Cladiri reprezentative Tg. Mures - istorie si legenda

TIPĂREȘTE

Vi s-a intamplat sa vreti sa mergeti la strand dar nu e destul de cald? Sau poate ati vrea altceva? La televizor nu este nimic interesant iar de internet v-ati saturat? Sa iesiti la restaurant dar parca nu ati vrea sa stati in fum sau nu vreti sa cheltuiti? Aci la cofetarie, dar parca nu vreti « dulce »?

Pur si simplu vreti sa iesiti la o plimbare fara sa faceti nimic, dar sa cutreierati strazile fara nici un sens? Daca vreti sa iesiti la plimbare va propun ca atunci cand treceti prin oras, pe strazile Tg. Muresului, sa priviti cladirile! Atunci cand le cunoastem povestea, le privim altfel!

O cladire de referinta din Tg Mures este fostul restaurant « Cocosul de Aur ». Inainte de ’89 era un restaurant foarte cunoscut, dar pe urma a intrat in umbra, nereusind sa faca fata concurentei. La un moment dat acolo a fost un club de noapte, acum restaurantul e inchis. Totusi, a ramas un punct de referinta in ceea ce priveste orientarea in oras, multi cand vorbesc de anumite strazi spun “In zona Cocosul de Aur”. Este pozitionat in intersectia de la podul Mures, vis-a-vis de cladirea Electrica. Podul face legatura cu cartierul Unirii si localitatea Sancrai. Acum cativa ani a suferit si un incendiu, iar cladirea a fost parasita si momentan e in paragina. Se pare ca acest loc este destinat sa se lupte cu focul. Nu multa lume stie ca in locul restaurantului era candva Biserica Sf. Ioan de Nepomuk si aici a fost arsa pe rug ultima vrajitoare din Europa. Aici era locul executiei. Este vorba de Barbala Farkas, moasa, acuzata de vrajitorie. Ea nu a avut nici un aparator, insa 78 de persoane au depus marturie impotriva ei. A fost acuzata ca stia sa prezica sexul viitorului copil, ca folosea leacuri ciudate pentru vindecarea nou-nascutilor, si altele, in general fapte despre care acum noi ne gandim ca nu tineau de vrajitorie ci de anumite cunostinte medicale, insa isteria acelor vremuri legate de acest fenomen luase amploare.

Au fost chiar si martori care au jurat ca au vazut-o pe vrajitoare zburand pe coada de matura deasupra Padurii Mari (Platoul Cornesti de azi).

A mai fost ars un vrajitor, Olah Janos, in 1753, dar despre acesta se cunosc mai putine. Se spune ca atunci cand l-au asezat pe rug, legaturile s-au desfacut si el a luat-o la sanatoasa. Cum nu-l putea ajunge nimeni, atat de tare fugea, multimea, lipsita de « distractie » a incercat sa-l ademeneasca, spunandu-i ca daca a reusit sa scape, va fi gratiat. Se pare ca i-a crezut... Cum l-au prins, l-au aruncat in foc. El a mai apucat sa strige doar: « Daca ma ardeti, veti avea slanina pe lumea cealalta! »

O cladire monument se afla in cartierul 7 noiembrie, pe strada Andrei Saguna, fiind «Prima scoala romaneasca din Tg. Mures » care a functionat intre anii 1765-1907. Este o casuta mica, tipica, cu pridvor deschis din lemn. Ca profesor a activat aici Gheorghe Maior, tatal carturarului Petru Maior. Din pacate nu sunt alte informatii despre ea. In apropiere se afla si Biserica de lemn, cea mai veche biserica ortodoxa din oras, unde s-a oprit si Mihai Eminescu fiind in trecere prin Tg. Mures.

Aerul medieval al orasului reuseste sa se pastreze in special in zona centrala, unde numeroase cladiri au rezistat si ne incanta privirea prin constructiile cu ornamente tipice perioadei, oferindu-ne o incursiune in trecut. Foarte multe cladiri poarta amprenta unui anumit stil arhitectural care s-a dorit a fi o emblema a prezentei habsburgice in orasele din Transilvania.

Daca urcam pe strada Bolyai la nr. 12, din centru, pe langa Hotel Concordia, chiar in varful pantei, este o cladire interesanta, prima constructie in stil baroc din Tg. Mures: Casa Calaului, cunoscuta si sub numele de Casa Palfi, numele ultimului proprietar. Construita in 1640 de judecatorul Talnai, cladirea atrage atentia prin proeminenta aflata pe latura dinspre strada. Aceasta proeminenta este un pridvor patrat, care are pe cele trei laturi exterioare cate o deschidere semicirculara. Forma acoperisului cu pante intrerupte si cu bolte turtite este specifica. Cu toate ca este un monument de arhitectura in stil baroc, cladirea atrage atentia datorita denumirii sale, cea de Casa Calaului. Aceasta denumire este un mister, nu se stie clar de unde provine. Unii spun ca judecatorul era aspru si era poreclit calau, altii spun ca aceasta casa a fost locuita de generatii intregi de calai, fapt care insa nu a fost confirmat, iar din alte surse, se spune ca provine din cauza unei traduceri eronate din ungureste in romaneste. O alta legenda ne spuna ca prin cladire se plimba nestingherita fantoma unui tanar ucis intr-un duel. Cladirea in sine pare misterioasa, dar poate pare asa din cauza acestei legende. In prezent, cladirea este sediul Facultatii de Muzica din cadrul Universitatii de Arta Teatrala din Tg. Mures.

In zona centrala se remarca inca din departare cladirea Teatrului National. Teatrul a fost construit pe locul unei biserici franciscane, bineinteles cu acordul papei si terminata in anul 1973. Ridicat cu ajutorul mai multor institutii care functionau atunci, cladirea Teatrului din Tg. Mures a fost constructie moderna la acea vreme. Pentru aceasta cladire, colectivul de arhitecti a primit Premiul Uniunii Arhitectilor. Usile de la intrare sunt din bronz, iar scara interioara in cochilie de melc constituie un element decorativ original. Peretii interiori sunt acoperiti cu tapiterie tesuta si brodata iar cortina grea de catifea rosie este tesuta cu fir de aur. In fata Teatrului National este o frumoasa fantana arteziana, dar momentan in spatiul din fata teatrului se fac anumite lucrari de modernizare de cativa ani care nu stiu cand se vor termina.

O alta cladire monument este asa numita Casa pe arcuri. Avand o lungime de 56 m in forma literei “L”, este pozitionata pe doua strazi, la intersectia strazilor Calarasi cu Piata Trandafirilor. Inceputa in 1732 si avand ca scop educarea copiilor nobililor in spiritul loialitatii fata de Imperiu, a functionat ca si scoala catolica. Cladirea a ajuns la forma actuala prin mai multe interventii, de-a lungul catorva secole, aducandu-se mereu modificari. Pentru extinderea constructiei au fost donate fonduri de catre regina Maria Tereza. Denumirea de Casa pe arcuri provine de la galeria de arcade de la parterul constructiei, care au avut rolul unui pasaj pietonal acoperit. La sfarsitul anilor 1700 scoala a fost inchisa si a fost folosita de cazarma militara austriaca. Mai tarziu, pasajul pietonal a fost inchis, iar la subsol s-au amenajat spatii comerciale care functioneaza si in prezent.

In aceeasi intersectie cu casa pe arcuri se afla Casa Görög, in prezent cladirea Cercului Militar, o cladire in sil baroc. O parte a cladirii a fost ridicata inainte de 1800. Inaltarea cladirii a fost realizata de urmatorul proprietar, un mare coemrciant al vremii, casa luand numele acestuia: Görög. Fatada se remarca prin numeroasele bolte cu penetratii folosite in cazul parterului, dar si prin coronamentul ferestrelor triunghiulare de la etajul intai. Cladirea se remarca nu doar prin vechime, ci si prin personaliatile importante care au trecut prin aceasta cladire. Petofi Sandor, unul din cei mai mari poeti maghiari, a fost gazduit de proprietar in aceasta locuinta. Este ultima data cand poetul este in Tg. Mures, deoarece el se stinge din viata in perioada urmatoare la Albesti, in timpul luptelor duse impotriva armatelor imperiale. O placa comemorativa aminteste de Petofi Sandor si de alti revolutionari maghiari care au fost in aceasta cladire. In 1852 a poposit in aceasta cladire si imparatul austriac Franz Josef, aflandu-se in Tg. Mures in drum spre Bistrita.

Casa Kopeci este o alta constructie situata in aceeasi intersctie cu cele doua descrise mai sus. Este cea mai veche cladire din oras, fiind ridicata in 1554 si apartine stilului renascentist. Casa a fost ulterior cumparata de cronicarul Nagy Szabo Ferencz si apoi de catre principele Gheorghe Rakoczi I, care a transformat-o in casa de oaspeti pentru cei aflati in trecere prin oras.

Casa Nagy Szabo Ferencz, ridicata in 1623, a fost casa cronicarului Nagy Szabo. El a scris numeroase memorii care au adus informatii importante despre istoria orasului din acea vreme. Tatal sau a fost capitan in oastea lui Sigismund Bathori, dar s-a alaturat in 1600 oastei lui Mihai Viteazul, participand la lupta de la Selimbar.

Una din cele mai frumoase cladiri ale barocului targumuresean este Palatul Taldalagi, ridicata de contele Taldalagi Laszlo intre 1759-1772. Arhitect a fost francezul Jean Louis D’Orr. Decoratiunile sunt grandioase, de aceea au fost catalogate drept « baroc fastuos de Transilvania ». Este vorba de ghirlandele de pe peretii exteriori, pilastrii, blazonul familiei, etc. In interior se respecta aceeasi linie, gasindu-se numeroase bolti si decoratiuni cu vrejuri, inclusiv pe tavanul incaperilor. S-au pastrat sobele de teracota si cahle pictate in fiecare incapere si un semineu alb, decorat cu acelasi fast, cu ghirlande, motive florale si avand sculptat un trup de femeie. In prezent, cladirea adaposteste Muzeul de Etnografie si Arta Populara despre care am povestit click aici

Imediat langa Palatul Taldalagi este inca o cladire mai inalta si frumos decorata, tot cu ghirlande, cu statuete, cu motive in relief, din aceeasi perioada, dar aceasta cladire nu apare pe lista cladirilor targumuresene ca si monument.

Peste drum de Palatul Taldalagi – Muzeu de Etnografie, este inca o cladire care mi se pare interesanta. Este violet, dateaza din 1890 si are la intrare doi pilastri pe care sunt asezate doua busturi iar pe acoperisul mic doua statuete care - l incadreaza.

Incadrata de toate aceste cladiri din centru descrise mai sus se inalta Catedrala Ortodoxa, cladire reprezentativa a orasului, despre care am scris click aici... Referitor la aceasta catedrala, ma folosesc de acest prilej sa povestesc despre fantana cantatoare a lui Bodor Peter, pomenita de @dorgo, in locul careia a fost construita aceasta biserica. In 1822, Bodor Peter, un inventator al vremii, a construit o fantana cantatoare. Era alcatuita din zeci de fluiere si un mecanism asemanator unei orgi, actionat de curgerea apei, care se realiza la anumite intervale (6 ore). Volumul de apa antrenat era foarte mare, echivalentul a 300 de galeti de apa. Muzica se auzea pana departe, in satele din apropiere si a functionat timp de 14 ani, pana cand a fost distrus de o furtuna. Dar Bodor Peter se ocupa cu o multime de inventii, inventand si un aparat de falsificat bancnote, pe care l-a montat la intrare, sub prag. Astfel, fiecare persoana care intra in casa lui Bodor Peter “facea” o bancnota, fara sa stie. Legenda spune ca fiind arestat pentru falsificarea banilor, i s-a acordat o ultima dorinta. Acesta a cerut sa-si vada fantana. Cand a ajuns la fantana, a luat o piesa din mecanism si de atunci fantana nu a mai cantat niciodata. Acest fapt nu este insa confirmat si se cunoaste doar ca fanana a fost distrusa de o furtuna puternica. A fost demolata in 1911.

O copie a acestei fantani se gaseste in Insula Margareta, in Ungaria, dar sunetele nu au aceeasi frecventa. Fantana ramane una din emblemele orasului, chiar daca numai in legende.

Pe langa toate aceste cladiri, reprezentative sunt Cladirea Primariei, Palatul Administrativ, Palatul Culturii si altele despre care insa am povestit in alte review-uri si nu le mai amintesc acum.

Cand treceti pe langa peretii reci ai unei cladiri, incercati sa o priviti altfel! Intrebati-va oare ce a fost inainte acolo? Oare ce legende are? Ce mistere se ascund inauntrul zidurilor sale? Amintiti-va ca fiecare are o istorie, o poveste, pe care zidurile mute uneori incearca sa o transmita mai departe...

---

VIZUALIZĂRI: 12588 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI