ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 12.01.2015
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
APR-2014
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Cetatea ţărănească Rupea, redivivus

TIPĂREȘTE

Am încercat să vizităm cetatea Rupea în februarie 2013, împreună cu Iulian68 şi Nina, în drum spre Odorheiul Secuiesc unde avea loc întâlnirea AFA. Accesul la cetate a fost destul de greu şi la un moment dat pe o porţiune în care panta era mai abruptă, băieţii m-au luat pe sus. Nu cred că a fost prea confortabil pentru ei să ridice 70 kg, noroc că a fost o distanţă de câţiva metri. Nu am putut intra în cetate, poarta era închisă şi în spatele ei, deşi era încă iarnă, se lucra. Anul următor în primăvara lui 2014, în drum spre Sighişoara am oprit la cetatea Rupea pe care am găsit-o restaurată şi deschisă publicului spre vizitare din 15 iulie 2013. Fiind construită la înălţime se vede de la mare depărtare, impresionând prin spirala pe care o desfăşoară în faţa ochilor şi aspectul de cetate din poveşti. Noaptea când este iluminată cred că lasă o impresie de neuitat. Este situată la o distanţă de 68 km de Braşov mergând pe E60 şi apoi pe DJ132 pe un drum nou asfaltat cca. 1 km. Se ajunge la o parcare de 100 locuri plus 10 autocare situată în aval de cetate şi dotată cu grupuri sanitare moderne.

Ca să ştim

Cetatea este amplastă în vârful unei stânci de bazalt de unde şi vechile ei denumiri: dacică Rumidava, apoi castrul roman Rupes şi în maghiară Kuholm toate însemnând stâncă sau piatră. În vârful dealului, acolo unde a fost construită cetatea dacică s-au găsit artefacte cu o vechime de 5000 ani (urne funerare, ceramică, unelte) atestând prezenţa omului încă din paleolitic. Cetatea Rupea este unul din cele mai vechi situri arheologice găsite pe teritoriul României. Prima atestare documentară datează din 1324 când saşii răsculaţi împotriva regelui maghiar Carol Robert s-au refugiat în cetatea Rupea numită pe atunci Castrum Kuholm. În alt document se menţionează că cetatea avea un important rol comercial datorită amplasamentului la răscruce de drumuri între provincii. În interiorul ei funcţionau 12 bresle. Sunt menţionate atacurile turcilor din prima jumătate a sec. XV, un incendiu devastator în 1643, o epidemie de ciumă în 1716 în timpul căreia locuitorii din satele din vale s-au izolat în cetate. La sfârşitul sec. XVIII cetatea a fost abandonată definitiv şi, în lipsa alocării unor fonduri pentru întreţinere a fost expusă degradării. În timpul regimului comunist a fost la un pas de a fi demolată în totalitate. Se urmărea folosirea bazaltului la construcţii civile. De data asta, localnicii nu au pus umărul să care bolovani din cetate în curţile proprii din cauza drumului pieptiş pe care căruţele nu-l puteau urca. Până s-a deschis şantierul în 2009 cetatea devenise o ruină. Din patru turnuri se surpaseră trei şi drumul de acces devenise impracticabil. Santierul a durat patru ani până în iunie 2013, cheltuindu-se 31 mil. lei, din care 23 mil. fonduri europene nerambursabile şi 7 mil. fonduri guvernamentale şi ale primăriei. Banii însă nu au fost suficienţi pentru mobilarea celor câteva cămăruţe de locuit, astfel încât impresia este de neterminat. După inaugurare, cetatea Rupea a devenit un obiectiv turistic de primă mână fiind vizitată în primul an de la deschidere de 60000 turişti. Taxa de intrare este de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii iar programul de vizitare este zilnic de la orele 10 la 20 probabil ca orar de vară.

Cochilia de melc

Cetatea are patru platforme construite în epoci diferite între secolele X şi XVIII în formă de spirală ascendentă ca şi o cochilie de melc, cu o suprafaţă desfăşurată de 10000 mp. Nu am să v-o descriu în ordinea cronologică a siturilor ci în cea de vizitare, aşa cum am postat şi fotografiile. Cetatea este mărginită de un zid de piatră în care este practicată poarta principală de acces. Pe esplanada din faţa cetăţii este un chioşc în care se plătesc biletele de intrare şi de unde se pot cumpăra mici suveniruri. Nu am găsit pliante sau albume. Cele patru platforme sunt:

- Cetatea de Jos a fost construită în sec. XVIII ca prelungire a Cetăţii de Mijloc de care e despărţită prin zid de piatră şi poartă de acces. Intrarea în Cetatea de jos se face printr-o poartă practicată în Turnul de Poartă. Acesta era prevăzut cu un pod mobil aşezat peste un şanţ cu apă La fel ca la cetatea Prejmer sau Alba Carolina, intrarea era prevăzută cu o barbacană (lucrare fortificată care protejează o intrare, un pod). Barbacana de la Rupea era un grătar de lemn prevăzut cu suliţe ascuţite de fier care lăsat în jos trăgea în ţeapă atacatorii care ar fi reuşit să treacă înainte de a se ridica podul mobil. Nu se mai păstrează decât turnul de piatră cu o intrare simplă şi urme ale podului de lemn şi scripeţii barbacanei care se găsesc pe o altă latură a cetăţii. Imediat ce ai intrat în cetate întâlneşti casa paznicului amenajată într-o micuţă construcţie cu două nivele refăcută, magazia de arme şi fântâna de 60 m adâncime care a fost funcţională până acum o sută de ani. Încă de cum am păşit în această incintă am avut impresia de prea nou, prea şlefuit şi oarecum neterminat din cauza încăperilor care nu conţin mobilier, arme sau unelte. Zidul de strajă este întrerupt de trei turnuri: al porţii, al slujitorilor şi al slăninii. Cel din urmă servea ca depozit atât în perioadele în care locuitorii se refugiau în cetate cât şi pe timp de pace. Turnul avea o capacitate de depozitare de 300 slănini în patru etaje şi de regulă sâmbăta, localnicii urcau să-şi taie bucata săptămânală de slănină sau cârnaţi pe care era marcat numărul casei proprietarului.

- Cetatea de Mijloc include două incinte: una care a fost construită în sec. XV şi a doua, o extindere a celeilalte în sec. XVII. Se intră printr-o poartă care o desparte de Cetatea de Jos. Aici a existat o capelă, camera judelui regal, camera judelui scăunal (administrativ) şi câteva turnuri: al pulberăriei care o desparte de Cetatea de Sus, al scribilor şi cel pentagonal, unic în Europa datorită formei sale.

- Cetatea de Sus este prima fotificaţie clădită între sec. X-XIII pe locul davei dacice şi mai devreme a construcţiilor megalitice. Este construită în punctul cel mai înalt la 550 m altitudine şi are o suprafaţă de 1500 mp. Intrarea se face printr-un coridor îngust prin poarta de sub Turnul Pulberăriei construită în sec XIII ca turn de apărare al primei cetăţi. Aici sunt câteva construcţii denumite A, B şi C de jur împrejurul ˝casei de sus˝ care este o construcţie înaltă dreptunghiulară. Zidurile acestei vechi incinte se pliază pe pereţii abrupţi de bazalt care reprezintă o barieră în plus în faţa atacatorilor.

Am avut şansa să nimerim o zi cu o vizibilitate bună astfel încât din punctele cele mai înalte ale cetăţii am admirat priveliştea frumoasă a localităţilor din vale până la zeci de kilometri depărtare spre munţii Făgăraş.


[fb]
---
Trimis de Michi in 12.01.15 17:09:54
Validat / Publicat: 12.01.15 20:28:30
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în RUPEA [BV].

VIZUALIZĂRI: 1603 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P38 Vederea Cetăţii de Jos: fânzâna, turnul de poartă, zidul de strajă
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 35300 PMA (din 38 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

Aurici
[12.01.15 21:02:17]
»

@Michi - La multi ani, doamna Michi, cu sanatate si calatorii.

Cred ca trebuie o corectie la inceputul articolului si in loc de februarie 1913 sa fie 2013.

tata123 🔱
[12.01.15 21:04:02]
»

@Michi - O prezentare frumoasă și la obiect. Cetatea Rupea e pe lista, mai ales după restaurare. Este un exemplu de bani bine cheltuiți, deși mai sunt voci care spun că refacerea nu s-a efectuat respectând 100% originalul. Însă fotografiile arată un obiectiv istoric superb ce încântă orice vizitator. Probabil că vor mai amenaja unele interioare, prezentând diverse aspecte ale vieții cetății - ori așa ar trebui. Este un obiectiv care merită un DA, alături de restaurarea Cetății Neamțului din ultimii ani.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
MichiAUTOR REVIEW
[12.01.15 21:11:37]
»

@Aurici -Mulţumesc Aurici.

DACĂ WEB ÎŞI MAI ARUNCĂ UN OCHI AICI, POATE CORECTEAZĂ EL.

- - -

[by webmaster]: Rezolvat

MichiAUTOR REVIEW
[12.01.15 21:39:23]
»

@WEB - Săru´ mânaaa! La Predeal fac cinste.

Dan&Ema
[13.01.15 19:59:39]
»

Un obiectiv pe care l'am vizitat de 2 ori inainte de restaurare. Articolul m-a facut curios si sigur va veni si ziua sa ma opresc o ora la cetate de data asta si cu copii.

Presupun ca nu exista ghid. Sau?

Iar seara se vede minunat din drumul european, intr-adevar.

Multumim de agreabila plimbare.

PS

La citit nu trebuie sa urci panta aceeA inclinata.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
MichiAUTOR REVIEW
[14.01.15 08:38:16]
»

@Dan&Ema - Fiind vorba de aprilie, nu era în sezon şi nu am avut ghid. Se puteau închiria câşti dar mi-au părut inutile de vreme ce pe fiecare clădire era câte o placă descriptivă. Merită s-o vedeţi.

Dan&Ema
[14.01.15 09:06:10]
»

@Michi:

sarut mana. Buna dimineata. Si multumim.

Bune si placutele. DAR MAI BUN DECAT ORICE ESTE REVIEWUL DUMNEAVOASTRA, CEL MAI BIN GHID PENTRU CETATE.

Cu siguranta o vom (re) vizita.

webmasterX
[17.06.15 13:00:33]
»

Mutat în rubrica "Cetatea Rupea, RUPEA [BV]" (nou-creată pe sait)

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Aurici, Dan&Ema, Michi, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂCetatea Rupea:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.066813945770264 sec
    ecranul dvs: 1 x 1