Marea din noi
Din mare ne-am născut dar în țărână ne vom întoarce. De ce? Pentru ca marea cu valurile ei fara de sfarsit si nisipu-i cald si alizeele-i venite de departe, de peste mari si tari, dinspre sud sau miaza-zi din tinutul parfumat al mirodeniilor sau dinspre Elada, reprezinta viata, caldura, lumina, vesnicul inceput, adica tot ceea ce e mai frumos pe lume iar pamantul cel rece, mohorat si intunecat, semnifica nefiinta, tinutul umbrelor, inceputul sfarsitului, calatoria spre nebuloasa tenebrelor, spre spatiul insingurat si friguros al eternitatii.
Marea exista peste tot, ea domina pamantul. Marea exista si-n noi, ea ne inunda fara-ncetare, ne stapaneste corpul, mintea, inima si sufletul. Marea ne cheama si recheama mereu la ea, mai des decat muntele sau luminile marilor orase. Suntem zamisliti aproape pe de-antregul din apa marii, ea ne mentine vie fiecare farama din corp. Cine iubeste viata iubeste si marea. Marea azurie cea fara de sfarsit si mereu agitata, e stapana vietii, pamantul cel sporadic, gri, uracios si teapan ce ne va invalui intr-un sfarsit, e stapanul mortii, asa precum si soarele cel vesnic stralucitor si fierbinte e atotstapanul zilei iar luna cea palida si stearpa e regina noptii. Fara apa marii, noi am fi fost niste “nimeni” intr-o lume de “nimic”.
Asa precum orice fiinta vie resimte o atractie instinctiva pentru apa, tot asa si noi, oamenii, simtim o atractie nestavilita spre mama noastra iubitoare care ne-a tinut la san timp de milioane de ani, care apoi ne-a dat viata si care ne-a invatat sa facem primii pasi pe-o plaja fierbinte de praf de scoici. Poate ca aici la malul marii, unde s-a nascut Afrodita, s-a nascut si fericirea. Si dragostea. Daca Omul ne-a mai inselat uneori, natura n-a facut-o niciodata.
Fericirea? Unde este ea? Peste tot, acolo unde exista un tarm de mare, valuri ce-si revarsa spuma la picioarele tale, un soare prieten si parfumul alizeelor. Si multe flori. Si peste tot unde exista oameni ce iubesc aceste daruri dumnezeiesti ale divinitatii, oameni ce jinduiesc seara la un apus de soare sangeriu sau la un cer instelat, mai frumos decat stelele hotelului de lux unde sunt cazati, decat lumina hipermarketurilor sau sclipirea internetului si a telefoanelor mobile.
Nu cautati bucuria in alta parte, decat la malul marii. Cautati-o pe-o insula cat mai pustie, pe o plaja cat mai mica unde va va conduce un drum cat mai simplu asa precum era si pocalul Sfantului Graal din care daca sorbeai o picatura, simteai divinul si eternitatea. Si viata cea fara de moarte. Imaginea marii cu acea plaja de vis, exista in fiecare dintre noi. Ramane doar s-o aducem la suprafata cat mai des, mai ales in clipele in care suntem tristi. Ea e rezerva noastra de bucurie si fericire. Daca viata ne-a mai inselat uneori, marea, nisipul, valurile, soarele sau cochiliile scoicilor, n-o vor face niciodata.
Si totusi… Universul e complex. Caci ce-ar fi fost marea fara pamant si pamantul fara soare? Sau cerul fara stele, nori sau ploaie? Si Omul, fara toata aceste minunatii enumerate mai sus? Poate ca nici n-ar fi aparut pe lume, ca sa le admire.
Uzeri si chibiti
Mai intai, pentru ca suntem in luna martisorului, ii trimit fiecarei uzerite si chibite cate o floare. Sau culorile unui apus de soare. Sau albastrul marii. Uzerii scriu, posteaza imagini, ei aseaza cuvintele in fraze si frazele in texte, ei creaza, ei fotografiaza. Chibitii citesc ceea ce scriu primii sau privesc imaginile lor. Se informeaza si se delecteaza. Intre ei exista o interdependenta.
