ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 16.06.2022
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Brăneşti [IF]
ÎNSCRIS: 30.07.14
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
AUG-2020
DURATA: 6 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 12 MIN

La fel de frumoasa ....

TIPĂREȘTE URM de aici

” Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, la porunca și cu ajutorul evlaviosului domn Petru Voievod, fiul voievodului Ștefan cel Bătrân, s-a început acest hram în numele cinstitei Adormiri a Preacuratei și Preabinecuvântatei noastre Stăpâne Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioară Maria, cu cheltuiala și prin osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare logofăt, și a soției sale Anastasia, în anul 7038 august 15 și când era egumen Chir Paisie".

Pentru a respecta traditia vizitelor la manastiri, voi incerca sa va descriu, pe scurt, ca si pana acum, manastirea vizitata, punctand, pe cat posibil, lucruri mai putin cunoscute, detalii relevante, despre obiectivul turistic adus in discutie.

Manastirea Humor se afla in satul cu acelasi nume si este una din manastirile ctitorite in timpul domniei lui Petru Rares, vrednic continuator al parintelui sau, Stefan cel Mare. Biserica manastirii, cu hramul Adormirea Maicii Domnului si Sf, Gheorghe, este una din cele cinci biserici cu fresce exterioare pictate (Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor, Arbore) care sunt cuprinse in patrimoniul UNESCO.

Dupa traversarea orasului Gura Humorului, din giratoriul din centru, pe langa hotelul Bucovina, ne-am angajat de DJ 177, avand in spatele cladirilor de pe dreapta padurea de brazi, iar in spatele celor de pe stanga raul Humor. O parcare mare pe stanga, asemanatoare cu cea de la Voronet, cu pravalii de jur imprejur, este semnul ca ati ajuns la manastire. Virati la stanga, intrati in parcare si va continuati drumul la intrarea in manastire, pe jos. Am vazut si masini parcate in poarta manastirii, dar nu stiu daca aceasta comoditate de a parca in poarta manastirii, mai ales ca exista o parcare destul de mare in apropierea manastirii, ar fi cel mai mare respect adus manastirii. Inainte de a intra in curtea manastirii, pe partea dreapta intalnim curtea si cladirea bisericii Parohiale, cladire mai noua si care domina peisajul din jur prin marimea sa. Amanam vizitarea acesteia pentru alta data si ne pregatim de intrarea in curtea manastirii. Prima impresie, din exterior, este a unei incinte diferite de ce am intalnit la alte manastiri vizitate. De la zidurile inalte de sase metri si groase de trei metri, cu multe turnuri de veghe si aparare, aici intalnim un gard din lemn inalt de doi metri care inconjoara incinta manastirii. Intrarea in manastire se realizeaza printr-o poarta de lemn, in turnul clopotnita, care nu mai are maretia turnului lui Eminescu de la Putna. Modestia imprejmuirii manastirii nu inseamna ca manastirea este mai putin importanta ca celelalte. Punctul de atractie al manastirii este, fara nici-o indoiala, biserica pictata pe exterior, care poarta hramul Adormirea Maicii Domnului si Sf. Gheorghe.

Biserica, ctitorita de un important demnitar al lui Petru Rares, Logofatul Toader Bubuiog impreuna cu sotia sa Anastasia, a fost construita in anul 1530, dupa sursele istorice. La fel ca alte biserici vizitate si aceasta respecta structura specifica a bisericilor moldovenesti din acea epoca, anume pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar, de forma trilobata, sau triconc, pentru a folosi un termen specific pe care il veti intalni in mai multe descrieri. Totusi aceasta biserica are cateva diferente arhitectonice fata de alte biserici vizitate de noi in Neamt. Prima ar fi absenta turlei de deasupra naosului, care micsoreaza cumva din grandoarea bisericii, dar poate evidentiaza mai clar supletea acoperisului inalt din sindrila. Apoi este vorba de pridvorul deschis, de prezenta tainitei in camera mormintelor (gropnita), precum si lipsa contraforturilor. Ca sa fiu corect pana la capat, tainita se mai intalneste si la Moldovita si Sucevita, avand rolul de a adaposti bvunurile de pret ale manastirii, in caz de pericol iminent.

Pridvorul bisericii, de tip deschis, este marginit de trei stalpi patrati construiti din piatra care delimiteaza patru arcade inalte, care se termina printr-un semicerc, doua pe latura de vest a pridvorului, iar pe latura nordica si sudica cate o arcada, prin care se face accesul in pridvor si apoi in pronaosul bisericii.

Intrarea in pronaos se realizeaza printr-un portal, cu unterminal, de data aceasta in stil gotic. Aici, in afara de picturile de pe pereti, mai intalnim si patru morminte. Pe latura nordica se afla află mormântul episcopului Eftimie al Rădăuților pentru scurt timp (1558-1561) si care a decedat decedat în anul 1561. Pe mormantul lui se afla o lespede funerara din piatra, pe care cu slove chirilice se afla urmatoarea inscriptie: „Aici este mormântul Prea Sfințitului nostru Părinte Eftimie – fost episcop de Rădăuți și care s-a înmormântat aici unde s-a călugărit – să-i fie lui pomenirea veșnică. .” Alaturi este mormantul logafatului Solomon, a carui piatra funerara cuprinde o inscriptie al carei text a fost sters de trecerea vremurilor. Pe peretele opus, pe latura sudica, se gasesc alte doua morminte, unul care apartine unui crestin al carui nume a fost Gheorghe, iar celalalt apartine unui necunoscut.

Intram apoi in gropnita, unde pe peretele sudic este mormantul ctitorului manastirii. Placa sa funerara, de data aceasta din marmura, aminteste, cu litere chirilice, de ctitorul bisericii, lucru atestat de inscriptia de pe placa funerara: „Această piatră de mormânt și-a împodobit-o pentru dânsul și în timpul vieții sale Jupân Toader mare logofăt ca să fie pe mormântul său, în zilele Domnului Petru Voievod, unde singur și-a pregătit mormântul și a trecut în lăcașul de veci în anul 7047 luna ianuarie (1539).” Nici mormantul sotiei sale Anastasia in latura de nord a bisericii nu este de neremarcat. Pe piatra funerara s-a pastrat urmatoarea inscriptie: „Acest mormânt l-a împodobit domnul Toader, mare logofăt, cneaghinei sale Nastasia care a trecut în veșnicul locaș în anul 7035 luna septembrie 29 zile (1527).” Tot in incaperea mormintelor, (gropnita)) in partea de nord-vest se afla o usa secreta ne conduce pe o scara la tainita, o camera secreta unde se ascundeau lucrurile de valoare ale manastirii, in vremurile de primejdie.

Patrundem apoi in naosul impresionant prin maretia cupolei, care este sprijinita de mai multe arcuri specifice bisericilor moldovenesti. Abundenta picturilor si a temelor si scenelor pictate, fac din aceasta biserica un tezaur bine pastrat din vremea lui Petru Rares. Despre picturile bisericii voi reveni cu cateva cuvinte. Iluminarea naosului este realizata prin doua ferestre situate pe peretele sudic, respectiv nordic, care se termina in, traditionalul de acum, arc gotic cu un stalpisor zvelt care desparte cele doua ochiuri ale ferestrei.

Altarul este despartit de naos printr-o catapeteasma veche din lemn. Intr-o excursie anterioara ghidul nostru ne-a spus ca ar fi o catapeteasma din vremea domnitorului Vasile Lupu, care in anul 1641 a realizat ample lucrari de restaurare la manastire. Astfel cu acest prilej s-a construit turnul care ii poarta numele, destinat apararii manastirii, dar si imprejmuirea incintei manastirii cu un zid protector din piatra, ale carei urme se mai vad si astazi in partea de vest a manastirii. Dar doisprezece ani mai tarziu, in 1653, cazacii lui Timus Hmelnitki au distrus si incendiat manastirea, asa cum au mai procedat si cu alte lacasuri de cult din Bucovina.

Altarul bisericii cuprinde cele două nișe tradiționale: proscomidiarul și diaconiconul în grosimea zidului pe peretii de sud, respectiv de nord ai bisericii.

In afara de latura arhitectonica a bisericii, faima acesteia este data mai ales de pictura bisericii, mai ales de cea exterioara. Una din cele cinci biserici pictate din Bucovina, asa cum Voronetul ne-a propus albastrul, Sucevita ne-a propus verdele, Humorul vine si ne propune o alta culoare, rosu caramiziu, care respectand traditia devine rosu de Humor. Culoarea este dominanta in mai multe tablouri si scene biblice prezente in interiorul si mai ales in exteriorul bisericii.

Pictura interioara, realizata in mare parte de Toma Zugravul, prezinta o noutate fata de alte biserici. Daca la Moldovita (Petru Rares), la Sucevita (Ieremia Movila), la Putna si Voronet (Stefan cel Mare), ctitorii acestor lacasuri sunt prezentati, alaturi de familiile lor, in tablourile votive din naosul bisericilor, la Humor avem parte de mai multe tablouri votive. Astfel pe peretele de vest al naosului gasim tabloul votiv care il infatiseaza pe domnitorul Petru Rares, impreuna cu familia, in postura de ctitor al bisericii. Un alt tablou votiv, in camera mormintelor (gropnita), il prezinta pe logofatul Toader Bubuiog care inmaneaza macheta bisericii Mantuitorului, ca semn al asumarii ctitoriei bisericii. In aceasi incapere, sotia domnitorului, Anastasia, este prezentata in tabloul votiv, ingenuchiata in fata Maicii domnului. In sfarsit un alt tabloul votiv, pictat in coltul de sud-est al pronaosului, ne prezinta pe hatmanul si parcalabul Daniil de Suceava si sotia sa Teodosia, ingenuchiati in fata unui tron pe care sta Maica Domnului cu pruncul in brate.

Sigur ca nu puteau tablourile traditionale, cum ar fi Cina cea de taina (in absida altarului), Ospetia lui Avram (conca de sud), Maica Domnului (bolta pronaosului), Iisus Pantocrator (bolta naosului), patimile Mantuitorului (peretii naosului), etc. In pronaos aflam Sinaxarul (calendarul bisericesc) icoana Maicii Domnului si a Sfintei Fecioare Maria.

Dar celebritatea bisericii este adusa de frumusetea picturilor de pe frescele exterioare. Din pacate, vremea si vremurile, dar mai ales intemperiile au deteriorat pana la disparitie, picturile de peretele nordic. S-au mai pastrat cateva tablouri din Acatistul Sf. Mucenic Gheorghe, din Arborele lui Iesei, două coloane de filozofi și chipul starețului Paisie. Daca Arborele lui Iesei domina peretele de nord, peretele de sud este dominat de Acatistul Bunei Vestiri, cel de vest al pridvorului este dedicat Judecatii de Apoi, iar pe peretii absidelor laterale si cea a altarului este o procesiune de sfinti ingeri, apostoli, profeti, ierarhi, martiri si cuviosi. Absidele bisericii cuprind Cinul (Deisis), rugaciune a tuturor sfintilor proprie numai picturii exterioare din Bucovina, fresca de amploare fiind considerata si ea o invocatie la apararea Moldovei in fata amenintarii semilunei otomane. Peretele sudic, de departe cel mai bine pastrat, prezinat si cele mai multe scene biblice. Amintim dintre ele, pe langa Acatistul Bunei Vestiri, Soborul Fecioarei, Asediul Constantinopolului de către perși în anul 625 (în cele trei scene perșii sunt înlocuiți de turci), Rugul în flăcări, Viața Sfântului Nicolae (în 15 scene), precum și Parabola Fiului Risipitor. De remarcat prezenta chipului lui Toma Zugravul care personalizeaza un calaret din armata crestina in scena Asediului Constantinopolului. As mai aminti, referitor la Asediul Constantinopolului, ca este vorba de asediul din 625 al persilor. Din motive istorice, pentru a imbarbata ostirile Moldovei in toate frescele bisericilor vizitate persii sunt inlocuiti cu chipuri si vesminte otomane, reamintind cucerirea Constantinopolului de catre turci in 1453 si de atunci lupta continua de extindere a dominatiei otomane in zona. Tot pe peretele sudic, in dreapta intrarii in pridvor intalnim Pisania bisericii, in slavona si al carei text este reprodus in motto-ul acestui articol. Pe peretele estic al pridvorului revedem, dupa numai o ora scena Judecatii de apoi, pe care v-am descris-o in articolul despre manastirea Voronet (vezi impresii). Impresia maretiei frescei este asemanatoare celei de la Voronet, cu diferentele de rigoare, evident. Splendoarea albastrului de Voronet este inlocuita de relaxarea nuantelor de rosu caramiziu, cunoscut ca rosu de Humor. As aminti ca nici la Humor nu am avut voie sa facem poze in interiorul bisericii. Nu prea inteleg aceasta optica, chiar daca ni s-a explicat ca blitzurile aparatelor de fotografiat ar putea deteriora picturile. Din pacate si calitatea pozelor facute pe exteriorul bisericii lasa de dorit si de aceea nu prea ma pot lauda cu prea multe poze deosebite. Pana la urma de ce mi-a fost frica nu am scapat si mi s-au descarcat bateriile si, incercand sa aflu ce am patit, am sters o parte din fotografii pana sa aflu ca mi s-au descarcat bateriile.

In afara de biserica, evident principala atractie turistica a manastirii, in incinta se mai pot vizita si ruinele fostelor chilii calugaresti, Turnul Clopotnitei si Turnul lui Vasile Lupu. Turnul lui Vasile Lupu a fost construit de domnitorul al carui nume il poarta in 1641, odata cu zidul de piatra care apara manastirea. Pisania din ocnita de deasupra usii de intrare in turn la etajul unu ne vesteste ca Acest turn l-a zidit si impodobit evlaviosul si de Hristos iubitorul domn Io Vasile Voievod, din mila lui Dumnezeu stapan si domn al intregii tari in anul 7419 (1641). Desfasurat pe parter si trei etaje, turnul are o forma de patrat cu latura de 8 metri si are pe exterior o scara care conduce la etajul unu. De aici accesul este asigurat de o scara din piatra pana la platforma de supraveghere. In interior scara de la parter la primul etaj se putea distruge in caz de pericol pentru a nu putea urca in turn invadatorii. Construit din lemn, de forma patrata, la mijlocul secolului 19, Turnul clopotnita asigura la parter intrarea in manastire, iar la etaj sunt clopotele.

Nu pot sa nu fac cateva referiri la istoria manastirii Humor. La fel ca si alte manastiri bucovinene, manastirea Humor, se pare ca a fost construita pe ruinele unei biserici din vremea lui Alexandru cel Bun. Un uric datat 13 aprilie 1415 mentioneaza o danie facuta de domnitorul Alexandru cel Bun, panului Ivan Vornicul, reprezentand o mosie. Ruinele acestei biserici se afla la cateva sute de metri de actuala manastire, intr-o incinta marginita de un gard de lemn asemanator cu cel al manastirii. Anul acesta mi s- parut ca gardul a devenind mai inalt, pentru ca nu cumva vreun turist mai obraznic sa se uite, dar mai grav sa si pozeze ruinele fostei biserici. La fel ca si Voronetul si manastirea Humor, in timpul ocupatiei austriece, se desfiinteaza si devine biserica parohiala. Renasterea manastirii si revenirea la statutul de manastire se va petrece dupa revolutie, dupa ce in anii 1971-1972 a cunoscut importante lucrari de reparatii si restaurare a picturilor interioare. Incercarea noastra de a vizita, sau macar de a vedea vechea biserica, ori ce a ramas din ea, a fost sortita esecului. Totul era bine pazit si ferit de ochii curiosilor. Si e mare pacat, mai ales ca este mentionata pe gard existenta sa.

N-as putea incheia acest scurt articol fara a aminti in cateva randuri de marele domnitor al Moldovei, care intr-o perioada mult mai scurta de timp (1527 – 1538 si 1541 – 1546) decat ilustrul sau parinte, Stefan cel Mare a reusit sa ctitoreasca si mai ales sa decoreze si sa asigure pictarea manastirilor si bisericilor care au devenit monumente artistice. Domnitorul Petru Rares, pentru ce despre el este vorba, protector al artelor, a ctitorit manastirile Probota, Moldovita, bisericile Baia, Sf Dumitru din Suceava, a fost asociat la ctitorirea manastirii Humor, donator al picturilor exterioare la bisericile Sf. Dumitru (Suceava), Patrauti, Harlau distruse la restaurarile din secolul XX, sau picturi interioare la Dobrovat, Harlau, Roman, Botosani, Tg. Frumos, vaslui. In opera sa de consolidare a ortodoxiei pe meleagurile Moldovei a fost sustinut de doi mari ierarhi. Este vorba de Mitropolitul Grigore Rosca care il va indruma la refacerea manastirii Probota si care a donat pronaosul si pictura de la manastirea Voronet, unde isi doarme somnul de veci. Al doilea mare ierarh care l-a sustinut a fost episcopul Macarie din Roman care a fost initiatorul picturilor murale de la Dobrovat, Rasca, Harlau, Neamt (pronaosul si pridvorul), Bistrita (paraclisul Sf. Ioan cel Nou)

Cam acestea ar fi pe scurt amintirile mele din aceasta noua vizita la Manastirea Humor.

Numai bine si calatorii placute!

Evident ca ma simt obligat sa mentionez ca amintirile mele au fost completate de Ghidul Atlas al Monumentelor Istorice (1979), articolul Biserici cu pictura murala exterioara din nordul Moldovei de Doina Mandru (1995), portalul Moldova ortodoxa.

Branesti, 17 decembrie 2020.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de liviu49 in 16.06.22 07:12:25
Validat / Publicat: 16.06.22 08:01:02
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în #LA PAS PRIN BUCOVINA. A mai fost în/la: Excursii, drumetii, manastiri

VIZUALIZĂRI: 259 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (liviu49); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P22 O frumoasa tufa de trandafiri care pazeste o intrare spre un loc unde nu avem voie .
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 16650 PMA (din 19 voturi)

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

zapacituPHONE
[16.06.22 17:25:01]
»

@liviu49: Toader Bubuiog... unde am mai auzit de numele ăsta? Destul de des. Da, e din scena jucată de Trandafir într-unul dintre filmele din seria B. D. -urilor, citind despre ctitorul M. Humor în franceza de baltă.

Intrând pe "artera" informatică a cunoașterii, am aflat că există și un liceu care poartă numele Toader Bubuiog. E în com. Bubuieci, din R. Moldova. Tot acolo scrie că a slujit sub 4 domnitori: Ștefan cel Mare, Bogdan, Ștefăniță și Petru Rareș.

liviu49AUTOR REVIEW
[16.06.22 17:46:54]
»

@zapacitu: Multumesc pentru vizita, vot si ecou.

In 2020 am revenit in Bucovina dupa 11 ani de la precedenta vizita si ma frigeau talpile de a revedea locuri asa de incarcate de istorie si traditie pastrata.

