ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 20.01.2014
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 12.06.11
STATUS: GOLD
DATE SEJUR
JUL-2013
DURATA: 14 zile
familie cu copii
PREȚ 700 EUR ?
incl. cost transp. (cu auto propriu)
"ECHIPA" A INCLUS:
2 AD. + 1 COPII -- v: 4

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Circuit în Peninsula Balcanică

Cu cortul prin Serbia, Muntenegru, Croatia si Bosnia – An unexpected journey

TIPĂREȘTE

România

Intr-o seara sumbra de iarna, ascultand latraturile sumbre ale alcoolicilor abonati la casa de pariuri de la parter si ascultand trosnetul caloriferului, stateam cu nevasta din dotare la un pahar de vorba si cugetam despre nemurirea sufletului, sau pe cine sa imbogatim anul asta pentru cele 2 saptamani anuale de relaxare si voie buna. (e vorba de anul trecut)

Dupa ce in tinerete ne-am petrecut concediile cu cortul, acum cativa ani consoarta a decretat ca suntem trecuti de prima tinerete si incep sa ne doara salele daca o sa continuam in stilul acesta. Drept urmare am trecut direct la hotel de 4 stele si masa la restaurant. Nu pot sa spun ca nu ne-a placut, insa de fiecare data aveam un sentiment ciudat ca ceva lipseste in reteta fericirii. In seara aceea ne-am dat seama ce lipsea. Era vorba de senzatia pe care o ai cand iti intinzi picioarele in nisipul rece din fata cortului in lumina rece a dimineatii, de berea bauta seara in fata gratarului si cu valurile spargandu-se in fundal, de tipetele pescarusilor insotind dimineata intoarcerea pescarilor…... hmmm, ne-am adus aminte si de mojicia turistilor romani si avaritia propietarilor de camping si a disparut romance-ul la fel de usor ca un balon de sapun.

Luata fiind hotararea de a pleca cu cortul la mare, a ramas dilema locatiei.

In Romania iti erodezi nervii incercand sa civilizezi hoardele de mitocani;

In Grecia e OK, dar inca mai avem vreo 2 litrii din uleiul de masline de anul trecut;

In Turcia nu prea gasesti camping-uri;

In Bulgaria am fost in primaavara;

Hai in Croatia!

Hotararea fiind luata am ajuns in fata unei mari dileme. Unde in Croatia. Ultima numaratoare oficiala a locantelor de intins cortul ajunse-se la cateva mii

Dezbatand problema cu prietenii, am inceput sa coagulam de-un microbus. Varianta finala a reliefat 6 adulti, un adolescent si 3 zgatii intre 4 si 7 ani. Numai bine sa producem poluare fonica pe 15 m radius la destinatia finala – Insula Korcula sau peninsula atarnatoare langa.

Dupa ce am facut si refacut trasee, puncte intermediare de odihnit naparstocii, obiective de vizitat pe traseu, cu o saptamana inainte de plecare s-a intamplat tragedia din Muntenegru. Am incercat sa oprim mediatizarea in cadrul familiilor, insa mass-media a pus atata accent pe accident, incat nevestele au pus o intrebare scurta: locatia accidentului este cumva pe traseul nostru? Noi nuuuu, nici nu ne trece prin cap sa o luam prin valea Moraca ca sa vedem minunatiile de acolo.

Ia sa vedem traseul pe Google Maps, au spus ele in conf call.

Intr-un final am fost nevoiti sa aratam cu degetul pe harta si sa ne declaram invinsi.

Le-am spus ca sunt si alte drumuri insa nu sunt atat de pitoresti, asa ca la masa verde s-a hotarat plecarea in Grecia.

Dupa inca o noapte in care a trebuit sa linistim consoarte, parinti si socrii, am facut un “Leap of Faith”, am pus piciorul in prag si am decretat ca Muntenegru este sigur.

EMIR KUSTURICA & TNSO - Karakaj


Dupa o saptamana, pe la 4 dimineata am inceput sa incarcam masinile. La ora 9 inca mai caram bagaje si le inghesuiam pe unde puteam. La 11 am incercat un telefon catre ceilalti companioni. E bine, mai aveau si ei de incarcat. Intr-un final glorios, cu un rand de haine schimbate si cu 1 kg mai mai usor, am inchis nevasta si plodul in masina si cu Dumnezeu inainte. In plin soare de Iulie. Magnific. Aerul conditionat exista, insa trebuie sa aiba loc pe unde sa circule. Dupa ce iesea pe fantele de ventilatie, ricosa de plafon, isi schimba directia printre valize si se pierdea pe undeva prin habitaclu. Rasarea la suprafata dintre sacosele cu mancare si schimburile plodului si ajungea pe nevasta. “Te rog sa inchizi aerul ca racim”. Magnific si transpirant.

Pana in Zlatibor in Serbia fiind vreo 800 km, am convenit sa inoptam la Herculane. Hotararea fiind luata cu 24 de ore inainte, am facut rezervare la prima pensiune care avea un apartament destul de mare pentru o echipa de fotbal fara portar – Pensiunea Paradis – (44°52'29.03"N, 22°24'39.99"E) vezi - Foto 1.

Pensiunea in sine este un exemplu clasic de turism de inavutire. Fara personalitate, fara gust, parcare ingramadita, eliminarea verdeturilor si inlocuirea cu un clasic beton de calitate. Ne-am facut intrarea in forta pe la ora 19.00, dupa 15 minute de cotrobait prin Herculane, orbecaind dupa un gps indaratnic cu propria tara. Desi am anuntat ca vom fi 10 persoane, tipa ce tinea usa de la intrare inchisa s-a cam speriat de noi. In momentul in care am oprit motoarele se mai auzea un zumzet ce crestea in intensitate. Erau copii ce dadeau in clocot. Cand am deschis usile de la masini se tineau inca in centuri si intindeau mainile spre libertatea mult dorita.

Apartamentul de 3 camere curat, insa nu este mai mult de o camera de tranzit. Nu te atrage cu nimic. Gradina de deasupra betoanelor e cu totul alta poveste. Este terasata si intinsa pe panta abrupta din spatele pensiunii. La prima terasa au cateva sezlonguri ce au trecut prin vremuri de glorie inainte de revolutie. Pe a doua terasa au un gratar spart intr-o parte si lemne de foc. Cu palinca, bere si 7 ore de condus ajungi sa vezi numai lucrurile bune si sa adormi fericit.

Dimineata, am luat un ness de la magazinul de langa, am scos plozii din scutece, i-am impachetat printre bagaje si i-am introdus in masina. Pana in ora 10 eram gata de plecare in marea aventura prin spatial ex-Iugoslav. Prima opreliste, gasirea unei benzinarii. Bineinteles ca intre Herculane si vama nu este niciuna, asa ca am fost nevoiti sa ne intoarcem in Drobeta. Timpul petrecut in vama ar fi fost scurt, insa fiecare masina a trebuit sa declare puradeii din dotare si inregistrarea lor la iesirea din tara. Asa a durat ceva.

Serbia

Prima imprsie despre Serbia nu a fost tocmai una extraordinara. Drumul era destul de peticit, dar parca mai plan decat la noi, parapetii erau ruginiti si nevopsiti, insa, pe masura ce masinutele inghiteau km dupa km, au inceput sa apara pensiuni cochete pe malul Dunarii, tuneluri si viaducte, o minunatie de castel (Fortareata Golubac) pe drumul national, unde TIR-urile treceau la mm. pe langa ziduri (44°39'39.40"N, 21°40'40.38"E) vezi - Foto 2 si 3, o tara curata si intretinuta.

Ca sa ajungem la Zlatibor am ales varianta pe autostrada – 2 EUR, vreo 50 km daca imi mai aduc bine aminte. La intrare ne-au spus ca se poate plati cu cardul, insa la iesire s-a schimbat treaba: cash only. Au acceptat EUR. Asfaltul pe autostrada mult mai bun decat la noi.

In Zlatibor am facut rezervare pe Booking la o pensiune. Tipul era foarte amabil, insa vorbea o engleza de 40%. Nici pana in ziua de azi nu am inteles ce intelegea el prin rezervare, pentru ca atunci cand am ajuns la pensiune am gasit o mare de masini in curte si nicio camera libera. (Pensiunea Zlatibor este cea in cauza). Nevestele erau nervoase, copii erau nerabdatori sa isi redobandeasca libertatea, gazdarul in “trening” si papuci isi cerea scuze ca e overbooked, noi toti il bateam la cap cu rezervarea, haos. Am agreat sa ne duca la niste pretenari care au camere libere. S-a dovedit ca pretenarii au o pensiune mult mai faina decat cladirea lui super plina. Nu extraordinara, dar cinstita. (vezi Pensiunea Popovac, Str. Vojvodanska 91, Zlatibor). Dna. Popovac ne-a servit o cafea excelenta dimineata, iar dnul. Popovac s-a asigurat ca nu ne lipseste nimic. Ceea ce ne-a impresionat la Zlatibor este faptul ca am avut impresia ca suntem intr-un sat de munte din Austria. Toate casele sunt renovate si construite in stilul montan, nimic fara gust, curtile nu au garduri, iarba este tunsa peste tot iar orasul este foarte ingrijit. Cei care cauta un supermarket au la dispozitie un Delhaize in Zlatibor.

Bineinteles ca am descarcat toata masina pentru a ajunge la o jucarie obscura ajunsa prin puterea sortii in spatele portbagajului. Dimineata bagajele parca s-au expandat. Sub nicio forma nu vroiau sa ocupe acelasi spatiu, asa ca am inceput sa refacem calculele de umplere a masinilor si am redistribuit bagajele intre masini. Nevestele au ajuns sa stea cu picioarele pe valize. Cel putin le-am scapat de varice. Ca si varianta, puteti vizita satul turistic al lui Kusturita – Mokra Gora (43°47'43.16"N, 19°30'29.14"E) si mocanita de langa.

Am setat GPS pentru Zabljak in Muntenegru si am dat bice. Drumurile din Serbia si Muntenegru sunt mai bune decat ale noastre insa, au o mare problema. Sunt pline de masini non-euro. Atunci cand nu lasa o dara de fum in urma (asa cred ca isi construiesc track-urile), lasa sa intre in habitaclu mirosul greu de combustibil ars. Cine isi aduce aminte cum pute o Dacia 1300 isi poate face o parere. In plus, drumurile sunt pline ochi de politie rutiera. Este preferabil sa respecti limita legala de viteza. Depasirea acesteia cu 50 km/h iti asigura o vizita la mititica locala.

Pe drumul catre Muntenegru aveti ocazia de a admira Rezervatia Naturala Uvac – Lacul Zlatar (43°30'50.45"N, 19°49'8.46"E) si campia alpina de la Jabuka (43°20'28.78"N, 19°31'7.61"E) vezi - Foto 4.

Punctul de trecere a frontierei este sus pe munte.

Muntenegru

Intrarea in Muntenegru a dus la o modificare dramatica, incepand sa semene cu Romania. Mizerie pe marginea drumului, peisaje post industriale langa drumul national, o inrautatire parcului auto, etc. Vestea buna este ca nu tine mult. La intrarea in munti se schimba calimera. Muntenegru este o tara fascinanta. Desi este o tara mica, peisajele de basm sunt inghesuite pe fiecare metru patrat de teren, dand nastere unei simfonii de frumusete.

Primul soc visual, podul peste raul Tara si intrarea in Canion (43° 8'56.18"N, 19°17'34.88"E) vezi – Foto 5.

Apa este albastra - cristalina, inaltimea podului este ametitoare, peisajele sunt fantastice. De aici o poti lua in stanga spre Canionul Moraka si drumul catre mare, sau o poti lua in dreapta pentru a te avanta mai adanc in Muntii Negrii.

Am parcat in curtea unui restaurant in buza prapastiei, si am dat drumul la copii, in lesa. Inaltimea este atat de mare incat am simtit nevoia sa tin plodul de mana pana l-am inchis in siguranta in masina.

Emir Kusturica & Goran Bregovic - ''Arizona dream''


Ca intotdeauna cand am mers cu cortul, niciodata nu am plecat la punct ochit ci am cautat la fata locului.

In Zabljak am gasit campingul Mlinski Potok (43° 9'18.99"N, 19° 6'2.45"E) vezi – foto 6. Proprietarul, dl. Mina, te intampina cu Slibovita si ceai cald pentru fete, avand in vedere ca fiind situat la 1400 m. altitudine intotdeauna ai nevoie de o sursa suplimentara de incalzire.

Campingul este situat la baza muntelui Bobotov Kuk din Parcul National Durmitor (43° 5'52.29"N, 19° 3'7.99"E) vezi – foto 7 si lacul Crno Jezero (43° 8'50.62"N, 19° 5'46.68"E) vezi – foto 8.

Puteti face o excursie in jurul lacului, nu mai mult de 4 ore. Atentie la bastinasii care se dau rangerii parcului si care cer chipurile taxa de acces de 3 EUR. Aceasta taxa de acces la lac este platita by default in pretul cazarii. Ca sa evitati discutiile inutile o puteti taia direct prin padure.

Campingul in sine nu este super utilat (toaleta are ventilatie naturala, la fel si bucataria care este deschisa). Sunt vreo 10 toalete foarte curate, 6 dusuri cu apa calda si 2 chiuvete. Nu va asteptati la lux. La 8 eur de familie nu poti cere prea multe, insa campingul are alte atuuri: un proprietar fantastic de primitor (ne-a tinut piept la 6 oameni la degustarea unei sticle de Slibovita), te ajuta cu absolut orice ai nevoie, un peisaj fantastic si … un frig de ingheata apele. In prima seara au fost 6 grade, iar in urmatoarele nu a depasit 10 grade. Drept urmare am renuntat la ideea de a scoate cortul de vara si am intins cortul de munte. Daca iti este frig si nu poti dormi, te poti alatura proprietarului la focul de tabara pe care il face in fiecare seara. Buna dispozitie o da gratis, berea o cumperi. Daca dai ceva lichid la schimb, primesti un party Slibovita.

Din Zabljak poti pleca sa vizitezi Lacul Pivsko Jezera (43°10'16.08"N, 18°51'30.55"E) vezi – foto 9, cu plecare de aici (43° 8'28.86"N, 19° 7'14.01"E). Drumul cu 1 banda si jumatate urca pana la 2200 m altitudine si ai ocazia ca in Iulie sa te joci cu zapada. Vezi foto 10,11 si 12. Aducandu-ne aminte obiectiile fetelor de a o lua prin canionul Moraca, am constatat ca acest drum superb este cam de 5 ori mai periculos decat locul unde s-a intamplat accidentul, atat prin dificultatea pantelor si unghiul curbelor, dar mai ales prin faptul ca intre tine si prapastie, in unele locuri era doar 1 metru. O adevarata delectare pentru soferii experimentati.

Dupa cateva zile petrecute in munte, am decis ca este cazul sa ne incalzim un pic oasele in soarele Adriaticii, asa ca in bloc am decis sa strangem catrafusele inainte de a incepe ploaia si sa ne indreptam catre litoralul Muntenegrean. Bineinteles prin Moraca, pe unde am trecut vajand dupa catararea de la Bobotov Kuk. Am oprit de mai multe ori, atat pe Tara cat si pe Moraca, peisajele fiind fantastice. Desi sunt doar vreo 300 km pana la mare, va recomand sa va luati timp de a opri de multe ori pe traseu.

Pe drum, am zis ca este pacat sa mergem direct spre mare prin Budva, asa ca am schimbat traseul catre Kotor, prin Lovcen si Mausoleul de la Njegosev (42°24'15.42"N, 18°48'52.67"E) vezi – foto 13. Coborarea spre Kotor iti ofera o perspectiva unica asupra marii (vezi – foto 14).

Ca o paranteza, Muntenegru nu avea implementat internet 3G (cel putin in zona Zabljak). Poti cumpara ceva trafic cu o cartela de 5 EUR, dar in munte era disponibil doar GPRS. In centrul orasului gasiti o benzinarie mica dar cu combustibil de calitate, supermarket utilat si ceva restaurante. Tot in centru gasiti si un centru de informre turistica de unde puteti obtine multe informatii interesante.

Revenind la calatoria spre mare, dupa coborarea spre Kotor, am ajuns pe litoral si a inceput epopeea cautarii unui camping. Dl. Mina ne-a spus ca langa Petrovac se afla campingul Maslina (42°11'49.33"N, 18°57'55.34"E), vezi – foto 15 si ni-l recomanda. Noi insa am zis ca trebuie sa exploram pana acolo, deoarece credeam ca gasim ceva mai cu mot. Eroare. Primul camping – Jazz, este situat in parcare. Nu are garduri de delimitare, este aglomerat ca la Mamaia in weekend si are grupuri sanitare infecte. Langa Budva am gasit un alt camping dragut ca si peisaj, insa suferea dramatic la sanitare.

Maslina s-a dovedit o alegere perfecta. Locatie umbrita, multe grupuri sanitare curate si intretinute toata ziua, apropiere de plaja (totusi sunt vreo 100 m pana la apa), liniste, wifi gratis (la receptie, insa patronul planifica instalarea de routere sa acopere tot campingul). Plaja este din pietricele mici, insa nu este suparatoare.

Daca Croatia este plina de campinguri, Muntenegru sufera destul de mult la acest capitol.

Dupa cateva zile de plaja, vizitat Kotor, fortareata Kotor (42°25'20.98"N, 18°46'29.05"E), Budva si Petrovac, m-a mancat sa intru pe net intr-o dimineata pe la 7. Am accesat site-ul meteo si am admirat un minunat front atmosferic ce se indrepta catre Maslina. Ups. Am dat alarma generala si pana in ora 10 corturile erau stranse, bagajele facute si nevestele enervate de schimbarea brusca de directie inchise in masina, la aer conditionat ca sa se calmeze.

La drum catre Insula lui Marco Polo, Korcula.

Croatia

Ne-am facut intrarea in Croatia la cateva zile dupa intrarea lor in UE. Foarte mandrii de aceasta isprava, ne-au acordat tratament preferential la vama, fiind colegi de zona economica. Daca la Sarbi si Muntenegreni am pierdut cel putin cate 30 de minute, la intrarea in Croatia am trecut cu falfairea pasapoartelor. 10 secunde pe ceas.

Trecem pe langa clasicul Dubrovnic, facem poze, scoatem copii la aerisit si ii dam bataie catre Nord-Vest. Oprim la Ston sa facem cateva poze si sa admiram Marele Zid (42°50'22.03"N, 17°41'38.05"E) vezi – foto 16, apoi o luam agale printre podgorii si crame catre Orebic, luand la mana toate campingurile. De la 14 EUR pe noapte in Muntenegru, in Croatia sarea la 35, dar nu gaseam nicciun loc disponibil. Totul era full. Primul camping din drum era amplasat pe coasta abrupta. Plin pana la refuz. Aveau locuri doar sus pe deal. Cataratul de 2 ori pe zi cu ploada in spate si de inca cateva ori dupa jucarii si gustari nu mi-a suras. Next. Urmatorul camping avea ceva locuri disponibile dar erau pe buza terasei, cu pericol mare pentru copii sa ajunga rapid pe terasa urmatoare. Next. Deja trecusem de inca vreo 2 stabilimente super pline cand am crezut ca sansa ne-a suras. Pe malul marii, liber, plaja lata, o minunatie. Din pacate acel loc era parcarea, insa proprietarul ne-a propus un loc disponibil, chiar langa fosa septica. A zis ca nu pute prea tare, doar daca da pe afara. Am ochit insa un loc de vreo 20 mp chiar langa o perche aflata in luna de miere. Intai am fost eu in recunoastere, i-am intrebat daca e liber acel loc, mi-au confirmat ca da si am dat adunarea. Cand am descalecat cu 3 masini, 3 neveste nervoase si 3 sirene de ceata, cei doi amorezi au inceput sa isi schimbe culoarea la fata ca semaforul. Inghiteau in sec si se gandeau la prostia facuta cand au zis ca e disponibil locul. Analizand amprenta la sol si spatiul necesar ca sa ne putem desfasura, am decis ca nu avem loc si am plecat, spre fericirea celor 2 amorezi. Cred totusi ca le-ar fi fost util. Macar asa invatau ca plozii nu au potentiometru de volum. Emit doar in soapta sau la maxim de decibeli.

Asa am cautat pana la ora 21.00, cand intr-un final, in capatul peninsulei Peljesac am gasit Campingul Anthony Boy (42°58'44.15"N, 17° 6'24.83"E), vezi – foto 17. Proprietareasa ne-a deslusit misterul. Am nimerit in plin campionat de Windsurfing. Ca sa fie tacamul complet, am nimerit in noaptea in care incepea sa bata vantul asteptat de concurenti. Toata noaptea am stat sa tinem de betele cortului. Dimineata atmosfera era calma si am putut sa admiram campingul. Este intins pe 7 terase acoperind vreo 5 hectare. Grupurile sanitare sunt impecabile, locatia este curata, insa nu are plaja mai de loc. Este toata pietricele si sunt necesari pantofii de apa.

Bosnia

In drumul spre casa am trecut prin Bosnia, deoarece aveam Carte verde si pentru aceasta tara. Croatii aveau un adevarat stabiliment la vama. Bosniacii aveau un container fara aer conditionat si faceau atatea drumuri intre container si masini ca schimbau un set de pingele pe schimb. Cu cat o tara este mai putin dezvoltata, cu atat au un control vamal mai scrupulos. Parca le e frica ca le intra diavolul in tara.

Nu mai este o tara periculoasa, insa este destul de ciudata. Numele lui Tito inca se vede pe dealuri, construit din flori proaspete, soselele nu mai sunt reparate de pe vremea lui, atentionarile de mine sunt vizibile pe marginea drumului, cimitirele sunt pline de cruci noi, casele sunt toate gaurite de gloante daca nu sunt daramate de tunuri, iar infrastructura turistica lipseste cu desavarsire. La un moment dat am identificat o zona superba cu un hotel absolut perfect incadrat in peisaj. Partea proasta e ca avea gauri de obuze explodate.

Raul Drina este absolut magnific. Drumul pe malul raului trece printr-o serie de tuneluri si viaducte. Superb. Totusi, acum cativa ani, aceasta zona o fost scena unui masacru inimaginabil.

Peisajele sunt superbe, dar inca nu este pegatita sa primeasca turisti. Pana si vamesii bosniaci ne-au zis ca ne expira maine Cartea Verde si trebuie sa iesim din minunata lor tara cat mai repede.

Serbia, again

Trecerea din Bosnia in Serbia se face pe la Mokra Gora, prilej de a te da cu trenuletul daca ai ratat la ducere. Am platit regulamentar 1 EUR intrare in parcul national si da-i bataie. Recomand totusi o oprire in zona Zlatibor pentru noapte. Odata ce iesi din munti e cam greu sa gasesti o pensiune de tranzit, iar pe malul Dunarii ajungi prea tarziu.

Am intrat in tara cu parerea de rau ca la Sarbi se poate, la noi nu se schimba nimic. Aceleasi drumuri proaste, aceiasi caini morti pe sosea. Totusi, avem benzinarii mai frumoase.


---
Trimis de Pripiatka in 20.01.14 00:55:54
Validat / Publicat: 20.01.14 16:54:06
VIZUALIZĂRI: 9371INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CIRCUITE MULTI-ȚARĂ.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Pripiatka); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P16 [fără descriere]
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 24950 PMA (din 27 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

16 ecouri scrise, până acum

webmaster13 [20.01.14 10:05:42] »

Am răs de căteva ori citind aceste peripeţii, mulţumesc pentru asta !

Cele două melodii inserate în text se pot schimba dacă nu sunt pe plac!

Pripiatka [20.01.14 11:04:12] »

@webmaster13: Multumesc!

traian.leuca [20.01.14 18:57:18] »

Mi-a făcut o mare plăcere, să citesc acest review despre un traseu, pe care l-am făcut şi eu anul trecut.

De la Zabljack, unde am fost cazat (aproape de campingul Mlinski Potok), am urmat însă traseul prin Niksic cu vizitarea mănăstirii Ostrog, un traseu la fel de frumos ca şi cel prin Moraca.

Am trecut în apropiere de Podgorica la câteva ore după tragicul accident de circulaţie, în care se aflau turişti români.

Nu am fost cu cortul, dar în Trogir Croaţia (un alt loc unde ne-am cazat) mi-a atras atenţia un camping modern (Rozac) chiar pe malul golfului, în care erau parcate şi multe rulote. Mi-a plăcut acest traseu, încât şi mâine l-aş parcurge iarăşi.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Eugenia55* [20.01.14 19:13:52] »

N-am ajuns p-acolo cu fizicu' dar mi-a placut voiajul, la sfarsit aveam gura pan' la urechi! Bravissimo!

marocanu21 [20.01.14 20:04:38] »

Excelent!

Pripiatka [20.01.14 20:09:42] »

@marocanu21: Ma bucur ca va place!

marocanu21 [21.01.14 14:32:02] »

@Pripiatka: Am facut acest traseu in 2012 (mai putin Bosnia!) si am amintiri frumoase din aceste tari; la dus m-am cazat si eu tot in Zlatibor!

ariciu [22.01.14 00:40:37] »

Vaaaaaaaaaiiii, ce mi-a plăcuuuut! Am râs cu lacrimi. Genială descriere! Felicitări şi un super-bonus dat din suflet!!! Cum mi-o fi scăpat asta ieri?

Acum fug să mă mai hlizesc o dată aşa, tovărăşeşte... Şi cred că o să-mi beau şi cafeaua de mâine dimineaţă tot hlizindu-mă cu pasaje din acest review... Mi-a mers la suflet, pe bune!

le_maitre [24.01.14 00:45:14] »

@Pripiatka: Spumant ca un Angelli deschis la miezul nopţii, un dulce stil fluent, alert şi pe placul cetitorului care îşi caută info dar apreciază în aceeaşi măsură detaliile expuse funny-elegant, un mix reuşit pe care l-aş lectura a la long!

Pripiatka [24.01.14 16:02:08] »

Multumesc pentru aprecieri. O sa ma straduiesc sa va expun si alte aventuri.

MCM [24.01.14 23:03:35] »

avem benzinarii mai frumoase.

si copii mai hotărâti

Imi place stilul expozitiunii peripetiilor turistico-aventuroase.

arru [25.01.14 14:37:52] »

@Pripiatka: Geniala descriere M-am amuzat copios. Iar stilul este exceptional! Parca eram acolo, ingramadita pe sub bagajele matalutza Nu de alta, dar cunoastem experienta puradeilor: "Mami, da' bicicleta? Mami, da rolele? Si colacul unde e? Da papusica de la maia? " Ca sa nu mai spun de absolut indispensabilele accesorii ale partii feminine (ma simt cu musca pe caciula: -))): "Pitikule, dar asta imi trebuie neaparat! : -p" Asa ca parca il vad si pe sotul meu, suportand cu stoicism toate metehnele partii majoritare din famelie

Jos palaria si la multe alte descrieri fabuloase!

Pripiatka [25.01.14 15:50:51] »

Realitatea depaseste de multe ori imaginatia, asa ca sunt calit in lupte grele de rezistenta Fiecare iesire pe usa reprezinta un izvor de inspiratie.

Imi face o placere deosebita sa va impartasesc mici fragmente din "chinurile" partii minoritare din familie .

Va multumesc pentru aprecieri!

elena_iasi [22.03.14 21:24:22] »

@Pripiatka: Foarte hazlie descrierea, am savurat-o pana la capat. Acelasi traseu vrem si noi sa-l facem si tot cu cortul anul acesta. Am studiat toate campingurile din Muntenegru care le-am gasit pe net (am dat peste un site) si la mare tot Maslina mi-a sarit in ochi.

Daca ai sfaturi pentru niste incepatori in ale vacantelor cu cortul te rog sa ni le impartasesti.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Walkoff [05.03.15 19:27:53] »

Multumesc, pentru descrierea traseului dar în special pentru coordonatele GPS. Eu am un camper si ma intereseaza campingurile. In vară am de gînd să plec prin fosta Yugoslavie, să ajung la raliul FICC din Croatia, Albania, Grecia doar tranzit spre Turcia. Cu prima oprire la Erdek camping ANT si in continuare spre Cappadochia.

webmaster26 [06.02.16 19:47:20] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Circuite în Peninsula Balcanică, EUROPA" (deja existentă pe sait)

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
9 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
ariciu, arru, elena_iasi, Eugenia55*, le_maitre, marocanu21, MCM, Pripiatka, Walkoff
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0652260780334 sec
ecranul dvs: 1 x 1