Daca n-ar exista uzeri si chibiti, viata n-ar mai fi atat de interesanta. Poate c-am urmari doar imagini cu mai multa publicitate decat informatie si delectare. Uzerii n-ar mai avea chef de scris, chibitii n-ar mai avea ce citi. Exista insa si chibiti care nu scriu nimic. Cu toatea ca au sute, poate mii de imagini. Poate ca n-au timp, sunt prea ocupati. Si totusi, nu cred ca e asa de greu sa-ti rezervi o ora-doua, sa selectezi cateva imagini si sa incropesti un mic text, asa, dupa puterile tale. Nimic nu e de prisos, totul ajuta.
Fiecare vede si simte viata si frumusetile ei, intr-un alt fel. Fiecare om e-un univers. Daca fiecare chibit, ar scrie un singur review, saitul s-ar anima. Ca numar, chibitii domina saitul. Comentariile vor curge. Si vom avea cu totii de castigat.
Uzerii actuali, stele ce stralucesc o vreme, sunt putini. Ei duc globul pamantesc in spate, precum Atlas. Cat timp vor mai rezista? Intr-o zi vor obosi si vor deveni si ei, stele cazatoare ce vor acoperi cerul AFA. Apoi se vor stinge, vor pieri. Pe acest cer, au aparut si multi meteoriti, au stat o vreme, apoi au disparut in cele patru zari, rapusi de frig si intuneric, lasand in urma lor doar o amintire palida care in curand va fi uitata.
Lumina stelei ce-a murit, incet, pe cer se suie, /Iat-o, ba nu-i, era acolo, o vreme chiar a stralucit/ Azi jinduim dupa ea, o cautam peste tot, dar e-n zadar, nu mai e.
Sa creezi, e-o munca grea, de Sisif, precum a consuma ceea ce-a creat altcineva, e usor. A crea e ca si cum ai impinge mereu un bolovan pe un deal, din varful caruia, acesta se va rostogoli la vale. Doar pasiunea te face sa te intorci in vale si sa mai incerci inca si inca odata, sa urci bolovanul sus pe deal.
Ideal ar fii ca toti cei care consuma o informatie sa incerce s-o returneze, creand astfel si ei ceva, dupa talentul si puterile lor. Mai ales fotografice. Acestea, imaginile, ”sar prima data in ochi”, nu textul, ele sunt primele consumate si devorate de privitor. Ochiul e organul cel mai fidel si adesori, el ne produce cele mai multe satisfactii. Eu cred ca fiecare dintre noi, pleaca in concediu cu un aparat foto sau macar cu un telefon mobil. Cand observi un apus sangeriu de soare care se ineaca in mare sau o floare frumoasa, e imposibil sa ramai indiferent. Si nu e pacat ca aceste imagini sa stea pe undeva printr-o arhiva, puse ca un castravete la murat?
Stelele care cad. Pier… (youtube)
@Web, te rog clipul, mersi!
Trimis de dorgo in 03.03.16 06:29:58
31 ecouri scrise, până acum, la acest articol
ECOURI la acest articol
31 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Multumesc pentru poza 1, sunt teribil de indragostita de astfel de poze dar si celelalte cu minunatele flori (abia astept sa revad leandrii grecesti), m-au facut sa zambesc frumos.
Cred ca ti-am dat primul punct, unul, meritat din plin, vreau insa sa-ti spun ca, daca eu ar trebui sa decid, fiecare cititor ar trebui sa puncteze cu 1,2 sau 3, dupa cum crede.
Este neplacut sa vad ca m-au citit 200 de ochi si m-au votat 20 de degete si, nu glumesc, ne votam intre noi cei ce muncim aici, pe cand cei care sunt de fapt marii anonimi si beneficiarii adevarati ai articolelor (nu scriu), beneficiaza ca la ajutoarele sociale, adica iau informatia, chiar literatura pura ca cele de pe aceasta rubrica, dar ei nu dau nimic, nici macar un ecou cum spui tu.
Nu-i corect, sustin, Admin stie ca sunt uneori "vocala", daca devin doar "consoana" cred ca nu prea mai am ce cauta intre activii de aici, redevin profitoare!
O zi faina sa ai!
multa poezie in textul tau. exact ce trebuie pentru o cafea de dimineata. am mai adaugat cateva poze care probabil nu si-ar fi gasit locul in alta parte. zi frumoasa!
Frumos gândit, frumos scris, frumos ilustrat! Dacă măcar o singură persoană va asculta îndemnul din text, înseamnă că review-ul tău va își va atinge scopul! Însă chiar dacă nu se va întâmpla asta, oricum mi-a făcut plăcere lecturarea articolului! Iar fotografiile sunt superbe!
Pt. @ Dorgo și @ Elviramvio.
Drag coleg de sit. Ai prins o zi bună și ai scris un review plăcut și cu multe adevăruri, mă gîndesc la ecuația „user și chibiț”
Fotografiile tale sunt excelente. Azi am căzut în păcat și le-am votat pe toate. Îmi imaginez cât ai umblat și câtă muncă ca să le vedem noi. Am și eu pasiunea fotografierii florilor. Am multe fotografii cu flori cât și cîteva fotografii cu flori de cactus care înfloresc o dată la câțiva ani. Floarea are forma unui crin și este foarte frumoasă. Azi am fost acasă la fiica mea și în curte am descoperit, printre tulpinile de trandafiri, plăpândele viorele, flori de primăvară timpurie, pe care le-am fotografiat și imaginile le pun unde trebuie. Felicitări pentru text și mai ales pentru fotografii.
Dragă @Elviramvio, te rog să mă scuzi că am început ecoul cu @ Dorgo deoarece că el este autorul review-ului. Evit să scriu multe ecouri (și așa am destule), de aceea răspund la doi useri printr-un singur ecou.
Ai dreptate cu chibiții. Unii sunt timizi, alții nepăsători, dar toți sunt beneficiarii muncii voastre. Au apărut noi chibiți, pe unii i-am votat, altora le-am scris ecouri de încurajare. Receptivă a fost @ Alina 1102, dar cu un ghiocel nu faci primăvară.
Și eu sunt restanțier cu review-urile pentru că nu am mai plecat de când cu imigranții și atentatele, plus sezonul rece care nouă nu ne priește prin excursii, nu mai avem anii voștrii, dar nu m-am rupt de AFA, am citit ce a mai apărut, am votat ce merita, am scris și ecouri (cam multe), dar așa cum vezi sunt activ pe AFA.
Mi-a plăcut ecoul tău, de aceea am și răspuns la el. Bine ai făcut că ai mai „urzicat” pe profitori, poate se trezesc și ei. O zi bună în continuare.
P.S. Cum să mai pleci dragă colegă în afara țării. Îți dau o știre aflată de soția mea în urmă cu cîteva minute, de la știrile TV. In Istanbul au fost ucise două femei, la o intervenție a poliției. Maria 55 a riscat mult când luna trecută a fost la Istanbul. A zis ea că „drac mort n-a văzut” dar uite că se mai întâmplă.
@dorgo - Încep prin a-ți mulțumi pentru florile minunate cu care ne-ai încântat privirile. Ne bucurăm de imaginea unei flori oricând, nu numai în luna lui mărțișor.
”Exista insa si chibiti care nu scriu nimic.
Conform definiției din Statutul utilizatorilor AmFostAcolo, un chibiț este un observator / comentator de pe margine. El doar citește, nu scrie. În urma publicării unui set de impresii, chibițul nu mai e chibiț. A devenit deja ucenic.
Cu ocazia unor întâlniri, am cunoscut chibiți (nu vorbesc de cei care s-au simțit ofensați de acest apelativ) care au călătorit mult, au multe povești frumoase în tolba lor cu amintiri și – așa precum spuneai – posedă sumedenie de fotografii.
Încercând să mai conving pe câte cineva să se alăture celor care scriu, am primit și promisiuni care nu au fost onorate niciodată, dar am avut și surpriza unui răspuns ferm, ceva de genul: "Eu intru pe site, îmi iau ce-mi trebuie și gata!" (Chiar am văzut că avea printate pagini întregi de pe site).
Ai mare dreptate când spui că "a consuma ceea ce-a creat altcineva, e ușor." Mai greu este să-ți rupi din timpul tău și să dai altora ceva din ceea ce ție poate că îți prisosește.
@Mihai18 - Un an am profitat si eu de munca altora, nu doresc sa ajung iar acolo. O zi frumoasa sa ai!
@iulianic -
”În urma publicării unui set de impresii, chibițul nu mai e chibiț. A devenit deja ucenic.
Nu e musai. Dacă scrierea sa e apreciată doar negativ, NU va reuși să mențină destule PMA ca să rămână ucenic și redevine chibiț sau, respectiv, dacă publică doar un articol pe o arie fără PMA (cum ar fi cea de față), nu face destule puncte ca să iasă din chibițare...
Multa dreptate aveti.
Multumesc pentru florile frumoase atasate acestui articol destul de interesant.
O primavara frumoasa va doresc tuturor.
@Dragos - Nu m-am gândit că în elanul începutului, chibiții nu vor putea face nici măcar atâtea puncte câte ar fi nevoie pentru a nu cădea din nou în anonimat.
@Mihai18, multumesc pt acest ecou, citindu-l, am descoperit ca-ti pasa chiar si de un posibil"drac mort"
Acum nu ma mai ingrijora, plec din nou, sarbatorim 8Martie acolo, intre fete, iar printre fete se afla si @Roth... daca citeste ceva din ce am scris noi aici... nu stiu pe unde scot camasa! Oricum, multumesc pt atentionare, pentru ca citesti tot ce se scrie pe acest site si nu in ultimul rand pt faptul ca ecourile tale au consistenta!
@iulianic, ai dreptate cand spui ca marea majoritate doar isi extrag informatii de prin reviewurile noastre... am incercat sa "racolez" iubitori de drumetii la randu-mi... fara prea mare succes insa, desi gasca e mare si plimbareata! Am reusit insa sa va scap de un chibit, care acum este gold si acela este @Marinus2010, fiul meu!
Mulțumim mult pentru florile superbe oferite! Câtă dreptate ai în ceea ce privește marea și nu, numai!
Si eu am votat toate pozele făcute de un doctor de suflete.
”Uzerii actuali, stele ce stralucesc o vreme, sunt putini. Cat timp vor mai rezista? Intr-o zi vor obosi si vor deveni si ei, stele cazatoare ce vor acoperi cerul AFA. Apoi se vor stinge, vor pieri.
Pe vremea mea aş fi spus ca ai exemplificat unul din principiile materialismului dialectic. Mai toate fenomenele au un început, creştere, declin şi sfârşit. Lăsând la o parte teoria eu cred că odată ce eşti muşcat de morbul scrisului, este foarte greu să renunţi. Doar dacă dintr-un motiv sau altul te simţi nedreptăţit pleci să te exprimi în altă parte.Sau ţi-a secat inspiraţia şi bagajul de călătorii dar şi atunci, măcar un ecou sau o poză postată in Grup te fac să nu te simţi marginalizat. După ani de zile în care pentru un review ai lucrat poate zeci de ore, cred că e dramatic să te simţi fără obiectul muncii. Este vorba de pasiune. Pentru useri aproape că nu au importanţă chibiţii şi nu cred ca se scrie în principal din altruism. Este vorba de 50-60 poate 100 de oameni între care te învârţi, pe care-i citeşti, în faţa cărora de multe ori eşti complexat, care te recunosc ca valoare şi asta te măguleşte, cărora dint-un cuvânt sau o frază începi să le cunoşti viaţa. În momentul în care un user cu impact dispare ca o stea căzătoare- sigur, uiţi de el- dar lasă o urmă în sufletul tău, acela al unei prietenii pierdute. Personal nu vreau să mă gândesc ce voi face când nu voi mai putea sau nu voi mai avea ce scrie. Este puţin probabil să-mi găsesc alt hobby. Puneţi-vă în situaţia să nu mai aveţi internet sau TV. Si totuşi înainte se putea trăi şi fără ele. Se citea mai mult şi relaţiile interumane erau directe şi adevărate.În lipsa AFA un fost user trebuie să reînveţe să trăiască.
Ai scris prea frumos ca să te contrazic. Nu numai marea emoţionează prin infinitul ei. Muntele. El te provoacă la competiţie, îţi dă satisafacţie că l-ai cucerit, te face să te ridici deasupra condiţiei umane.
Nu mi-a plăcut melodia aleasă. La un asemenea nivel poetic al scrierii aş fi preferat un Chopin de exemplu.
@dorgo: Dumnezeule, câta-mai poezia citii!!! Adică fuse exact ce-mi trebuia după o zi nebună, nebună, nebună... Adică "pansament pe neuron"! (bine, dacă-mi amintesc bine, am mai avut o bucurie majoră pe ziua de azi, descoperind un copăcel firav de lângă blocul meu - gătit în haine de primăvară; îl pândeam de câteva zile, știam că e cel mai harnic din cartier; vezi, facem ce facem și tot la flori ne întoarcem...)
... Cât despre treaba cu useri si chibiti... si eu am fost chibit vreo 2-3 ani înainte de a-mi lua inima-n dinți și a începe să scriu. Nu-mi pare rău că muncesc ore și zile la un review, îmi pare rău că nu am suficient timp pentru câte review-uri aș vrea să scriu! Las' chibitii sa citească! Până la urmă, tot eu ies în câștig, că fac ce-mi place!
P. S..... iar "Stelele care cad" mi-au pus capac! E una dintre piesele ge-ni-a-le!!!
@crismis - eu chibit am fost vreo... 2 ore. mi s-a parut ca suna asa... a nepriceput, marunt, neinsemnat... asa ca am zis "eu de-asta sigur nu vreau sa fiu". am avut si un pic de noroc. unul ca imi place sa scriu si al doilea ca m-ati acceptat repede si m-ati incurajat s-o fac.
acuma de ce stau unii in starea asta de amorteala... pentru ca e comod si pentru ca voi pareti un grup de prieteni care va stiti de-o viata. e mai usor sa primesti decat sa dai, dar pe de alta parte ar fi pacat sa vrei sa oferi, sa ai ce si sa n-ai cui. in concluzie chibitii trebuie iubiti.
Vama veche, ok! Maya, frumoase poze în special cele cu vapoare. Felicitări pentru debutul ˝tare˝. Ţine-o tot aşa!.
@iulianic -
”Nu m-am gândit că în elanul începutului, chibiții nu vor putea face nici măcar atâtea puncte...
Uite câteva exemple: ByaAlex (397 PMA); viceprimar (96 PMA); Mihaela12 (46 PMA) etc.
Bine, ăștia sunt oarecum un segment aparte, al „lăudacilor” unei unități de cazare cel puțin controversate, care nu au altă activitate decât pe acea zonă și care nu au inspirat cititorilor niciun dram de încredere. Și nici nu au dorit ulterior să arate că totuși ar putea mai mult și de fapt NU sunt ceea ce au părut la prima vedere, scriind și despre alte călătorii / cazări.
@Dragos - Chiar și fără exemplele (argumentele) pe care le prezinți, te cred. Sigur, cei care țin în mâini frâiele acestui site știu și percep mult mai multe decât știm sau percepem noi - utilizatorii obișnuiți - cei care scriem, citim, votăm și eventual mai exprimăm câte o idee printr-un ecou.
Când m-am înscris eu pe AmFostAcolo, la 24 mai 2011, căutând și găsind informații despre Croația (unde urma să plec peste două săptămâni), nici nu știam că există un statut al utilizatorilor. Chibiț, ucenic…
La întoarcerea din Croația, atât de impresionată de frumusețea, puritatea și liniștea unei insule de acolo, i-am dedicat (la 3 iulie 2011) un mic articol fără ca măcar să știu că scrierile noastre se votează, se punctează, se critică sau se laudă. Kosljun – padurea de dafin este articolul meu de debut pe care l-am scris așa cum mi-a dictat inspirația, la numai o lună și câteva zile de chibițat inconștient. Atunci, nu mi s-a spus – așa cum spunem noi astăzi noilor veniți – "bine ai venit printre noi!", dar am rămas pe AmFostAcolo, iar articolele mele numără acum… câte oare?
@dorgo - Dupa ce am citit cu atentie acest articol, m-am hotarat sa-l votez, mai ales ca am regasit unele din impresiile mele in legatura cu activitatea acestui site. M-am hotarat sa nu mai public articole legate de excursiile mele si obiectivele vizitate.
Am convingerile mele, la care tin si la care foarte greu (de fapt mai deloc) renunt si cu greu voi fi convins sa reiau activitatea de a publica articole.
Aceasta nu inseamna ca nu imi voi exprima parerea in legatura cu cele publicate, sau nu voi raspunde la solicitarile legate de o posibila excursie a unor membri ai AFA.
Nu fac un secret ca sunt un pasionat al plimbarilor pe munte pe jos, nu cu masina, ca nu agreez gratarele in natura, ca nu suport muzica in padure, ca imi displac miile de peturi si gunoaie pe care le intalnim cu totii in excursiile noastre prin tara. Voi citi pe nerasuflate articolele despre drumetii pe munte si le voi vopta fara nici un fel de retinere. Voi vota fara retinere articolele debutantilor, care, asa cum se pricep ei, incearca sa ne spuna ce au simtit in excursia lor, chiar daca pentru unii din membrii AFA, vor fi considerate fara valoare. Daca acesti oameni nu vor fi incurajati se vor considera (si pe buna dreptate) ca nu sunt doriti.
Imi aduc aminte, cu placere, ca in urma cu ceva ani, cautand pe internet, pe un alt site, articole despre muntii din tara, am intalnit un anume Calin, care parca scria pentru mine despre potecile pe care le batuse cu piciorul prin munti. Acelui Calin ii multumesc ca mi-a readus placerea de a citi acest gen de articole. Cum la fel le multumesc si lui @urjan claudiu si @wolf 2001 pentru descrierea drumetiilor lor pe munte.
@iulianic - Stimata doamna! Citind ecoul dvs. mi-am adus aminte de incercarile mele de a convinge cativa prieteni (e adevarat de varsta si preocuparile mele) sa publice impresiile lor din multele excursii si concedii de care stiam eu ca le-au facut, dar m-am lovit de reticenta lor de a scrie. Motivele lor m-au facut sa renunt sa- conving sa scrie. Am incercat sa conving cunostinte de-ale mele care imi cereau mereu parerea unde sa mearga si ce pot vizita in anumite locuri, sa citeasca articolele de pe AFA. Raspunsul lor a fost ca decat sa citeasca, mai bine imi cer mie informatiile de care au nevoie.
Ei au considerat ca sunt mai lamuriti de descrierea verbala decat de articolele scrise. Este parerea lor!
Eu am hotarat sa nu mai public nimic, chiar daca as avea foarte mult de scris si am mii de poze care ar putea fi atasate acestor posibile articole. Poate nu este cea mai buna decizie, accept si acest punct de vedere, dar deocamdata consider ca e mai bine asa.
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49 - Nu am înțeles de ce te-ai hotărât să nu mai publici nimic, dar dacă nu ne-ai spus înseamnă că nici nu vrei să știm. Îți respect hotărârea și nu voi insista.
În legătură cu chibiții, cu potențialii membri activi ai site-ului, cu încercarea noastră de a convinge pe alții să scrie (sau măcar să citească) am și eu un bun exemplu. Atunci când ai spus că "… au considerat ca sunt mai lamuriti de descrierea verbala… " mi-am amintit de sora mea care mă ține cu orele la telefon să-i dau lămuriri despre trasee de circuit pe care urmează să le facă și ea (a mers de multe ori pe urmele mele). Când i-am spus să citească pe AFA mi-a răspuns sec: "Da’ mai bine spune-mi tu!" Să mai fi încercat să o fac să devină membră?
Îți doresc vreme bună și cărări frumoase în drumețiile tale pe munte!
As vrea sa comentez si eu si eu putin, sunt membru vechi dupa data inscrierii 2009, insa pana de curand atitudinea mea a fost mai degraba de chibit decat de user, utilizam impresiile publicate aici pentru a aflamlucruri despre destinatiile in care mergeam. Ce "realizari" am avut? Un articol in 2009 urmat de unul in 2011 si vreo 2 raspunsuri. La un moment dat insa s-a intamplat ceva, nici acum nu-mi mai aduc aminte exact sigur a fost indemnul unui user caruia ii multumesc, ce a urmat? Din saptamana 52 a lui 2015 pana acum 57 impresii impartasite si mult mai multe impresii citite. Insa cea mai mare realizare consider ca este faptul ca am descoperit aici niste oameni care mi-au oferit sprijin total dezinteresat si nu ma poate convinge cineva de altceva ,,am descoperit oameni care au bucuria de a impartasi cu ceilalti frumusetile locurilor vazute. Chibiti-useri? In final suntem toti castigati si cei care ofera si cei care care doar se bucura de ce au aflat, cred ca trebuie sa ne bucuram cu totii de ceea ce inseamna comunitatea AFA. Felicitari autorului si celor care prin ecourile lor si-au spus parerea. O seara linistita tuturor.
@dorgo -
”Daca viata ne-a mai inselat uneori, marea, nisipul, valurile, soarele sau cochiliile scoicilor, n-o vor face niciodata.
-Mulțumesc!
PS: Îmi place și Taxi și Vama Veche
@elviramvio - Ai dreptate, ar trebui uneori sa-i mai reamintim si pe cei "trecuti", pe cei "ce nu mai sunt prezenti" (sau in prezent) pe sait decat in arhivele sale pe care-i cautam doar cand avem nevoie de informatiile lor, si preluam cate ceva din tot ceea ce ne intereseaza de la fiecare. Cred ca e nevoie de "ün remember" cu cei din lumea celor care nu mai cuvanta pe acest sait, dar de la care am invatat catre ceva, unii pur si simplu au disparut fara urma si au fost uitati dar a caror munca imensa o mai apreciem inca si azi... Daca la liceu facem intalniri cu profesorii, apreciindu-i si multumindu-le pentru tot ce ne-au transmis, acest lucru ar putea fi facut si aici, macar virtual... I"m thinking on! @Maya C... multumesc pentru poze! , acum beau eu cafeaua de dimineata, peste aburii careia privesc imaginile tale... Cat despre influenta saitului asupra mea? Un exemplu... daca nu erau doi uzeri care sa descrie Cicladele atat de frumos, poate ca le-as fi ignorat, ce sunt de fapt ele? cateva insuilite marunte acolo, pierdute-n imensitatea marii, care de-abia-si scot capul deasupra apei, dar anul acesta incerc sa ajung la ele... daca nu era @Georgi care a laudat Lefkada de atatea ori, n-as fi vizitat poate niciodata aceasta insula... etc, etc
@dorgo -
Multumesc pt ecou. Te apreciez pt ca mereu ai ceva interesant de spus, in afara articolelor despre calatorii si asta inseamna sa-ti pese de un grup, de o comunitate, sa spui ce gandesti poate fi uneori constructiv.
Sa ne ajute soarta sa admiram si anul acesta frumusetile Europei si, eu cel putin, pentru ca nu pot zbura multe ore din motive de sanatate, sa pot "vagabonda' Asia, Americile, Japonia si, de ce nu, Antarctica, prin articole si multe poze pe AFA; poate se gaseste un mod de a convinge pe cat mai multi sa scrie, poate, de ce nu, dupa metoda nemtilor recunoscuta chiar de ei, adica nu pot fi atat de ordonati daca nu se gandesc la portofel si amenzi sau sa folosim metodele educationale, pt copii, primesti daca dai sau faci ceva folositor.
Eu am urmarit incepatorii din ianuarie pana acum, deja am cativa favoriti care stiu ca vor fi curand cunoscuti caci au talent si vointa. Un an bogat in vacante pentru toti, sa speram!
@dorgo - Eu mi-am ales drept martisor poza nr 6.
Motivul este unul... copilaresc!
Am crescut la tara, nu aveam prea multe optiuni de distractie. Imi amintesc si acum ca ne jucam de-a monstrii, folosind acele flori pt a ne transforma degetele in gheare!
Dupa ce le dadeam jos ne ramaneau unghiile galbene multa vreme!
Wow, am comis-o! Zuperbonusul de la votul meu ti se trage, m-am si speriat, am crezut ca am facut ceva gresit cand am vazut eticheta rosie :-))).
@Corina70 - Multumesc mult! Iti trimit si eu un zupermartisor muzical.
Superbe pozele! Fiecare e un "mărțișor" deosebit. O primăvară frumoasă tuturor, călătorii plăcute și multe rw-uri utile!
Pentru ca si eu m-am numarat printre cele care au descoperit 'martisorul' acesta special, cu care mi-am bucurat ochii si sufletul, va multumesc si va doresc ca bucuria pe care ne-ati facut-o sa se reverse intreit asupra dvs. Nu-i putin lucru, in vremurile acestea, in care majoritatea oamenilor sunt interesati doar de propria persoana, de modul in care isi pot spori averea, faima sau puterea, nu-i putin lucru spun, ca cineva sa mai gaseasca resurse sufletesti pentru a oferi un astfel de dar. Indiferent de statutul pe care-l are in AFA, orice persoana sensibila, va rezona cumva fie la imaginile frumoase, fie la cuvintele bine potrivite, fie la frumusetea gestului. Cred ca la fel se intampla cu fiecare review scris cu har si chiar daca unii doar citesc, fara sa scrie si ei, tot e ceva. Frumusetea s-a revarsat si asupra lor si poate candva, cumva, va rodi, nu neaparat pe AFA, dar vor aduce si ei stropul lor de frumusete, de bunatate sau generozitate.
Eu nu am stiut pana acum ca pe AFA exista categoria aceasta de chibiti, care suna foarte amuzant, si cu siguranta nu mi-as dori sa fiu vreodata. Si nu stiam la ce va referiti in titlul review-ului
Articolul dumneavoastra mi-a mers direct la suflet. Fericirea se gaseste in cele mai simple lucruri. Mi-e mila de cei care nu se bucura din nimic, de cei pe care nu ii impresioneaza nimic.
Tare frumos mai puteti scrie! Felicitari!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2023 … celor ce poartă în pântec, IUBIRE — scris în 07.05.23 de Alex_Macedo din BUCUREşTI-ORADEA
- Oct.2020 Povești cu și despre cuvinte - partea a VII-a: de la bordel la hamburger nu-i totuși o cale prea lungă... — scris în 22.06.20 de Costi din PITEşTI
- May.2020 Povești cu și despre cuvinte - partea a VI-a: muzică și tehnologie — scris în 13.05.20 de Costi din PITEşTI
- Apr.2020 Amintiri din trecut, din viitor… Paște în Orheiul Vechi — scris în 12.04.20 de iulianic din BUCURESTI
- Apr.2020 Flori și animale în spațiul citadin — scris în 12.04.20 de tata123 🔱 din BUCUREșTI
- Apr.2020 Povești cu și despre cuvinte - partea a V-a: alt subiect de sezon — scris în 11.04.20 de Costi din PITEşTI
- Apr.2020 Povești cu și despre cuvinte - partea a IV-a: subiect de sezon — scris în 07.04.20 de Costi din PITEşTI