ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 15.10.2024
DE adso
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Iaşi
ÎNSCRIS: 25.05.17
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
APR-2024
DURATA: 5 zile
Solo

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 9 MIN

Pe urmele lui Bolyai János (1)

TIPĂREȘTE URM de aici

Din nimic - am creat o lume nouă!

S-ar spune că doar Cel de Sus este îndreptățit să afirme așa ceva. Dar și unii dintre cei de aici, de jos, s-au lăudat la un moment dat că ar fi reușit asta. Pe bună dreptate, în anumite cazuri. Și nu, nu e vorba despre cei care au construit piramide sau imperii, aceștia au plecat de la ceva, nu de la zero. E vorba de oameni care au manevrat idei.   

Bolyai János este cel care, într-o scrisoare din 1823 adresată tatălui său, a pus pe hârtie cuvintele de mai sus. Puțini au înțeles, la acele vremuri, cât adevăr era acolo. Pe ultimul lui drum, în 1860, l-au condus doar trei oameni, iar în registrul bisericii pastorul a scris:” A avut o minte strălucită, păcat că viaţa i s-a scurs fără niciun folos” . Peste ani, însă, s-a văzut că tânărul sublocotenent inginer (de geniu, evident😜) nu s-a înșelat și nu vorbea fără acoperire.

Deși îl scriu abia acum, am pregătit acest articol acum șase luni, după ce am avut ocazia de a petrece o săptămână în Târgu Mureș. A fost un eveniment legat de profesie, iar în discursul de bun venit cu care am fost întâmpinați au fost amintite cuvintele lui Bolyai János și am fost provocați - nu, nu să facem același lucru, cei atât de dăruiți sunt extrem de puțini, ci doar să îi căutăm urmele prin frumosul oraș. Cei tineri nu au luat în serios această provocare, dar eu, împreună cu un coleg, chiar am făcut-o. Am să povestesc aici ce am aflat, invitându-i și pe alții să (re) descopere aceste locuri.

Cine a fost Bolyai János se știe, probabil, dar totuși am să amintesc, pe scurt. Unii i-au auzit numele doar alături de cel al lui Victor Babeș, în titulatura Universității clujene, Babeș-Bolyai, alții au aflat mai multe în școală, la orele de geometrie din clasa a noua.

Este, înainte de toate, fiul lui Bolyai Farkas - relația cu tatăl e cea care i-a definit viața. Bolyai Farkas a fost fiul unui mărunt nobil scăpătat din Bolya (azi Buia), care a avut norocul de a se naște cu o minte excepțională și, în plus, a beneficiat de o educație la cele mai înalte standarde ale vremii. A ajuns să studieze matematica la Göttingen, unde s-a împrietenit (credea el 🤔) cu Carl Friedrich Gauss, unanim considerat, până în ziua de azi, Princeps mathematicorum. Întors în Transilvania după finalizarea studiilor, în 1799 la Cluj, din 1802 până la moarte (1856) în Târgu Mureș, și-a câștigat existența ca profesor. A predat mai bine de cincizeci de ani la Colegiul Reformat din Târgu Mureș, care în prezent îi poartă numele. Dar competențele sale l-ar fi recomandat pentru mai mult - nu a fost să fie, așa că și-a crescut fiul încât acesta să realizeze ceea ce el nu a reușit (clasic).

Bolyai János s-a născut în Cluj, în 1802 (într-o casă situată la intersecția Bulevardului Eroilor cu strada Bolyai, peste drum de Catedrala „Schimbarea la Față”; pe peretele dinspre strada Bolyai există o placă, în limbile română și maghiară, care ne spune: „În această casă s-a născut la 15 decembrie 1802, Bolyai János, mare matematician și gânditor progresist. Academia Republicii Populare Române” .) A fost un copil precoce care, educat de tatăl său, la 13 ani era deja pregătit - din punct de vedere matematic - să facă față exigențelor oricărei universități din lume. De asemenea, cânta excelent la vioară și lua lecții de spadă, ajungând ulterior un luptător desăvârșit. A, a fost și un foarte bun șahist.

Tatăl nu a găsit bani pentru a-l înscrie la o universitate de prestigiu. Gauss, prietenul din studenție, deși a fost implorat și bombardat cu scrisori, nu a făcut nimic pentru a-l primi la Göttingen, unde avea un cuvânt greu de tot. Așa că, în 1817, după absolvirea liceului, la doar 15 ani, a fost înmatriculat la Academia Militară din Viena (învățământul militar fiind gratuit), pe care a absolvit-o în 1822 (al doilea din promoția sa). A fost repartizat la Timișoara, unde nu a fost apreciat în mod deosebit de către superiori. A fost mutat din garnizoană în garnizoană, la Arad, Oradea, Szeged, Lemberg și Olmütz, de unde s-a pensionat în 1833, la doar 31 de ani, cu gradul de căpitan.

Suferea deja de o depresie severă și, în cei 27 de ani pe care i-a mai trăit, a locuit în Târgu Mureș și la o moșie alăturată, a unui unchi, dând dovadă de incapacitate de adaptare la mizeriile pe care le presupune viața pe acest pământ. E drept, a primit lovitură după lovitură: a fost părăsit de soție, a fost permanent în relații de tip love-hate cu tatăl (care îi recunoștea geniul matematic, dar nu avea încredere că își poate purta singur de grijă), a suferit din cauza dificultăților materiale (bomboana pe colivă: a fost dezmoștenit în favoarea fratelui vitreg, cu 25 de ani mai tânăr și deloc genial), s-a îndepărtat, rând pe rând, de toți cunoscuții. A murit singur și sărac, după cum spuneam la începutul articolului.

Dar, în ciuda părerii pastorului, viața lui a avut un sens: ani după ce a plecat din această lume, opera sa a fost înțeleasă și a fost inclus în Panteonul Matematicii, recunoscut ca o personalitate de talie mondială („gen” Top 100 matematicieni din toate timpurile și din toate locurile). Pentru că a creat ceva din nimic; ce anume?

Foarte pe scurt, ideea este următoarea: când facem raționamente complexe pentru a dovedi noi adevăruri, trebuie să ne sprijinim pe adevăruri anterior demonstrate. Dar în demostrarea ălora am folosit alte chestii, pentru care am avut nevoie de altele, și iar de altele și tot așa, înapoi. Până unde? Păi, până la niște adevăruri simple, evidente: prin două puncte date trece o singură dreaptă, de exemplu. Putem demonstra și asta? Acum 2300 de ani, Euclid a înțeles că nu. El a propus să ne oprim, să cădem de acord că aceste adevăruri simple și evidente sunt acolo, legi ale naturii sau date de divinitate, fiecare decide (a enunțat cinci; de fapt, a folosit tacit și altele, dar totalul e 20-30, nu mai multe), le-a numit postulate / axiome și a început să clădească tot edificiul geometriei pornind de la ele. (În prezent, construcția axiomatică a geometriei este la un alt nivel logico-filozofic, dar ideile lui Euclid sunt în continuare de actualitate, au nu doar un rol istoric.)

Unul dintre postulate, al V-lea, nu le părea tuturor, însă, atât de evident: Printr-un punct exterior unei drepte putem construi o unică paralelă la această dreaptă. Oare nu putem demonstra asta, plecând de la celelalte axiome, se întrebau unii? Printre acești unii se număra și Bolyai Farkas, care a dezvoltat chiar o obsesie în legătură cu această problemă. Pe care  i-a transmis-o și fiului.

Iar fiul a avut, în 1823, o revelație, despre care și-a anunțat tatăl în vestita scrisoare pe care i-a trimis-o din garnizoana de la Timișoara. Pe care tatăl nu a înțeles-o imediat, și nici János nu s-a arătat prea hotărât în a-și susține ideile. Abia prin 1830-31 a redactat, în latină, ceea ce gândea de multă vreme. Dată fiind lunga perioadă de gestație, autorul ajunsese să stăpânească atât de bine subiectul și îl dusese la un asemenea nivel de abstractizare, încât îi venea greu să se mai exprime pe înțelesul contemporanilor :). A publicat roadele minții sale ca o anexă, intitulată Appendix - De scientia spatii, la tratatul de didactică al tatălui său, Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae, elementaris ac sublimionis methodo intuitiva evidentiat - Que huic propria, introducendi (Încercare de introducere a tineretului studios în elemente de matematică pură, elementară și superioară, printr-o metodă intuitivă și originală) din 1832.  

Tatăl a trimis acest Appendix lui Gauss și, dată fiind tăcerea acestuia, a insistat, într-o serie de scrisori, să primească un răspuns. După o vreme, Gauss i-a scris că mda, e interesat ce a citit, e fix ceea ce gândise și el cu vreo 30 de ani în urmă, dar nu s-a mai obosit să publice nici la acel moment, nici mai târziu. Se pare că răspunsul ăsta nu a avut un efect prea bun asupra psihicului lui Bolyai János. Mai mult, el a aflat că un matematician rus, Nikolai Ivanovici Lobacevski, publicase și el, în 1829-1830, niște studii în care aborda același subiect, pe care îl soluționa cam în aceeași manieră. Cei curioși pot citi mai multe aici ibn.idsi.md/sites/default ... eeuclidiana.pdf, sau, varianta lungă, în cartea Floricăi T. Câmpan - „Aventura geometriilor neeuclidiene” .

În urma lui Bolyai János au rămas circa 14000 de pagini manuscrise, dar a mai publicat în timpul vieții un singur studiu, despre numere complexe. intitulat Responsio (1837). Și aici are intuiții revoluționare, și nici aceasta nu a avut succes: l-a prezentat la un concurs, dar juriul a considerat că nu are motive să acorde niciun premiu niciunui participant. La moarte, toate aceste pagini manuscrise au fost predate armatei, adunate într-un cufăr; aceasta a constatat că nu conțin secrete militare, le-a depozitat pe te miri unde, dar au fost recuperate pe la 1900, cu tot cu cufăr, de către o rudă îndepărtată, și donate bibliotecii Colegiului Reformat.  

Geniul lui Bolyai János a rezolvat problema demonstrării Postulatului al V-lea cam cum a rezolvat Alexandru Macedon problema nodului gordian: ok, atâta lume a eșuat în a-l demonstra și nici nu pare așa de la sine înțeles încât să-l acceptăm ca axiomă. Atunci să-l dăm deoparte; ce rămâne? Păi, se poate construi o geometrie perfect coerentă fără el, doar pe baza celorlaltor axiome, geometria absolută.

Dar dacă păstrăm celelalte axiome, și înlocuim Postulatul al V-lea cu opusul său? Ei bine, aici avem două posibilități: fie acceptăm că Printr-un punct exterior unei drepte putem construi mai multe paralele la acea dreaptă, cum au făcut Bolyai, Lobacevski și Gauss, fie acceptăm că Printr-un punct exterior unei drepte nu putem construi nicio paralelă la acea dreaptă, cum a procedat, mai târziu, Riemann. Obținem așa-numitele geometrii neeuclidiene: geometria hiperbolică, în primul caz, respectiv geometria sferică, în cel de-al doilea.

Problema era că geometria Bolyai-Lobacevski-Gauss nu părea posibilă, nu corespundea intuiției omului normal. Dacă geometria euclidiană se plia spațiului obișnuit, de curbură nulă, iar cea riemanniană unuia de curbură pozitivă, de exemplu unei sfere, cea a lui Bolyai necesita un spațiu de curbură negativă. Un model pe care se poate ilustra geometria hiperbolică a apărut abia în 1868: pseudosfera descrisă de Eugenio Beltrami en.wikipedia.org/wiki/Pseudosphere. Ulterior, teoria relativității folosește această geometrie hiperbolică - a fost momentul supremei consacrări.

Am să revin, cât de repede pot, cu ceea ce am „descoperit” în Târgu Mureș legat de cei doi Bolyai. Și... scuze că public în două episoade acest articol. Simt că, dacă nu dau drumul acum primei părți, nu îl voi mai termina niciodată. E așa sau deloc :).

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de adso in 15.10.24 01:42:34
Validat / Publicat: 15.10.24 05:38:15

VIZUALIZĂRI: 609 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

22 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (adso); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P04 Craniul lui Bolyai Farkas (sus) și un fragment din cel al lui Bolyai Janos (jos)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 32600 PMA (din 34 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

22 ecouri scrise, până acum

Marius 72
[15.10.24 10:29:38]
»

Profesore, m-ai zăpăcit cu postulatele şi axiomele!

După lecţiile de istorie şi geografie uzbece m-ai transpus - aruncat ca un sac de cartofi în fundul benei - hăt-departe în adolescenţa mea în care nu sufeream geometria!!

Nu îmi rămâne decât să admir arta ta de a trece atât de suplu, artistic şi convingător în scrieri prin subiecte variate pe care ni le prezinţi.

Nu îmi rămâne decât să aştept episodul următor pentru a înţelege, totuşi, ceva...

PS - parcă eu te-am dus ultima oară la Tg. Mureş!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][11 voturi]
Zoazore
[15.10.24 10:45:35]
»

@adso:

Foarte interesanta lectie de matematica imbinata cu cea de istorie!

Ca si pe @Marius 72, si pe mine m-ai zapacit total (ca zapaceala este starea mea cotidiana)

Desi cred ca, daca mi-ai fi fost prof de mate, poate as fi inteles mai repede si mai bine materia asta abstracta si n-as fi avut restante la mate in facultate.

Complicata limba mai este si asta!

Astept si eu continuarea, poate ma dumiresc!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][11 voturi]
k-lator
[15.10.24 12:24:46]
»

@adso: Dacă n-ai fi scris articolul ăsta, n-aș fi aflat niciodată despre cui îi este atribuită” nașterea” geometriei neeuclidiene. Am citit cele 8 pagini ale lucrării lui Teodor COJOCARU și am constatat cu uimire și bucurie că - ceea ce credeam că este o demonstrație abstractă despre existența/non-existența unei/mai multor drepte paralele cu dreapta dată - este de fapt o poveste fascinantă despre demiurgul acestei teorii.

Desigur, nu-mi este foarte clar dacă - până la urmă - meritul îi aparține lui Lobacevski, Gauss (uhh, urât caracter !) sau Ianoş Bolyai... dar vreau să rămân la părerea că Bolyai este merituosul... Până la urmă, vorba autorului:” ideea piesei “Revizorul” , care l-a făcut celebru pe începătorul Gogol, i-a fost sugerată acestuia de Puşkin. Ei şi? Piesa aceasta e, totuşi, creaţia lui Gogol şi nu a lui Puşkin!”

Și... te rog, nu ne mai” ține în șah” prea mult: zi-ne cât mai repede ce ai” descoperit” legat de cei doi Bolyai, că mor de curiozitate! Fără nicio glumă.

Mulțumesc pentru aceste informații.

doinafil
[15.10.24 14:29:09]
»

@to all

Măi, copii, dacă pe voi, cei mai tineri, v-au „amețit” cele scrise de @adso, ce să mai zic eu?! Credeam că este profesor de istorie (după ce-am citit articolele scrise în ultima vreme), dar acum, după articolul acesta, înclin să cred că este de matematică

Onoare lui că le stăpânește pe-amândouă!

Spre deosebire de @Marius 72, mie mi-a plăcut geometria, mai ales cea în spațiu, tocmai de aceea îndrăznesc să spun că: față de o linie dreaptă dată ca referință, printr-un punct din afara ei pot fi trasate nu numai o dreaptă paralelă cu ea, ci - cel puțin - 360 de linii dispuse radian, ca într-un cerc. Asta în plan orizontal, că altfel, în spațiu, pot trece o infinitate de linii prin el care pot, dacă sunt egale, să devină o sferă)

Nu dați cu piatra, știu că asta o gândește și-un copil de gimnaziu!

Felicitări lui @adso și... pentru toți, mulți

adsoAUTOR REVIEW
[15.10.24 14:44:18]
»

@Marius 72: Da, tu ai fost ultimul meu însoțitor în Târgu Mureș, unde am ajuns săptămâna trecută abia pentru a doua oară. Mi-ar fi plăcut să stau mai mult, să revăd niște locuri care deja mi-au devenit dragi, dar... timpul. Oricum, vizita în Mediaș a suplinit cu vârf și îndesat faptul că nu am mai avut vreme de recapitulări. Peste șase luni scriu și despre Mediaș, deja mi-am notat!

Rămâne Târgu Mureș pentru altă dată, poate ne întâlnim și tu îmi arăți ce îți place acolo ție, iar eu te conduc prin Cimitirul Protestant, că știu că iubești să bați dealurile, numindu-le platou . Pentru că da, pe acolo am „pierdut” o oră astă primăvară. Am să povestesc!

Marius 72PHONE
[15.10.24 14:46:33]
»

@adso: Cât de romantic e profu de mate! Taman în cimitir îmi dă întâlnire!

adsoAUTOR REVIEW
[15.10.24 14:58:42]
»

@Zoazore: Ei, dar nu e așa de complicat ce am scris eu aici, sunt mai mult povești, nu matematică. E despre un om excepțional de deștept, inadaptat și neînțeles de către cei din jur - soarta obișnuită a geniilor.

Sigur, am pomenit niște cuvinte gen „postulat” , „pseudosferă” și încă vreo două, dar nu am înjurat . Doar am pregătit terenul pentru partea a doua a articolului, cea turistică. Promit că vine tot săptămâna asta.

De altfel, trebuie să vă mulțumesc: dvs m-ați „ambiționat” să scriu despre cei doi Bolyai, sper că vă amintiți! Și... mulțumesc și pentru acest ecou!

Zoazore
[15.10.24 15:05:55]
»

@adso:

De altfel, trebuie să vă mulțumesc: dvs m-ați „ambiționat” să scriu despre cei doi Bolyai, sper că vă amintiți! Și... mulțumesc și pentru acest ecou!

Noi (ca eu nu stiu de-astea cu Dvs)? Poate ca euforia petrecerii, palinca lui Valer... Nu-mi amintesc! Batranetile, deh!

Doar am pregătit terenul pentru partea a doua a articolului, cea turistică. Promit că vine tot săptămâna asta.

Poate locul geometric pentru partea turistica. Teren, in matematicieza, asa s-ar traduce!

adsoAUTOR REVIEW
[15.10.24 15:07:36]
»

@Marius 72: Păi am zis să-ți atăt ceva nou, ce nu știi

adsoAUTOR REVIEW
[15.10.24 15:12:00]
»

@Zoazore: Gata gata, nu trage, dom Semaca, eu sunt eu și tu ești tu .

Uite, poate explică mai limpede decât mine chestiunea Al. I. Teodoreanu, mai bine cunoscut drept Păstorel:

GEOMETRIE BAHICĂ

 

Hrănit mai mult cu lapte şi iaurt,

Un grec văzu, cu mintea-i înțeleaptă,

Că între două puncte, cel mai scurt

Din drumuri cu putință - e o dreaptă.

 

Dar axiomul devenit banal

Şi însuşit de vremile-aceste

A fost atunci, precum va fi şi este,

Valabil doar pe-un plan orizontal.

 

Şi dacă vrei să tragi învațătură,

Un plan orizontal, de te gândeşti,

Constați că nu există în natură

Ci exclusiv în mințile greceşti.

 

Iar când în loc de lapte bei ' Maderă ',

Această socoteală te conturbă:

Căci tu nu uiți că ai băut pe-o sferă

Pe care dreapta lui devine curbă.

 

Şi-n cap cu dreapta grecului defunct

Pân' ce vreun 'nalt areopag

O va fi pus definitiv la punct,

Porneşti spre domiciliu în zigzag.

Nu că e mai clar? Scuze, acum plec la a doua slujbă, revin la noapte

Zoazore
[15.10.24 15:21:27]
»

@adso:

Asa, vezi? Acum parca e mai frumoasa matematica!

Desi sange grecesc si mie-mi curge-n vene

Si ma hranesc cu lapte si iaurt,

Ca grecul cel destept nu sunt, de lene

(cu toate ca-mi doresc atat de mult!)

La poezie ma pricep, la matematic...mai putin. Aia cu infinitatea de drepte care trece printr-un punct in spatiu o stiam, si pe-aia cu doua puncte = o dreapta, dar sunt integralele alea atat de sufocante...Mai ales cele de volum, incat nici memoria mea nu le mai gaseste.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][10 voturi]
adsoPHONEAUTOR REVIEW
[15.10.24 19:11:51]
»

@k-lator: Meritul e al tuturor, fiecare a gandit cu capul lui, fara a sti unul de altul. A fost cam asa:

Gauss a lucrat la problema inainte de 1800. Se pare ca nu a ajuns la o concluzie finala-finala, dar a rezolvat-o, in esenta. Nu a publicat niciodata nimic pe acest subiect, insa exita marturii ca l-a urmarit in mod constant.

Bolyai a intuit solutia in 1823, conform corespondentei cu tatal sau, dar a publicat abia in 1832 si lucrarea sa nu a fost citita de nimeni. Dupa ce a fost descurajat de Gauss, nu a retiparit ceea ce gandise intr-o publicatie care sa ajunga la matematicienii activi ai vremii. Opera i-a fost recunoscuta doar postum.

Lobacevski a fost ultimul care a abordat subiectul, prin 1825, dar primul care a publicat, in 1829. Nu a avut nici el parte de o primire triumfala. La acea vreme era rectorul Universitatii din Kazan. A trimis lucrarea colegilor din Sankt Petersburg. Rectorul de acolo a raspuns ca rar a citit atatea prostii la un loc. Dar Lobacevski a fost perseverent, si-a tradus articolele in franceza si in germana si, inainte de a muri, a apucat sa vada ca munca i-a fost apreciata.

Sa vada - figurat vorbind. Pentru ca a orbit pe la 50 de ani, a fost indepartat din pozitia de rector etc. A avut parte de portia sa, mare, de suferinta. Dar a stiut sa isi duca crucea mai bine decat Bolyai.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][11 voturi]
adsoPHONEAUTOR REVIEW
[15.10.24 19:35:17]
»

@doinafil: Multumesc mult pentru ecou! Vedeti doar, eu sunt vorba lunga. Daca nu ar fi discutiile astea, mai aplicate sau mai putin aplicate, as disparea de pe site. Sau, cel putin, as lua lungi pauze, ca @Yersi .

Pușcașu Marin
[15.10.24 20:18:40]
»

@adso: Geometria plană n-a fost chiar pe gustul meu, dar ceva, ceva se prinsese și de mine. Mie mi-a plăcut geometria în spațiu și mai ales ramura de geometrie descriptivă.

Am citit cu mare atenție articolul, dar partea de geometrie, am lăsat-o mai moale. Am urmărit mai mult povestea în care ai îmbrăcat termenii de specialitate.

Știi la ce concluzie am ajuns? Fericiți trebuie să fie niște copii de la o școală (sau liceu, nu contează) din Iași, la orele lor de matematică. Cred că multe s-ar schimba în bine dacă s-ar” inventa” materia matematica povestită.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][10 voturi]
doinafil
[15.10.24 20:35:40]
»

@Zoazore:

Frumos catren ai scris, Zozo! Mă bucur că te pricepi și la versuri!

zapacituPHONE
[15.10.24 20:48:40]
»

@adso: citindu-te am exclamat: "unde e halatul, hapurile unde-s? " Am rămas bujbé, siderat și tâmp, că zăpăcit nu pot să spui. Mă simț ca șinele de cale ferată retezate de o secantă criminală, hiperbolică, hiperbarică, sferic, contra-sferic... ia-ia, ia și bea...

Amu, la poze dacă tăt m-am zgâit, barem astea sunt mai ușor de privit, mai pe nivelul meu de înțelegere, am o întrebare, cam macabră. Nu am înțeles de ce, cele două rămășițe pământești (din P4) au fost deshumate spre a fi expuse atât de nedrept. Tatăl în planul superior, fiul cu un rest de calotă, în planul inferior. Cele două planuri sunt paralele sau perpendiculare? Hiperbolic ar trebui mutate ambele planuri în P5, acolo unde le e locul, la bază, în subteran. Matematicienii, genii sau nu, parcă aș vrea să-i văd în carne și oase, nu numai oase... brrrr!

Și pentru că și tu ești un "geniu" de pe-aci, de pe la Donici (unitate militară -arma geniu), dă-mi voie fra'adso să te gratulez cu un catren în ton cu cele expuse de domnia ta:

E greu de înțeles, că-i "geniu",

Iar știința lui e ca o armă.

El trage-n noi de pe "domeniu"

Cu baza-n Vâlcea, la cazarmă.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][10 voturi]
doinafil
[15.10.24 20:53:16]
»

@Pușcașu Marin:

Știi la ce concluzie am ajuns? Fericiți trebuie să fie niște copii de la o școală (sau liceu, nu contează) din Iași, la orele lor de matematică. Cred că multe s-ar schimba în bine dacă s-ar” inventa” materia matematica povestită

Bună gândire, la care subscriu fără rezerve!

adsoAUTOR REVIEW
[15.10.24 21:38:39]
»

@Pușcașu Marin, @doinafil: Vă mulțumesc, sunteți prea drăguți. Adevărul e altul, dar rămâne secretul nostru. Au de dat un examen, nu putem sta doar la povești.

Ce spune profesorul de matematică la prima oră din anul școlar, când intră în clasă după vacanță, în septembrie? Hai, deschideți caietele și la treabă, că deja suntem în urmă cu materia!

adsoAUTOR REVIEW
[15.10.24 22:12:37]
»

@zapacitu: Mulțam pentru catren! Îmi amintește de tinerețe, parcă a trecut o viață de atunci .

La poza aia macabră din muzeu am de gând să revin. E un clopot de sticlă, la „parter” stă acel rest din calota craniană a fiului, iar la „etaj” este craniul tatălui. Cei doi au fost deshumați pe la 1910 (am să verific data) și... așa au considerat maghiarii că își omagiază personalitățile, expunându-le craniile în fața publicului. De gustibus, nu avem ce comenta.

Atunci, la începutul sec. XX, și-au (re) inventat orașul - în aceeași perioadă în care Oradea a devenit ceea ce este acum. Oradea o știam, Târgu Mureș a fost, pentru mine, o revelație. Mi-a plăcut maxim!

Michi
[16.10.24 10:50:26]
»

@adso: Oauu, al douăzecelea ecou! Faţă de voi am marele avantaj că având nuş ce la nervul optic, oculistul mi-a interzis să citesc pe foi A4 în care scrisul e mărunt, ci, am voie pe ecrane cu scris mai mare, la TV si calculator. Am găsit pe AFA un buchet de intelectuali de marcă, tu fiind printre ei, în prima linie. Strălucită îmbinare între matematici şi cultură umanistă. De la tine si alţi câţiva, numărati pe degete, am învăţat multe dar cum nimic nu e perfect, nu mai pot aplica pentru că toate˝ la timpul lor˝. Mă mulţumesc cu şansa de a vă putea citi.

webmaster
[20.10.24 20:27:07]
»

Împreună cu continuarea / continuările sale, articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinație.

adsoPHONEAUTOR REVIEW
[20.10.24 20:48:41]
»

@webmaster: Multumesc, onorat!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, k-lator, Marius 72, Michi, Pușcașu Marin, zapacitu, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Tîrgu Mureș:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.083010911941528 sec
    ecranul dvs: 1 x 1