ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 22.05.2022
DE Mika
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.08.09
STATUS: CONSUL
DATE SEJUR
MAY-2022
DURATA: 3 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Fundătura Ponorului sau Cum a fost în ” Palma lui Dumnezeu”

TIPĂREȘTE

La mijlocul lui Florar am fost într-o drumeție ușoară prin Munții Șureanu, in partea cea mai joasă a acestor munți, la Fundătura Ponorului, unul dintre cele mai frumoase locuri din Romania, parte a Parcului Național Grădiștea Muncelului – Cioclovina.

Până de curând nu auzisem de acest loc, dar am văzut câteva fotografii din Fundătura Ponorului, aflând astfel că există un loc de vis undeva in Munții Șureanu.

Abia așteptam să ajung pe acolo, iar invitația de a petrece trei zile in acest colț de rai, supranumit de localnici,” Palma lui Dumnezeu” , a fost binevenită.

Ne-am întâlnit vineri 13 mai, in comuna Pui, aflată intre Hațeg și Petroșani.

După ce ne-am mai completat resursele de mâncare și băutură necesare în zilele pe care urma să le petrecem pe munte, ne-am urcat in mașini și am pornit spre satul Federi.

Pana la Federi soseaua este asfaltată, dar noi am mai mers cu mașina mai sus de sat, pe un drum forestier, înaintând până acolo unde se putea merge cu mașinile noastre, dar cat mai aproape de locul de intrare in traseu.

Am parcat mașinile pe marginea drumului, ne-am luat” casele” in spate și am pornit la drum.

Poteca nu este marcată, se merge la inceput pe un drum forestier mărginit de câteva case.

In scurt timp a inceput sa plouă ușor, dar a fost o ploaie binevenită după căldura suportată până atunci. Nici măcar nu m-am deranjat sa îmi pun geaca de ploaie, am preferat să fac un duș răcoros.

Urcușul durează puțin peste două ore, dar pe cât este de ușor pe atât este de frumos. O potecă de culoare roșie (se pare că de la zăcămintele de bauxită), urcă prin pădure, poieni livezi și pajiști verzi. După aproximativ o jumătate de oră de urcuș, am ieșit într-o poiană verde de unde se vedeau crestele încă înzăpezite ale Retezatului.

Am continuat să urcăm ușor, am trecut de o căsuță mică de unde ne-a salutat cu bucurie o localnică, apoi am urcat puțin mai susținut până într-o șa, aflată chiar deasupra Fundăturii Ponorului.

A fost dragoste la prima vedere. Un platou mare, verde, drept ca un teren de fotbal se vedea mai jos cu vreo 50 de metri. Pârâul Ponor parcă era un șarpe argintiu care se strecura prin poiana verde, printre căpițele de fân și printre cele câteva case mici.

Am inceput să coborâm, greu, deoarece ne opream la câțiva pași ca să admirăm peisajul și să facem alte fotografii, din alte unghiuri.

Era prea frumos, și încă nu văzusem tot!

Am ajuns jos, lângă Ponor, pe care trebuia să il traversăm ca să ajungem la locul de campare. Am tot căutat un loc mai îngust și cu apa mai mică, pe unde speram să putem sări. Dar nu am reușit. Unii au traversat desculți, alții (printre care m-am numărat și eu) s-au încălțat cu sandalele din dotare și am intrat in apa limpede și nu prea rece a Ponorului. Distracția a fost maximă, cei desculți au continuat drumul așa, călcând pe iarba proaspătă. A mai trebuit să sărim un gard, să deschidem o poartă, să mai sărim un gard, după care am urcat pe o altă șa, deasupra Fundăturii, acolo unde urma să întindem corturile.

Locul de campare era in curtea unui localnic, care cu bucurie ne-a lăsat să staționăm acolo două nopți.

Am petrecut acolo două apusuri și două răsărituri, unul mai frumos decât celălalt. Dar, după părerea mea, cea mai frumoasă parte a zilei in aceste locuri este dimineața. In ambele zile m-am trezit puțin după ora cinci ca să particip la spectacolul naturii.

Dimineața, până să apară soarele de după o culme înaltă de aproximativ 1200 m, întreagă vale este cuprinsă de ceață. Pe măsură ce soarele incepe să urce, ceața se destramă, încet, descoperind valea, căpițele de fân și casele mici. Nu am cuvinte să povestesc despre frumusețea Fundăturii Ponorului in acele momente. Sper ca fotografiile să o facă mai bine decât mine.

Și apusul este la fel de frumos. Soarele pleacă încet, de această dată după un alt vârf, aflat in cealaltă parte a văii. La apus ne-am cocoțat pe o stâncă înaltă, deasupra văii, ca să urmărim spectacolul naturii completat de cel al localnicilor, care își adunau vitele și caii lăsați in timpul zilei să pască liniștiți pe pășuni.

In Fundătura Ponorului timpul parcă a stat in loc. Sunt câteva case mici, construite din lemn și piatră, unele încă locuite, altele părăsite și lăsate pradă vremurilor. Nu există curent electric, iar semnalul la telefon apare doar sus de tot, pe câteva vârfuri. Câțiva localnici, mai întreprinzători, au montat câte un panou solar.

In prezent, cei câțiva locuitori vin la” casa de la pădure” , doar din primăvară până toamna târziu. Iarna, casele rămân pustii. Primăvara localnicii își aduc aici vitele, câteva oițe și caii frumoși. Laptele proaspăt și dulce este transformat in caș, unt și iaurt. In cea de a doua seară am mâncat la un localnic, mămăligă cu caș și lapte cald. La plecare am primit și o caserolă cu iaurt, cel mai bun mâncat de mine până acum. Mâncare de lux pentru noi, cei care trăim la oraș.

In afară de creșterea animalelor, localnicii se mai ocupă aici și cu cultivarea cartofilor, dar nu pe suprafețe mari. Cultivă atât cât le este necesar să treacă iarna.

Foarte multe case sunt locuite de bătrâni. In câteva locuri am văzut bunicuțe săpând voinicește pământul sau adunând vitele de pe pășuni la apusul soarelui. Tot ele se ocupă cu prepararea cașului, a untului și a celorlalte produse lactate. Probabil tinerii rămân jos in sat, având și alte ocupații.

Ca să ne bucurăm pe deplin de frumusețea acelor locuri, in următoarea zi am făcut o drumeție, un circuit pe culmile din jur. Am urcat până la aproape de 1200 m, însoțiți aproape permanent de imaginea vârfurilor încă albe ale Munților Retezat. La un moment dat s-au văzut și Munții Parâng. Am parcurs puțin peste 13 Km, prin păduri și pășuni colorate in verde crud. Am întâlnit cai frumoși, lăsați liberi pe culmi. Doi dintre ei chiar s-au speriat de noi, când urcam spre un vârf. Au venit alergând spre noi, fornăind și nechezând amenințător. Ne-am oprit și noi, și ei. Ne-au studiat câteva minute, și, după ce și-au dat seama că nu reprezentam de pericol, și-au văzut de treaba lor. Ba chiar au stat frumos și la fotografiat.

Pășunile sunt delimitate intre ele de garduri din lemn, amplasate in special pentru a împiedica animalele să plece de pe teritoriul casei lor. Erau câteva porți pe unde puteam trece dar de cele mai multe ori a trebuit să sărim gardul, cu mare grijă pentru că avea și un fir de sârmă ghimpată. Nu am scăpat nici de traversarea prin apă. De această dată am trecut desculță, dar abia așteptam să intru cu picioarele in apa rece.

Serile le-am petrecut lângă corturi, încălziți de un foc de tabără, la lumina lunii din ce in ce mai mare.

Dacă sunteți in zona sudică a județului Hunedoara, in apropiere de comunele Baru, Pui sau Bănița, nu ezitați să porniți spre Federi și mai apoi spre Fundătura Ponorului. Se poate ajunge și cu o mașină 4x4, cu garda înaltă, dar nu știu exact starea drumului. Pe jos insă este o drumeție frumoasă și ușoară. Mulți turiști aleg să facă drumeția spre Fundătura Ponorului într-o singură zi, fără înnoptare. Eu insă recomand să petreceți măcar o noapte in zonă, la cort sau la localnici, pentru a putea admira locul la apus și răsărit.

Drumul nu este marcat și este posibil să fie dificil de găsit poteca bună. Atașez harta traseului parcurs de noi in prima zi, poate va fi de folos cuiva.

Fundătura Ponorului este un rai pentru fotografi. Din păcate, ca să nu am un rucsac prea greu, nu am luat un aparat de fotografiat. Am folosit telefonul, dar nu am unul foarte bun pentru fotografii. Unele din fotografiile atașate sunt făcute de prietenii care au avut aparate de fotografiat, motiv pentru care acele fotografii nu pot fi votate.


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

Fundătura Ponorului face parte din Parcul Național Grădiștea Muncelului – Cioclovina, care mai cuprinde rezervatiile: Complexul Carstic Ponorâci-Cioclovina, Peștera Șura Mare, Peștera Bolii, Cheile Crivadiei, Peștera Tecuri.


despre DISTRACȚIE & RELAXARE

Fărăr telefon, fără televizor, doar natură.

## end review sc

[fb]
---
Trimis de Mika in 22.05.22 00:00:48
Validat / Publicat: 22.05.22 07:26:50
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în M-ȚII ȘUREANU (Orăștiei)

VIZUALIZĂRI: 1403 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

16 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Mika); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P10 Fundătura Ponorului
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
[1300 PMA] [600 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 67600 PMA (din 51 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

16 ecouri scrise, până acum

webmasterX [22.05.22 07:26:39] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, M-ȚII ȘUREANU (Orăștiei)" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

webmaster [22.05.22 07:46:13] »

Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ

— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

mirceabrasovscris / TELEFON [22.05.22 08:33:50] »

Bună dimineața!

Sunteți tot fără odihnă, ca de obicei, molipsitoare, încântătoare în tot ceea ce expuneți, raspanditoare de dorințe de a pleca hai-hui, minunată în generozitatea povestirilor. Dumnezeu să vă țină harul și darul, iar dvs. să vă țineți NĂRAVUL, că mult bine faceți cu el.

Vă doresc o vară cu mulți km. în tălpi și prezentări pe măsură!

Pentru poze îmi trebuie timp și o porție mare de înghețată cu ciocolată neagră, pentru a simți complet savoarea lor.

Vă mulțumesc mult!

Dana2008scris / TELEFON [22.05.22 08:41:13] »

@Mika: Minunat! Felicitări, Mika!

Fotografiile sunt excepționale! Peisajele sunt de vis!

Călătorii plăcute! Pupici!

crismisscris / TELEFON [22.05.22 09:47:04] »

@Mika: Raiul pe Pământ! Fotografiile o demonstrează din plin! Maxime felicitări! ????????????

Safta Radu CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [22.05.22 12:26:21] »

Am venit cu superbonusul pentru un articol de elită! L-am citit pe nerăsuflate, cu o cafea bună alături, o combinație reușită într-o frumoasă dimineață de florar!

Fotografiile sunt superbe, multe din ele ar putea fi salvate fără probleme pe orice desktop.

Gânduri bune!

Mika [23.05.22 10:53:10] »

@mirceabrasov: Mulțumesc! Mă bucur când poveștile mele inspiră și pe alții la drumeții sau măcar bucură cederea celor care nu pot să mă urmeze. Mai am multe drumeții in plan, sper să mă mai țină și picioarele!

Mika [23.05.22 10:56:18] »

@Dana2008; @crismis; @Safta Radu: Mulțumesc! Fotografiile doar incearcă să redea din frumusețea locurilor.

Michi [23.05.22 19:22:34] »

@Mika: Doamne câtă bucurie mi-a făcut să-ţi citesc rândurile dar mai ales fotografiile de National Gegraphic! Bucurie, dar să fiu sinceră şi un sentiment de frustrare că anii au trecut şi totul a rămas pentru mine o amintire. Până în 89, pasiunea noastră a fost drumeţiile pe munte şi deşi eram departe de a avea o condiţie fizică potrivită, vârfurile munţilor, locurile neumblate sau întinsul cortului în pustietate îmi aduceau o mare satisfacţie. Ultimii aproape 30 ani am încercat să vedem lumea care ne fusese interzisă până atunci şi înaintarea în vârstă a depărtat muntele de mine. Nu vreau să trăiesc în trecut dar un review ca cel de mai sus şi în special pozele m-a transpus pentru zece minute într-o viaţă paralelă.

MarinaCoscris / TELEFON [23.05.22 22:30:44] »

@Mika: Doamne ce frumos e totul. Fotografiile sunt o încântare. Locul e numit pe bună dreptate "Palma lui Dumnezeu".

Am remarcat că bunicuțele din zonă încă au balțate românești. Iar caii pareau majoritatea din rasa grea asemănători cu cei din Apuseni. Și să nu uităm de căprioara sfioasă care tocmai își schimba veșmântul.

Felicitări pentru curajul de a dormi la cort la munte, cred că au trecut în jur de 30 de ani de la ultima mea experiență de genul, și aia era la mare. Nu cred că aș avea curaj să dorm în cort la munte, mai ales dacă mă gândesc la moș Martin sau la domnu Lup.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][10 voturi]
Mika [24.05.22 15:27:23] »

@Michi: Mulțumesc! Sunt incântată că v-am adus puțină bucurie cu review-ul meu. Pentru mine sunteți un exemplu de persoană căreia ii place viața, cu tot ce insemnă ea!

Mika [24.05.22 15:34:38] »

@MarinaCo: Sincer, nu mă pricep nici la văcuțe nici la cai. Toate animalele domestice văzute mi s-au părut foarte ingrijite, curate, periate și iubite. Eu am inceput să dorm in cort la munte mai recent si imi place din ce in ce mai mult. Mai greu este cu rucsacul, că trebuie să car și cort, și sac, butelie, mancare, etc. Dar acum există mancare liofilizată, mult mai ușoară și cu nutrienții necesari. Imi este puțin frică de locuitorii de drept ai pădurii, mai ales dacă trebuie să ies noaptea din cort ????. Dar nu pastrez nimic in cort din ceea ce le-ar putea atrage. Mancarea, pasta de dinti, sapun, orice are miros se leagă in pomi, mai departe de corturi. Mulțumesc de aprecieri!

liviu49 [01.06.22 10:08:10] »

Felicitari pentru aceasta frumoasa drumetie! Dar mai ales pentru "Fărăr telefon, fără televizor, doar natură. ", incheiat citatul.

Imi pare rau ca in urma cu ceva ani (la inceputul anilor 80) nu am profitat de disponibilitatea de a ma plimba pe munte in Valea Jiului, oferita de prietenii de la ICMM Petrosani. Am tot amanat pentru data viitoare, dar acea data nu a mai aparut.

Peste trei saptamani voi fi 5 zile in zona cheile Nerei, iar ultima cazare va fi in Straja. Am luat in calcul si acest loc de vizitat, dar sunt sanse reduse de reusita. Daca nu va fi sa fie ma voi stradui sa alcatuiesc un grup mai "sportiv" care sa prefere drumetiile unor vizite la muzee.

Constat ca ai cam ramas "ultimul mohican " in ceea ce priveste articolele despre drumetii montane. Incet, incet s-au retras @urjanclaudiu, @wolf2001, @noidoi, @puiutea, au mai rarit-o @aze, @aurici, @dan&ema, iar @robert s-a orientat spre locuri mai calduroase.

Numai bine si calatorii placute!

Mika [02.06.22 14:21:38] »

@liviu49: Dacă mergi in zonă, poate ajungi si pe la Fundatura Ponorului sau măcar in zonă, la Cheile Băniței sau Peștera Bolii. Incerc să scriu câte ceva din drumețiile mele pe munte. Mai sunt incă multe despre care nu am reușit să scriu. Spre să contribui si eu, cât de puțin, la popularizarea zonei noastre montane. Mulțumesc de aprecieri!

mishu [13.06.22 20:58:11] »

@Mika: Mi-am facut seara mai frumoasa cu articolul tau si mai ales cu pozele tale. Le-am vazut de doua ori si inca o data cu mama.

Ai impresia ca esti intr-o alta lume, o lume frumoasa plina de simplitate si de bucuria fiecarei zile.

In ceea ce priveste sfatul dat lui @liviu49, sunt perfect de acord cu tine, cheile Banitei si Pestera Bolii sunt minunate. Cheile Banitei le-am vazut foarte putin, insa m-am bucurat din plin de Pestera Bolii unde am avut si marele noroc sa fim acompaniati de cea mai avizata persoana care ne putea fi ghid (am avut pile .

Avem in tara atat de multe locuri frumoase si atat de putin promovate, noroc ca mai aflam "de la binevoitori" despre ele.

Felicitari, votat cu mare drag.

Mika [29.06.22 14:27:29] »

@mishu: Ma bucur când review-urile mele aduc placere cititorilor. Incerc sa fac cunoscute locuri din tara noastra mai putin frecventate si poate mai greu accesibile. Avem multe asemnea locuri minunate. Mulțumesc de aprecieri!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
8 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
crismis, liviu49, MarinaCo, Michi, Mika, mirceabrasov, mishu, Safta Radu
Alte impresii din această RUBRICĂParcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.10510182380676 sec
    ecranul dvs: 1 x 1