Animale preistorice la... Tecuci – Muzeul de istorie „Teodor Cincu”

TIPĂREȘTE

Poți fi uimit la un moment dat de obiectivele descoperite într-un micuț oraș de provincie căruia nu îi acorzi mare credit. Sunt zone și locuri din România încă puțin străbătute de turiști – e posibil ca în aceste areale să descoperim lucruri inedite, puțin cunoscute. Chiar dacă unele obiective au doar importanță locală ele pot să ne trezească interesul sau să se afle în aria pasiunilor noastre. În acest fel am descoperit la începutul lunii mai un interesant muzeu local: Muzeul de istorie „Teodor Cincu” din Tecuci. Exponatele sale, cu precădere din aria orașului Tecuci, reflectă istoria locală dar au și „bătaie” națională în anumite privințe.

Localizare și acces. Am ajuns la Tecuci parcurgând DN 25 dinspre Galați, o șosea bună din punct de vedere a calității carosabilului dar cu multe localități înșirate de-a lungul ei. Principala arteră ce străbate centrul municipiului Tecuci este strada 1 Decembrie 1918, unde la nr. 36 găsim și clădirea muzeului de istorie. În curtea clădirii se află câteva locuri de parcare, dar cred că nu sunt accesibile publicului; vizitatorii pot parca pe strada Alexandru Papadopol-Calimah, vis-a-vis de muzeu. Programul de funcționare a unității muzeale este de luni până duminică între orele 10.00 – 18.00. Bilete de acces nu există – muzeul se vizitează gratis, datorită reabilitării prin intermediul unui proiect european, care a impus anumite clauze.

Clădirea muzeului. Din stradă ni se arată în fața ochilor o clădire impozantă, de culoare alb-gălbui strălucitoare în soare, cu un fronton mare sprijinit pe 4 coloane. Aflată pe lista monumentelor istorice, clădirea boierească a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în mai multe etape. Familia Cincu este cea care a construit locuința, mai întâi a aparținut lui Anton Cincu (primul primar ales al Tecuciului timp de 4 mandate; a contribuit decisiv la creșterea orașului din toate punctele de vedere), apoi fiului său – Teodor Cincu. De trei ori ales primar, inițiator al multor acțiuni filantropice, donator și ctitor Teodor Cincu donează în 1934 casa tatălui său pentru înființarea unui muzeu.

Casa a fost ridicată inițial în stil baroc – dacă ne plimbăm în jurul edificiului vom observa intrarea sudică pe unde se intra în casă la început, deasupra căreia se află un turnuleț și blazonul familiei. Un basorelief reprezentând un cap de femeie „atârnă” deasupra frumoasei uși împodobită cu un vitraliu și un model contorsionat confecționat din fier. După 1900 au avut loc transformări arhitecturale în stil neoclasic, intrarea principală mutându-se pe partea de est unde a fost construit un fronton dotat cu patru coloane corintice. Ferestrele mari, luminoase, sunt decorate fiecare cu o arcadă ce conține monograma familiei Cincu.

Înființat la început pe baza unor colecții particulare din domeniul istoric și entomologic, muzeul s-a îmbogățit apoi cu piese descoperite în cadrul cercetărilor arheologice din zona Tecuciului. De-a lungul timpului au fost primite donații din domeniul numismaticii ori materiale memoriale care au condus către caracterul mixt al muzeului.

În aprilie 2015 are loc festivitatea de redeschidere a muzeului în prezența multor oaspeți de seamă, prilej de a se lansa și o monografie a orașului. Între 2011-2015 muzeul a fost integrat într-o acțiune de „reconversie funcțională, consolidare și restauare”, desfășurată în cadrul unui proiect susținut de fonduri europene și locale.

Sălile muzeului

Prima sală în care pătrundem pe sub frontonul estic este o sală de reprezentare, spațioasă, pretabilă organizării evenimentelor culturale. Aici facem cunoștință prima dată cu tavanele ornamentate, ușile pictate decorate cu frontoane și superbele sobe de faianță. În vitrine de sticlă amplasate lângă perete sunt prezentate acte ce au legătură cu familia Cincu, cărți vechi românești și alte documente de epocă.

Pornim în circuitul de vizitare spre dreapta, intrând în Sala Constantin Solomon – profesor, istoric, director al Liceului „D. A. Sturdza” din Tecuci. La îndemnul profesorului Solomon, care se apucase de colecționat tot felul de fragmente arheologice și resturi paleontologice, fostul primar Teodor Cincu (care locuia la București) donează casa din Tecuci în scopul înfințării unui muzeu și a unei biblioteci. În mica încăpere cu tavan pictat sunt câteva vitrine cu fotografii, schițe și caiete cu însemnări din timpul campaniilor arheologice din județ. Începând cu anul 2016 Muzeul din Tecuci va decerna Premiul „Constantin Solomon” cercetătorilor ce se vor distinge prin studiile referitoare la orașul și ținutul Tecuci (istorietecuci.blogspot.ro ... in-solomon.html).

A treia sală se numește Sala Mihail Dimitriu, după numele secretarului Tribunalului din Tecuci care a contribuit, alături de Constantin Solomon, la înființarea muzeului orașului. Aici facem cunoștiință cu animale demult dispărute de pe fața pământului; de fapt cu resturi paleontologice ale mamutului lânos, rinocerului lânos, cerbului gigant, bourului și bizonului de stepă. Colecția este compusă din peste 800 de resturi osoase provenite în marea majoritate de la punctul fosilier Rateș, dar și din alte câteva localități din jurul Tecuciului. La Rateș exista o mare carieră de nisip și pietriș – lucrătorii au descoperit fragmentele osteologice în timpul săpăturilor. Mihail Dumitriu află de aceste descoperiri și plătește din buzunarul propriu transportul în oraș a resturilor. Suntem impresionați de uriașele oase expuse în vitrină; machete mici ale animalelor cărora le-au aparținut resturile osteologice sunt de asemenea amplasate în vitrine. Vedem o mandibulă gigant de mamut, un craniu de bizon de stepă, molari de mamut, un craniu de cerb gigant ori o mandibulă imensă de rinocer lânos. Un roll-up ne oferă informații de bază despre aceste animale ce au trăit din epoca Pleistocenului până în cea a Holocenului (ce termeni și câte zeci de mii de ani se ascund în spatele acestor denumiri).

Cea de-a patra încăpere ne întâmpină cu un tavan din stucatură, dar care imită perfect grinzile de lemn; picturile din cartușele de pe tavan reprezintă roadele pământului. Așezate în vitrine moderne de sticlă, piesele de ceramică din eneolitic și epoca bronzului ne demonstrează nivelul de dezvoltare la care ajunseseră comunitățile din zona Tecuciului de azi. Sunt expuse vase de ceramică, topoare, vârfuri de lance, diverse unelte, ace de păr ori zăbale de bronz. Mi-au plăcut micile statuete cu caracter antropomorf sau zoomorf – formele voluptuoase feminine ori reprezentările animaliere erau utilizate în cadrul unor ritualuri religioase.

Urmează Sala Radu Vulpe în care sunt expuse descoperirile arheologice din timpul campaniilor de săpături de la așezarea geto-dacică Poiana (Piroboridava). Cercetătorul și arheologul Radu Vulpe a efectuat mai multe campanii arheologice la Poiana în prima jumătate a secolului al XX-lea, descoperiri adunate în filele unei monografii a așezării (migl.ro/expo/temporare/27 ... 008/Poiana.html). Am trecut încet prin fața standurilor ce conțineau ceramică hallstattiană, figurine antropomorfe și zoomorfe, opaițe, ulcioare elenistice, ceramică romană de import, piese de harnașament, unelte ori arme.

În sala următoare am fost atrași de accesoriile vestimentare și de obiectele de podoabă și de toaletă: coliere, ace de păr din os, brățări din os și bronz, cercei din bronz, catarame din bronz, mărgele, oglinzi din bronz. Colierele descoperite la Barcea sunt foarte frumoase – piesele colorate și decorate. Interesant este și zocul de zaruri expus într-una din vitrine.

Sala dedicată numismaticii ocupă partea sudică a clădirii; am admirat din interior intrarea inițială în casă cu frumoasele vitralii centrale și laterale, precum și mozaicul din antreu. În vitrine privim zeci și zeci de monede din diverse epoci istorice: geto-dacice, tracice, grecești, macedoniene, suedeze, poloneze, turcești, rusești. Se disting tezaurele monetare medievale descoperite la Tecuci și Țepu (jud. Galați).

Ultima sală e intitulată Sala Donatorilor și cuprinde diverse obiecte și documente dăruite muzeului de oameni ce au iubit orașul tecucean: ofițerul Gheorghe Petrașcu, învățătorul Constantin Gheorghiu și maistrul aviator Ion Crăciun. Un panou ne oferă informații despre viața și activitatea acestor donatori sufletiști. Exponatele constau în: săbii de paradă, arme albe din Războiul de Independență, uniforme militare, steaguri, echipament militar (telefoane, măști de gaze, trusă pentru gaze de război, căști de transmisiuni, stație radio etc.).

Concluzii. Toate încăperile au tavanul decorat/pictat, ușile sunt pictate, există frumoase sobe în mai multe camere. Doamna care ne-a însoțit, foarte amabilă, deși nu avea funcția de muzeograf cunoștea o mulțime de lucruri interesante, având ani mulți „în spate” în slujba muzeului. Aproape o oră și jumătate s-a scurs fără să ne dăm seama, admirând exponatele și arhitectura clădirii de epocă. Un loc frumos, încărcat de istorie, cu exponate interesante și inedite. Un loc unde chiar Regina Maria poposea în drum spre moșia Chrissoveloni de la Ghidiceni. Pentru cei aflați în trecere prin Tecuci recomand o scurtă oprire la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”.

---

VIZUALIZĂRI: 2250 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI