Cetatea care nu a fost cucerita niciodata, Alba Carolina

TIPĂREȘTE

Cetatea Alba Carolina am vizitat-o in septembrie 2021, intr-un circuit prin Romania pe care l-am facut dupa ce ne-am intors din vacanta in Malta. Am plecat din Bucuresti pe la ora pranzului si am ajuns in Alba Iulia, seara. Fiind cazati intr-un hotel situat langa cetate, am iesit la o scurta plimbare, desi ora era tarzie. Am descoperit ca nu eram singurii vizitatori din toiul noptii, probabil pentru ca era inceput de weekend, vineri noptea.

De pe strada Unirii am ajuns pe Podul Unirii, cel care face legatura intre Monumentul Marii Uniri si Catedrala Incoronarii. Podul este relativ nou, construit din metal, insa zona pe care se calca este din lemn si pe margini exista doua culoare de sticla.

Ne-am apropiat de Catedrala Incoronarii, frumos pusa in evidenta de lumini, am facut cativa pasi pana la Catedrala Romano-Catolica si ne-am intors traversand un alt pod din vecinatatea Podului Unirii.

A doua zi am reluat traseul, pe „Traseul Portilor” , incepand cu Poarta a IV-a, traversand cetatea si ajungand la Poarta a III-a. Pe langa acest traseu, turistii pot parcurge si altele: Traseul celor Trei Fortificatii, Traseul Neamului Romanesc, Traseul Sudic, Traseul Estic sau Traseul Nordic. Inainte de a povesti despre ceea ce„ascunde” in interiorul sau cetatea, o sa las aici cateva informatii generale despre cea mai mare cetate din Romania si una dintre cele mai impunatoare din Sud -Estul Europei.

Cetatea este construita peste alte doua fortificatii mai vechi, respectiv castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina si cetatea medievala Balgrad, fiind asediata de trupele maghiare timp de patru luni (25 martie – 27 iulie 1849) in timpul Revolutiei de la 1848-1849, fara a fi insa cucerita. Este o fortificatie de tip Vauban, in forma de stea neregulata, cu 7 bastioane, construita intre anii 1715-1738. Lucrarile care au costat enorm, au fost conduse de trei persoane, primul arhitect italian Visconti, fiind inmormantat in Catedrala Romano-Catolica. La constructia acesteia au participat peste 20.000 de iobagi romani iar materialele folosite sunt din zona. Zidurile au fost construite din piatra si caramida intr-o tehnica fara denivelari, usor oblice pentru a provoca ricosarea ghiulelelor metalice.

Cetatea are trei randuri de sisteme de aparare, primul fiind format din cele sapte bastioane legate intre ele de ziduri care formeaza in interiorul lor corpul principal al fortificatiei, in forma de stea cu sapte colturi (heptagon). In interior se afla o moara, amplasata intr-unul din bastioane, fanatani cu apa potabila, un sistem propriu de canalizarem depozite de alimente, furaje si pulberarii, ateliere de reparatii, amenajate pentru un efectiv de 10.000 de soldati, in caz de razboi.

Intrarea in cetate se facea prin intermediul a sase porti, amplasate trei la est si trei la vest, cate una pe fiecare linie de aparare, frumos ornamentate. Exista si poarta a VII a, amplasata in partea de nord, care permite accesul pietonal in santul cetatii, fiind o poarta simpla, fara sculpturi.

Traseul nostru incepe cu intrarea pe Poarta a IV-a, decorata cu elemente sculpturale baroce, amplasata pe latura de vest a cetatii. Aceasta inchidea incinta cetatii, fiind prevazuta in partea dinspre sant cu un pod batant din lemn. La momentul vizitei noastre, Poarta a IV-a era inchisa, prin urmare pentru a intra in cetate am trecut peste Podul Unirii, intrand in curtea Catedralei Ortodoxe a Incoronarii, cunoscuta si drept Catedrala Reintregirii. Este considerata ca fiind urmasa Mitropoliei ridicate de Mihai Viteazul. Aici au fost incoronati suveranii Romaniei, Regele Ferdinand I si Regina Maria. In interior se afla portretele celor doi, dar si al lui Mihai Viteazul.

Am iesit apoi in strada Muzeului, unde poate fi vizitat Muzeul National al Unirii, utilizat in trecut ca locuinta pentru ofiterii habsburgici si familiile lor. De aici, mergand pe strada principala, am urmat obiectivele de pe partea stanga, iar la intoarcere ne-am oprit la cele de pe partea dreapta.

In Sala Unirii, la 1 decembrie 1918 s-a hotarat si semnat actul unirii Transilvaniei cu Romania, iar initial aceasta a indeplinit rolul de cazinou militar pentru ofiterii austro-ungari.

In Piata Cetatii au loc, de obicei, evenimente, spectacole, concerte, aici aflandu-se si Muzeul Principia, ce adaposteste cea mai importanta parte a castrului roman si anume, cladirea comandamentului Legiunii a XIII-a Gemina, locul unde erau pastrate tezaurul si stindardele.

In spatele Muzeului se afla Universitatea 1 Decembrie 1918, numele institutiei fiind unul simbolic, strans legat de importanta istorica a orasului.

Monumentul Losenau a fost ridicat in memoria colonelului austriac ce conducea trupele habsburgice, care si-a pierdut viata în batalia impotriva armatei maghiare, din timpul Revolutiei de la 1848. Monumentul Custozza celebreaza memoria soldatilor din Regimentul 50 Infanterie, care si-au pierdut viata in batalia din localitatea cu acest nume din Italia.

Ne-am continuat traseul pe strada Mihai Viteazul si am ajuns in tronsonul descoperit in anul 2011 in timpul efectuarii cercetarilor arheologice, ce face parte din Via Principalis (Drumul Roman). Acesta intra pe poarta de sud a castrului, trecea spre poarta de nord prin fata cladirii comandamentului Legiunii a XIII-a Gemina, intersectandu-se in acest punct cu Via Praetoria, drumul care venea de la Porta Praetoria.

„Traseul celor 3 fortificatii” se desfasoara incepand din aceasta zona si cuprinde elemente din trei perioade istorice diferite: Poarta de sud a castrului roman, poarta Monetariei, bastionul sasilor al cetatii medievale si platforma de artilerie a fortificatiei moderne.

Traseul Portilor se incheie la Poarta a III-a, cea mai mare si impunătoare din punct de vedere arhitectural. Este construita in stil baroc, are trei intrari semicirculare, despartite de patru pilastri dubli in stil doric, sub forma de arc de triumf sustinand un postament in forma de trunchi de piramida, terminat cu statuia ecvestra a imparatului Carol al VI-lea. Fatada exterioara a portii este decorata cu doua basoreliefuri reprezentand plecarea la lupta si intoarcerea glorioasa a printului de Savoia. Pe fatada interioara exista patru statui, reprezentand virtutile: Abundenta, Intelepciunea, Cumpatarea si Forta, precum si doua basoreliefuri reprezentand scene de lupta, iar in cartuse, arme si trofee. Tot aici se afla „Celula lui Horea” , cea in care se presupune ca a fost incarcerat Horea pana la executia sa.

In exteriorul portii a III-a a fost ridicat „Obeliscul Horea, Closca si Crisan” , in amintirea martirilor rascoalei, care au fost trasi pe roata.

Poarta a II-a, daramata partial pentru constructia obeliscului, a fost reconstituita ulterior. Ne-am intors pe aceeasi strada, Mihai Viteazul, si am intrat in curtea cochetului Hotel Medieval, ascunzandu-ne pentru scurt timp de aglomeratie.

Am continuat cu Palatul Princiar, resedinta Principilor Transilvaniei si pentru scurt timp (10 luni), resedinta voievodului Mihai Viteazul, locul de unde a condus destinele principatului Transilvaniei. La momentul vizitei noastre, acesta era inchis pentru reabilitare.

In fata acestuia este amplasata, nu intamplator, statuia din bronz a lui Mihai Viteazul, surprins in ipstaza intrarii sale triumfale in Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599, cu acea caciula cu manunchi de pene in partea dreapta, mantia ampla si buzduganul tinut triumfator in mana stanga.

Catedrala Romano-Catolica a fost zidita pe locul unei biserici mai vechi si adaposteste morminte funerare, printre care, trei sarcofage apartinand familiei de Hunedoara.

Palatul Episcopal a fost construit odata cu edificarea catedralei romanice. Palatul a devenit resedinta reginei Isabella si fiului ei, Ioan Sigismund, principe al Transilvaniei. Astazi este sediul Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

Un moment plin de culoare si atmosfera de alta data este Schimbarea Garzii Cetatii, ceremonial ce are loc zilnic, la ora 12, la Portile a III-a si a IV-a. Noi am avut privilegiul sa asistam la spectacolul oferit de garda pedestra si calare din interiorul Cetatii, la poarta a IV-a. Nu am intalnit insa, spectaculoasa Garda Romana de la Apulum, cu razboinicii daci, prezenti la festivaluri si evenimente cu specific istoric.

Prin proiectul „Reabilitarea Centrului Istoric Alba Iulia” , au fost realizate statuile de bronz, amplasand 31 de statui si monumente noi, intre care soldati austrieci, romani si personaje din perioada interbelica. Despre statuile ce reprezinta personaje generice: „Soldat in uniforma” , „Domnita” , „Florareasa” , „Oraseni” , dar si pe„Sfântul Anton inconjurat de 6 copii” , parerile sunt impartite, unii considerand ca sunt nepotrivite si ca statuile ar trebui sa reprezinte oamenii de valoare pe care i-a dat Cetatea de-a lungul istoriei. Altii, mai ales copii, sunt placut impresionati sa se ascunda in spatele rochiilor ample de epoca ale doamnelor din inalta societate sau sa studieze cu atentie arma unui soldat in uniforma.

Am parasit cetatea iesind prin acelasi loc pe unde am intrat, concluzionand ca Cetatea Alba Carolina este un loc fascinant, simbol a Ardealului, locul care a „vazut” atat Unirea, cat si martiriul lui Horea, Closca si Crisan, locatie valorificata din punct de vedere turistic ca urmare a lucrarilor de restaurare ample care s-au desfasurat in ultimii ani.

Ne-am odihnit pe o banca in parcul Cetate, in fata unei fantani arteziene construită din inox, marmura si sticla de Murano, cu jocuri de lumini, jeturi de apa si muzica ambientala, dupa care am pornit catre urmatorul oras simbol pentru romani, Blaj.

---

VIZUALIZĂRI: 724 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI