedrală din România ca înălțime, după cea ortodoxă din Timișoara și cea evanghelică din Sibiu. De asemenea, este clasată ca monument istoric,

Cea mai sigură descriere este cea făcută de Wikipedia:”Bastionul reprezintă colțul de Sud-Est al cetății medievale ridicate începând cu secolul al XV-lea (este amintit deja în anul 1475). Între anii 1627-1629, în perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungând la forma actuală. Este construit din piatră dăltuită, zidurile masive păstrând încă lăcașurile de tragere. Spre nord se mai păstrează încă o bucată din zidul de piatră cu creneluri și drumul de strajă pe zid.

A fost denumit dupa breasla croitorilor din Cluj care l-a întreținut și a avut obligația pazei orașului în acel punct, fiind singurul bastion al cetății vechi care s-a păstrat integral.

După bătălia de la Mirăslău, Baba Novac și preotul Saski au fost prinși, torturați și executați în cetatea Clujului de către nobilii transilvăneni. În apropierea bastionului a fost expus, în 1601, trupul tras în țeapă al lui Baba Novac, general al lui Mihai Viteazul. În amintirea lui Baba Novac a fost ridicată în 1975 o statuie, operă a sculptorului Virgil Fulicea.

Bastionul a fost restaurat în anul 1924 și transformat în muzeu de către Comisiunea Monumentelor Istorice. O altă restaurare a avut loc în 1959. În 2007-2009, după două decenii de paragină, bastionul a fost din nou restaurat, iar în prezent găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o cafenea literară la subsol, o sală de conferințe și spații expoziționale. ”

Da, știu, nu pot spune că am vizitat ceva de foarte mare importanță ci a fost o plimbare prelungă prin Cluj -Napoca, de aceea, v-am rugat, nu fiți abrazivi cu mine!

Și, ca să vă-mbunez, în Cluj-Napoca fiind, uite, vă invit și pe voi la terasa ”Che Guevarra” pentru o bere, o cafea și alte răcoritoare, așa cum am făcut și noi, la vremea respectivă.

O terasă amplasată în Piața Unirii de unde-l vedeam pe M; atia Corvin cum stătea pe cal, negru de sete. Nu i-am dat nicio bere, nu pot uita că el l-a judecat și condamnat pe Vlad Țepeș, pe baza unor scrisori contrafăcute de negustorii brașoveni și i-a tras 14 ani de pârnaie!

În schimb noi chiar ne-am simțit bine, berea rece, răcoritoarele comandate de fete au fost bune, după afirmația lor, deci, da, m-am bucurat de ora aia de tihnă.

Per total, din Cluj am ratat Cetățuia dar, sigur, cu prima ocazie nu o voi mai face! Altfel, da, nouă ne-a plăcut ieșirea!

Am plecat, a doua zi, de dimineață, spre Alba-Iulia dar, urma să ne oprim la Salina Turda. Ce este și ce-am văzut noi acolo, poate că vă voi povesti mâine sau alt'dat'.

Până atunci, vă salut, haidi, pa!

Web, rog frumos :https://www.youtube.com/watch?v=WWuDiwr30SI

---

VIZUALIZĂRI: 1414 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI