ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 01.07.2023
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
JUN-2023
DURATA: 1 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 5 MIN

Lacul Bezid și satul Bezidu Nou

TIPĂREȘTE URM de aici

Ca să ajungi de la Sovata la Crișeni, la Muzeul Pălăriilor de Paie, ai de străbătut aprox. 44 km spre Sângeorgiu de Pădure, continuând apoi pe malul drept al Lacului Bezid într-un peisaj natural frumos, împădurit. Era o dimineață gri, amenințând cu ploaie, dar asta nu ne-a împiedicat să facem un popas pentru a admira lacul și barajul. Nu am rămas prea mult acolo pentru că din cer chiar începeau să picure câțiva stropi de ploaie. În autocar, continuându-ne drumul spre Crișeni, am ascultat povestea acestei mari întinderi de apă.

Lacul de acumulare Bezid situat la vest de Munții Gurghiu și Subcarpații Transilvaniei, la 2 km de Sângeorgiu de Pădure, este un lac antropic, apărut în perioada 1975 - 1989, prin construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, puțin înainte de confluența acestuia cu râul Târnava Mică.

În perioada construirii, dar și după umplere, au existat mari divergențe de opinie privind utilitatea acumulării din punct de vedere al atenuării viiturilor atât de frecvente pe pârâul Cușmed, al realizării unei rezerve de apă pentru orașul Tîrnăveni, precum și al consecințelor socio-umane generate de inundarea satului Bezidu Nou.

Lucrările au fost întrerupte în 1977, dar reluate șapte ani mai tărziu pentru a fi în cele din urmă finalizate în 1989 când toate casele, precum și biserica din sat au fost scufundate. Localitatea avea atunci 180 de gospodării adăpostind o comunitate unică din punct de vedere istoric și religios, sabatarienii trăitori alături de familii de diferite alte naționalități și confesiuni. Cunosc drama acestor oameni, eu crescând în Neamț, acolo unde - pe râul Bistrița, începând de la Bicaz și până dincolo de hotarele județului, la Bacău - a apărut o salbă de lacuri de acumulare, toate cu povești triste și cu multe lacrimi ale localnicilor dezrădăcinați.

Lacul Bezid pe care îl admiram atunci sub un cer plumburiu, în funcție de gradul de umplere, are o lățime maximă de 570 - 860 m și o adâncime (tot maximă) de 20 - 27 m. Suprafața lacului, depinzând și ea de gradul de umplere, variază între 184 și 285 ha.

Bezid, singurul lac de acumulare din judeţul Mureş, cu toată povestea lui tristă, este astăzi un punct de atracţie pentru turiști și pentru amatorii de pescuit.

Se spune că în perioadele în care nivelul apelor este scăzut, se pot zări la suprafața lacului ruine ale caselor inundate. Turla bisericii romano-catolice, vizibilă mulți ani după inundarea satului, tot mai ruinată, a sfârșit prin a se prăbuși în 2014. Primăria orașului Sângeorgiu de Pădure și Asociația "Bözödújfaluért", cu fonduri provenite din donații, au inițiat reconstruirea bisericii. O biserică simbolizând toate cele șase religii care au coexistat în Bezidu Nou - "Biserica Solidarității", o biserică a tuturor, fără deosebire de apartenență religioasă.

Parcul memorial Bezidu Nou

Pentru că în drum spre Crișeni, spre Muzeul Pălăriilor de Paie, aflaserăm povestea Lacului Bezid, pentru că ni se vorbise despre drama localnicilor care și-au văzut agoniseala de o viață înghițită de apele lacului, ca un omagiu, la întoarcere am făcut un popas la Muzeul memorial Bezidu Nou.

Mica localitate Bezidu Nou (în maghiară Bözödújfalu) aparținând de orașul Sângeorgiu de Pădure, este așezarea apărută în urma inundării vechiului sat de apele lacului de acumulare. În amintirea a ceea ce a fost, în 1995 s-a amenajat un Parc memorial în care putem vedea - în panouri mari - peisaje și case din fostul sat, acum inundat, precum și o mulțime de stâlpi sculptați, fiecare având inscripționat numele proprietarului și numărul casei dispărute. "Zidul Plângerii" din Parcul memorial Bezidu Nou înălțat prin contribuția lui Sükösd Árpád - fost localnic, este de fapt un perete ruinat amintind, nostalgic, drama locuitorilor din Bezidu Nou. Două plăci montate pe zid, una în maghiară și alta în română, ne informează că: "Acum satul Bezidul-Nou se află pe fundul lacului. Foştii locuitori ai celor 180 de case, răspândiţi prin lume, îl plâng şi azi. Slujitorii servili ai fostei dictaturi l-au demolat şi l-au inundat. Astfel au desfiinţat o comunitate unică din punct de vedere istoric şi religios - în care au trăit laolaltă familii de diferite naţionalităţi şi credinţă, în deplină înţelegere şi bună pace, de-a lungul secolelor. Rugile romano-catolicilor, unitarianilor, greco-catolicilor şi ale sabatarianilor ardeleni s-au muţit pentru totdeauna. Acest loc să fie simbolul toleranţei între religii. "

Lângă "Zidul Plângerii", în afară de imaginile din vechiul sat, a fost înălțată o clopotniță simplă, cu clopot. Amplasamentul stâlpilor funerari sculptați, fiecare simbolizând o casă dispărută, respectă planul satului de odinioară. În fiecare an, în prima sâmbătă a lunii august, foștii localnici strămutați, descendenți ai acestora și persoane care empatizează cu aceștia se întâlnesc pentru a participa la o slujbă de comemorare la monumentul ridicat, în 1995, în amintirea satului pierdut sub ape. Se oficiază o liturghie romano-catolică, urmată de alta unitariană, se recită, se cântă, se țin cuvântări, se socializează depănându-se amintiri, totul sub egida Asociației "Bözödújfaluért", al cărei obiectiv este păstrarea valorilor culturale și a memoriei satului Bezidu Nou.

În Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure, interesant muzeu pe care l-am vizitat și noi, există o Sală memorială "Bezidu Nou". Se pot vedea acolo în afară de o multitudine de imagini și de obiecte provenind din vechiul sat inundat și machete ale zonei înainte și după apariția lacului de acumulare.

Mai trebuie specificat faptul că la intrarea în Parcul memorial Bezidu Nou se află Monumentul Eroilor locali căzuți în Primul Război Mondial.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de iulianic in 01.07.23 16:00:31
Validat / Publicat: 01.07.23 16:39:49
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SOVATA [MS].

VIZUALIZĂRI: 1108 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

4 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P12 Bezidu Nou - Parcul memorial Bezidu Nou, placă pe Zidul Plângerii.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 22700 PMA (din 23 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

4 ecouri scrise, până acum

webmaster
[01.07.23 17:31:42]
»

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Michi
[01.07.23 18:02:53]
»

@iulianic: Impresionant review. Înafara dramei locuitorilor din Bezid despre care ne-ai povestit, a celor din Bicaz pe care o ştii, eu am vizitat prin anii ´60 insula Ada Kaleh care a fost inundată cu ocazia construirii hidrocentralei Porţile de Fier I în 1970. Cei 600 de turci au fost strămutaţi în insula Şimian lângă Drobeta unde nu s-au adaptat. La fel ca si la Bezid, când apele lacului de acumulare erau scăzute şi se vedeau acoperişurile caselor inundate, la Ada Kaleh când Dunărea avea un nivel mai redus, mult timp s-a văzut minaretul clei mai mari moschei din afara lumii otomane.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Lucien
[03.07.23 13:17:17]
»

Atestat istoric încă din anul 1566, Bezidu Nou a rămas cunoscut în istorie ca localitate a toleranței religioase și, în primul rând, că a găzduit ultima comunitate a secuilor sabatarieni, forma transilvăneană a Cultului Sabatarian.

Memorialul Bezidu Nou mi-a stârnit la momentul vizitelor făcute în ultimii ani dorința de a afla detalii care transced drama inundării satului și plecării oamenilor. Încerc să vă ofer ceva detalii despre o spiritualitate „creștină” (!?) despre care puțini au auzit.

Este vorba despre (ceea ce a fost) CULTUL SABATARIAN.

Pe scurt, reforma religioasă a secolului XVI din Transilvania a cunoscut mai multe etape pe linia radicalizării. Germanii (sașii) au îmbrățișat în masă Lutheranismul, iar o parte din maghiari și secui, Calvinismul. Din Calvinism s-a desprins Unitarianismul (Dumnezeu este Unul; Iisus și Sfântul Duh fiind undeva pe-acolo, dar lipsiți de inportanță) ca formă și mai radicală a Reformei. Dar radicalismul cel mai radical, desprins din Unitarianism, a fost îmbrățișat de unii secui fiind reprezentat de Sabatarianism. Sabatarianismul a ajuns practic la rădăcinile creștinismului, desprinzându-se de acesta prin neacceptarea Noului Testament. Deci sabatarienii au rămas „numai” cu Vechiul Testament, fiind practic „evrei” , sabatariasnimul fiind astfel o oglindă a iudaismului. Interesantă roata „istoriei” ... Deși erau secui (ca naționalitate), unii oameni, luând în considerare numai partea religioasă, i-au considerat pur și simplu drept evrei. Sabatarienii au avut mult de pătimit în perioada celui de Al Doilea Război Mondial când naziștii i-au considerat evrei și au fost mânați către lagărele de exterminare. S-ar fi făcut multe demersuri la autorități, dar unii sabatarieni chiar ar fi ajuns în aceste lagăre, nevrând să facă niciun compromis. După Război, sabatarienii au dispărut, în 1975 existând în Bezidu Nou doar 5 familii care se considerau urmașe ale acestora.

În legătură cu „stâlpii sculptați” din parcul memorial, aceștia sunt renumiții stâlpi secuiești (unii români mai „patrioți” le zic stâlpi dacici, dar asta este altă poveste), iar aleile parcului și stâlpii reproduc cumva ulițele satului și poziția caselor aflate sub ape.

iulianicAUTOR REVIEW
[03.07.23 17:26:03]
»

@Lucien: Mulțumesc pentru completări! Sunt foarte utile pentru cei care vor să aprofundeze problema sabatarienilor și în general problemele religioase din acele zone.

Eu am citit ceva, am și aflat foarte multe lucruri la Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure, muzeul având o întreagă secție care tratează problema satului Bezid, a lacului de acumulare și a localnicilor strămutați. Ghidul de acolo (nu se poate vizita muzeul fără a fi însoțit de ghidul local) ne-a spus foarte multe lucruri neștiute, inclusiv despre religiile care au conviețuit acolo. Nu am considerat necesar și nici important a încărca review-ul cu aceste detalii pentru că - așa cum desigur ai observat - în ultima vreme interesul pentru ceea ce se scrie pe AFA a scăzut foarte mult.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
iulianic, Lucien, Michi
Alte impresii din această RUBRICĂLacul Bezid:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.062313795089722 sec
    ecranul dvs: 1 x 1