Acum gandindu-ma la logofatul Toader Bubuiog constat ca a avut activitate indelungata. Daca a prins macar un an din domnia lui Stefan cel Mare (1503) si primul an din domnia lui Petru Rares (1527 - 1538) inseamna 24 de ani, cam 6 (sase) mandate de parlamentar in vremurile noastre. Daca a prins si ceva din a doua domnie a lui Petru Rares (1541 - 1546), sper ca am tinut minte corect, s-a mai facut de un mandat. Iti dai seama cata pensie trebuia sa primeasca?

Oricum am privi istoria Bucovinei si a Moldovei sunt fabuloase si orice vizita pe acele meleaguri o putem considera un eveniment important din viata noastra.

Numai bine si calatorii placute!

mishu
[16.06.22 19:39:23]
»

@liviu49:

ni s-a explicat ca blitzurile aparatelor de fotografiat ar putea deteriora picturile.

, aceasta explicatie am intalnit-o si in in multe alte locuri, o fi vreun sambure de adevar.

Am intalnit si lacase de cult unde ti se interzicea de tot sa faci poze, pe acelasi motiv, chit ca spuneai ca este ok fara blitz, insa asta e.

Ce pot spune despre articol? O adevarata pagina de istorie, recunosc cinstit ca l-am parcurs mai intai pe repede ' nainte, apoi l-am mai citit inca o data pe indelete.

Felicitari, votat cu mare drag.

adsoPHONE
[16.06.22 20:03:54]
»

@liviu49: Nu a prins a doua domnie a lui Petru Rares, a murit in 1539. Oricum, longevitatea sa in functii este remarcabila pentru vremuri in care dregatorii rareori mureau in patul lor. La cea mai mica banuiala de "hiclenie", domnii ii si scurtau de cap. Si cei care ajungeau cel mai sus erau cei mai expusi.

Marele logofat era intaiul dregator al Moldovei, loctiitorul domului. Iar Toader a indeplinit aceasta functie sub Stefanita (mare taietor de boieri) si Petru Rares (care, in prima domnie, a fost ceva mai calm). Ceea ce inseamna ca era o mare figura!

Se pare ca a fost in paine vreo 40 de ani (cam zece mandate, va sa zica), ultimii 20 chiar la varful puterii.

adsoPHONE
[16.06.22 20:41:35]
»

La Humor apare, pentru prima data in Moldova, pridvorul deschis. Deci se prea poate sa fi contribuit la ridicarea bisericii mesteri munteni sau care au lucrat anterior prin Balcani.

Acest pridvor e o lectie de istorie in sine. Pe langa splendida Judecata de Apoi, pe mine m-au marcat, cand eram copil, sutele de inscriptii scrijelite pe ziduri. Majoritatea in germana. Aveam sa aflu, mult mai tarziu, ca biserica a folosit inclusiv drept cazarma pentru trupele austriece, inainte de 1800, dupa desfiintarea manastirii. Si ca multe din mesajele de pe ziduri fac trimitere la iubitele de acasa ale soldatilor (in mod decent sau mai putin decent ????).

Oare acest articol nu ar sta mai bine in rubrica Manastirii Humor?

tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA
[16.06.22 21:00:27]
»

@mishu:

... o fi vreun sambure de adevar

❗Lumina dăunează multor categorii de bunuri de patrimoniu, ea activează reacții chimice și biochimice. Deteriorarea depinde de lungimea de undă și frecvența de propagare a radiațiilor luminoase. Energia luminoasă rupe legăturile chimice ale moleculelor - și așa mai departe, explicații tehnice.

Toate aceste informații sunt redate, mai pe larg sau mai amănunțit, prin toate manualele de muzeologie/conservarea bunurilor de patrimoniu.

Oricum trebuie să fii fotograf priceput pentru a scoate fotografii bune cu blitzul activat. ????

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adso, liviu49, mishu, tata123 🔱, zapacitu
Alte impresii din această RUBRICĂCircuite / mini-circuite "Mănăstiri bucovinene":


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.047723054885864 sec
    ecranul dvs: 1 x 1