Alger un oraș neașteptat de interesant și de frumos, partea II

TIPĂREȘTE

Continuăm povestea despre vizita în capitala Algeriei, respectiv în orașul Alger. După cum spuneam anterior, aici am stat efectiv cinci nopți separate. O noapte am dormit la hotelul din centru despre care am vorbit aici, restul de patru nopți l-am petrecut la un super hotel, unul dintre cele mai tari la care am stat eu vreodată, dar despre asta o să fac un alt articol. Evident la fiecare incursiune în Alger, am vizitat câte ceva din oraș. A fost foarte obositor, dar foarte frumos.

Astfel vizita noastră a continuat cu Palatul Dey-ului. Este situat in Casbah, în punctul culminant al Medinei la 118 metri deasupra nivelului mării. Denumit și cetatea a fost construit in secolul al XI-lea. A fost reședința ultimilor dey din Alger și anume Ali Khoja 1817-1818 și Hussein 1818-1830. Acest palat este compus din mai multe anexe, palatul propriu zis, camera comorilor, haremul, hamam-uri și gradini.

Palatul dey-ului sau castelul Alger, așa cum mai este cunoscut, este un palat din epoca otomană și la un moment dat era al doilea palat ca mărime din imperiul otoman, după mult mai cunoscutul Palat Topkapi din Istanbul. Se spune că aici a fost produs incidentul din 1827 care a devenit cauza indirectă a declansării războiului de către francezi împotriva Algeriei.

Evident am vizitat mare parte din încăperile din castel. M-a impresionat în mod special acustica de la moschee, asta și datorită ghidului care ne-a oferit o cântare live. Deasemenea impresionant era și sistemul de instalații și canalizare de la hamam, chiar glumeam cu ghidul că în ziua de azi au dat mult înapoi, din acest punct de vedere. Jos la parter era un muzeu cu haine și alte obiecte tradiționale, de unde ne-am cumpărat ceva chilipiruri cu motive algeriene.

După vizita la palat am coborât pe străzile înguste ale Casbah-ului până la mare în Piața Martirilor. Aici am ținut neapărat să coborâm la metrou și să facem o călătorie cu acesta. Biletele sunt extrem de ieftine, iar călătoria cu metroul a fost sigură și plăcută ca în oricare oraș european. Nu ziceam că suntem în Africa. Mai mult la un moment dat am fost abordați de niște localnici. Aceștia ne-au invitat undeva în subsol într-o cameră de cinema pentru a urmări în format 3D un documentar despre capitala Alger. Chiar am fost impresionati de acest lucru. Erau un grup de oameni inimoși, care erau evident la începuturi și care încercau să-și promoveze țara cu mijloacele insuficiente pe care le aveau la dispoziție. Parcă eram noi prin anii ’90!

La cele cinci vizite prin capitala țării am fost conduși de nu mai puțin de trei ghizi. Toți trei erau tipi foarte pasionați și bine pregătiți. Dintre toți m-a impresionat un domn profesor tânăr vorbitor fluent al limbii române. Acesta a învățat româna de la doamnă româncă stabilită în Alger și care i-a predat limba noastră. Era un tânăr școlit și foarte pasionat. Avea la el o carte de Caragiale tradusă în arabă, deci era interesat și de literatura română.

Ei bine Mohamed, ghidul vorbitor de română, ne-a condus la următoarele obiective turistice. Primul obiectiv vizitat împreună cu Mohamed a fost așa numitul Memorial al Martirilor sau Altarul Martirilor cum mai este denumit. Este un monument ridicat în memoria luptătorilor pentru independența Algeriei. Acesta este situat undeva la înălțime, într-un punct de belvedere al orașului.

Monumentul este înalt de 92 de metri și a fost construit după un model al pictorului Bachir Yelles care și-a imaginat trei palme stilizate, reprezentând cele trei revoluții culturale, agrare și industriale. O altă canotație avută de acest monument este simbolistica din trei periaode istorice ale țării, respectiv rezistența la ocupație și colonizare, războiul de independență al țarii și prezentul și viitorul acesteia. La bază sunt trei statui ce înfățișează trei tipuri de soldați algerieni.

Monumentul era foarte vizitat de localnici, mulți copii veniți cu școala. Mohamed ne-a precizat că există o rană mare și deschisă a poporului algerian, din zilele căpătării independenței. Francezii se pare că au ucis în acele zile, au masacrat de fapt fără milă, mii de algerieni. Nici acum în zilele noastre această rană nu s-a închis și nu s-a cicatrizat. Cu toate că există o mare comunitate de algerieni în Franța și că încă se vorbește franceza în Algeria, resentimentele față de francezi au rămas.

De aici de sus, de la monument, am coborât cu o telecabină până jos la nivelul mării. Aici am vizitat grădina botanică a orașului, denumită Botanical Garden Hamma. Bazele acestei grădini botanice au fost puse în anul 1832 și pot spune cu mâna pe inimă că este una dintre cele mai frumoase grădini botanice vizitate de mine. Punctul maxim de atracție al aceste grădini botanice este copacul lui Tarzan, interpretat de super cunoscutul actor de origine română Johnnie Weismuller. Evident ca ghidul nu știa acest amănunt, chiar s-a mirat când a auzit acest lucru. Dar de ce copacul lui Tarzan? Ei bine se pare că aici a fost filmat cu adevărat filmul Tarzan, chiar în această grădină botanică. Dacă precizăm că alăturat se află și o grădină zoologică este foarte clar acest lucru.

Am pozat vestitul copac, ne-am plimbat și ne-am relaxat în acest frumos parc natural, o adevărată oază de aer curat și frumusețe, grădină in care se află o mulțime de plante și copaci exotici și nu numai.

În ultima seară am fost invitați de ghidul din România, pe nume Robert, la un restaurant cu specific algerian unde se servea și băuturăalcoolică!!! Vă dați seama ce veselie a fost, la un pahar de vin. Acest local era situat chiar în centru în zona franțuzească și atmosfera din oraș era ca într-o capitală europeană, chiar am oprit și am admirat un trubadur local.

Închei aici capitolul incursiunii noastre în această frumoasă și surprinzătoare capitală a țării Algeria, pe numele lui Alger. Dacă aveți ocazia vizitați Alger este un oraș ieftin, sigur și fascinant.

P. S. Mare atenție la cursul valutar. Nu sunt case de schimb și ghidul ne-a schimbat el, dar la un curs foarte prost. Cursul oficial era 150 dinari algerieni la un dolar, iar el ne-a schimbat la 160. Eu singur am găsit în mai multe locuri la 200. Așa că atenție la neatenție, nu întotdeauna ghizii sunt de bună credință.

Chiar mi-a plăcut mult acest oraș cu oameni primitori, în care se văd clar influențele franceze, arabe sau otomane.

Orașul Alger a fost o surpiză foarte plăcută, un city break aici este oricând o idee buna.

---

VIZUALIZĂRI: 273 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI