Bijuteria Muzeului de Istorie Teodor Cincu din Tecuci

TIPĂREȘTE

Muzeul de Istorie din Tecuci, pe lângă care am trecut de zeci și zeci de ori în anii copilăriei, deși l-am vizitat cu foarte mulți ani în urmă, a fost unul din obiectivele turistice ale acestei veri.

Muzeul se află pe str. Carol nr. 12, stradă care înaintează până la ieșirea din oraș și duce în direcția Bârlad. O plimbare plăcută se poate face chiar mergând pe jos de la gară pe frumosul bulevard, apoi din centrul orașului pe str. Carol, până la Muzeul de Istorie Teodor Cincu.

Edificiul, de curând recondiționat cu fonduri europene, arată superb și se află pe lista monumentelor istorice din oraș.

Istoricul clădirii.

Clădirea a fost proprietatea unui mare boier, anume Anton Cincu, om politic și filantrop. Biserica Sf. Ioan a fost ridicată de el. Acolo își doarme somnul de veci într-un superb monument din marmoră.

Anton Cincu a lăsat prin testament casa construită în sec al XIX-lea, fiului său Teodor Cincu, primar cu trei mandate, deputat în Parlamentul României, om politic și filantrop care a construit și a utilat la rândul său, spitalul din Tecuci, spital funcțional și azi. Teodor Cincu va dona orașului imobilul din str. Carol nr. 12 compus din Casa de locuință, împreună cu toate dependințele, plantațiunile... , cu scopul înființării unui muzeu. Primii colecționari și donatori, sufletul înființării muzeului au fost doi tecuceni, Mihail Dumitru-secretar al Tribunalului și C-tin Solomon-profesor.

Clădirea se remarcă prin stilul elegant al sfârșitului de secol XIX, are două intrări, una spre sud cu un turnuleț pe care se află un medalion cu blazonul familiei, cu o ușă elegantă prevăzută cu vitralii ce dă spre curtea unde trăgeau trăsurile cu musafiri și alta spre bulevard, acum intrarea în muzeu. Această intrare prezintă un fronton cu patru coloane corintice, iar pe cheia de boltă a arcadelor este inserat același medalion, dar cu monograma familiei. Arhitectul acestei clădiri emblematice pentru orașul Tecuci a fost un italian originar din insula Creta, Giovanni Michelangello Culluri, stabilit apoi în Tecuci.

Vizita în Muzeu.

Eu, sincer mărturisesc, am admirat muzeul mai mult sub aspectul lui arhitectonic. Dar nu-s de lapădat nici exponatele! Tavane pictate, candelabre superbe, sobe, dar mai ales ușa ce dă spre curte, cu un frumos vitraliu în original, așijderea și mozaicul de jos. Este singurul păstrat din toată casa.

În prima încăpere sunt expuse documente ale familiei, donațiile făcute de aceasta, fotografii, diverse obiecte, acte.

Colecția de fosile.

Sala Mihail Dumitru prezintă o bogată colecție de fosile descoperite pe malurile râului Bârlad, dar cea mai bogată colecție a fost cea descoperită la punctul Rateș, în apropiere de Tecuci cu ocazia unor săpături la o carieră de piatră.

Sunt expuse fosile ale unui mamut în greutate de aprox. 8.000 Kg (în viu), de rinocer în greutate de aprox. 3.000 Kg sau coarnele unui cerb gigant care a trăit cu 70. ooo ani în urmă

Colecția de ceramică.

Pășesc în liniște, cu aparatul foto în mână, spre Așezarea geto-dacică de la Poiana, sit arheologic cu 5 nivele de civilizație, cu dichis așezată pe malul înalt al Siretului, punct strategic în sudul Moldovei și despre care istoricul Ptolemaeus spune că ar fi cetatea Piroboridava. Cercetată în anul 1926, aici au fost găsite arme, obiecte de uz casnic confecționate din bronz, fier, piatră și lut ars, fibule, brățări, cercei, opaițe și chiar un pieptene din os. Ceramica descoperită aici era una de calitate, sau diversele amfore și obiecte din sticlă găsite. Și tot aici au fost descoperite două ștanțe, una pentru baterea monedei geto-dacice și alta pentru denarii romani republicani contrafăcuți. Așezarea de la Poiana a fost printre ultimele așezări înfloritoare înainte de retragerea aureliană.

Necropole.

Necropola de la Barcea a fost descoperită în 1963 în grădina unui fost CAP, pe traseul Tecuci-Galați. Au fost găsite 167 morminte, atât de înhumație, cât și de incinerație, din epoca de după retragerea aureliană.

Necropolele de la Tecuci, una din ele în curtea casei unui boier, pe nume Tiron, care avea o casă mare, cu colonade și un vast teren plantat cu viță de vie. Necropola a fost descoperită în 1970, când orașul era în plină sistematizare. Au fost totuși salvate 11 morminte din ghearele buldozerelor.

Necropola de la Negrilești, descoperită în 1981 în curtea școlii din localitate. De aici au fost scoase, îmi spune ghidul însoțitor numeroase locuințe, unelte, cuptoare, artefacte.

Colecția numismatică.

Muzeul deține peste 20.000 monede, dar cea mai mare parte a colecției, a fost scoasă de la Poiana. Monede încadrate ca timp, între secolele III a. Ch și II d. Ch în majoritate grecești și romane. În localitatea Țepu au fost găsite monede otomane și rusești, toate din sec al XVII-lea. Nu sunt expuse în muzeu cele peste 60 monede din aur, datate sec al XVIII-a, descoperite la Țigănești lângă Tecuci.

Secția Etnografică.

Cum în oraș nu mai este un alt muzeu în care să fie prezentată dimensiunea artistică a zonelor rurale adiacente orașului Tecuci, Muzeul de Istorie expune și elemente tradiționale, precum covoare, scoarțe, costume, lăicere, mobilier (mult adorata măsuță rotundă, joasă, cu trei picioare), țesături de casă, vase din ceramică, lămpi cu gaz sau nelipsitul război de țesut.

Bijuteria Muzeului de Istorie Teodor Cincu, Tecuci.

Întâmplarea a făcut ca Cel mai vechi automobil participant la Concursul de Eleganţă Sinaia – 2017 (CES) – eveniment inclus în calendarul Federaţiei Internaţionale a Vehiculelor Istorice (FIVA) – organizat, la Muzeul Naţional Peleş, de Retromobil Club România, să fie în custodia Muzeului de Istorie din Tecuci.

Automobilul marca EGO 4/14, fabricat în serie mică la Berlin în anul 1924 și din care doar trei exemplare mai există în lume, a fost donat muzeului de un fost funcționar al armatei, într-o stare deplorabilă. Dus la o intreprindere mecanică din oraș, acesta a fost asamblat, dar în caroserie au fost găsite câteva cartușe, motiv pentru care a rămas dezmembrat și părăsit multă vreme. Norocul a venit din partea unei case private de filmări, care s-a ocupat de recondiționarea sa cu ajutorul firmei producătoare din Berlin. Aceștia au achiziționat din întreaga lume toate piesele, inclusiv componentele chimice ale vopselei și le-au trimis în Romania. Automobilul a fost folosit la filmările peliculei ”Restul e tăcere” în regia lui Nae Caramfil, după care s-a întors la Muzeu.

Este bijuteria Muzeului de Istoria Teodor Cincu, Tecuci.

Nu ezitați a-l vizita! Și muzeul și automobilul.

---

VIZUALIZĂRI: 552 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI