Muzeul Tradițiilor Codlene – nou și interesant

TIPĂREȘTE

Pe când se mai desfășurau Târgurile de Turism în București am găsit de vreo două ori în cadrul spațiilor dedicate județului Brașov și un mic stand al orașului Codlea. Aveam să primim materiale de promovare, hărți și informații despre Codlea de la o doamnă drăguță, fapt ce m-a îndemnat să trec pe listă muzeul nou înființat în orășelul brașovean. Ocazia unei vizite s-a ivit în această vară când ne îndreptam spre Capitală venind dinspre stațiunea climaterică Sâmbăta.

Detalii acces. Instituția muzeală este ușor de găsit, se află în centrul orașului chiar în clădirea prin care se pătrunde în incinta bisericii fortificate. Adresa oficială este: str. Lungă nr. 113, programul de vizitare e diferit de la o perioadă a anului la alta (de exemplu în acest moment luni și sâmbătă e închis), vă recomand să accesați pagina oficială de FB (pe FB). Locuri de parcare găsiți pe șoseaua principală sau pe strada laterală: str. Măgurii. Fiind vorba de o amenajare efectuată cu banii unui proiect intrarea este liberă, la fel și fotografiatul.

Orașul Codlea (Zeiden în limba germană) pare a fi înființat de coloniștii germani sosiți odată cu cavalerii Ordinului Teutonilor în Țara Bârsei la începutul secolului al XIII-lea. Cavalerii teutoni construiesc o cetate puternică – Cetatea Neagră – pe un deal lângă Măgura Codlei pentru a supraveghea Drumul Sașilor, o cale comercială ce lega Țara Bârsei de Sibiu. Imediat la poalele cetății se formează un târg care se dezvoltă rapid. Așezarea urbană e concepută după tipicul german: o stradă principală cu o piațetă centrală dominată de o biserică fortificată. Primele familii românești sunt menționate în 1699, treptat formându-se un cartier separat de cel săsesc. Orașul trece prin multe evenimente istorice, epidemii, distrugeri, se luptă pentru poziția economică dominantă cu Brașovul. Dar timpul nu stă niciodată pe loc...

După ce parcăm autoturismul ne îndreptăm spre clădirea fostei Primării pătrundem prin gang și descoperim o ușă spre etajul clădirii. Ne întâmpină un domn drăguț care ne va fi amfitrion pentru următoarea oră și ceva, ne va da explicații în fiecare încăpere vizitată, ne va oferi materiale informative și ne va răspunde la întrebări. Pornim în vizită...

Etajul 1 se deschide cu expoziția de tablouri și documente aparținând pictorului Aurel Bordenache, reprezentant al școlii franceze. Pe lângă pictură Bordenache s-a aplecat și asupra sculpturii și graficii; el a fost pictorul Casei Regale și al Patriarhiei. Aurel Bordenache a realizat reliefurile care decorează Mausoleul Eroilor de la Mărăști și, de asemenea, a ilustrat numeroase cărți (de ex. ediția bibliofilă a poeziilor lui Mihai Eminescu apărută în 1942 la editura Cartea Românească).

Urmează sala intitualată Tezaurul Codlei în care aflăm câteva date istorice despre oraș și vedem imagini vechi pe panouri uriașe. Interesant mi s-a părut modul cum a fost expus pe podea sub o foaie de sticlă o boltă în stil neoclasic din 1828, parte componentă a clădirii. Un videoproiector derulează pe un ecran imagini vechi din viața orașului Codlea, într-un colț stă o machetă a bisericii fortificate, câteva obiecte bisericești vechi sunt amplasate în sală. Tehnica modernă a pătruns în lumea muzeală, muzeograful arătându-ne cu ajutorul unui telefon smart imagini în mișcare din Codlea de altădată doar scanând imagini de pe perete care ascund un cod QR (Mixed Reality – o combinație de Realitate Virtuală și Realitate Augumentată).

O a treia sală găzduiește expoziții temporare (în momentul vizitei noastre o expoziție de pictură), dar și câteva vitrine cu bancnote, cu vestigii arheologice, o mică bibliotecă.

Subsolul ne dezvăluie un spațiu expozițional frumos amenajat, cu panouri iluminate – imagini de epocă, o machetă bine realizată a Cetății Negre și multe obiecte provenite de la donatori din oraș. Astfel, vedem multe unelte meșteșugărești, instrumente de industrie casnică, cahle și elemente decorative de teracotă, cutia milei din biserica evanghelică (din lemn, datată 1707), costume populare românești și săsești, cărți, piese de mobilier, păpuși. O machetă a unui mic avion și câteva cuvinte ale muzeografului ne aduc aminte de aviatorul Albert Ziegler, un pionier în domeniu alături de Vuia și Vlaicu.

Parterul din cealaltă latură a clădirii ne introduce în lumea industriei codlene și a obiectelor primite în dar de muzeu de la locuitorii urbei – expoziție permanentă numită „De prin Codlea adunate...” , precum și în universul etnografic săsesc și românesc. Inedit mi s-a părut fragmentul de conductă de apă realizat dintr-un trunchi de lemn utilizat în oraș până în 2010; de asemenea, am văzut urme ale întreprinderilor de altădată din Codlea: combinatul chimic Colorom (producător al vopselei celebre Galus), fabrica de Mobilă Măgura Codlei, uzina Mecanica Codlea. Foarte frumoase sunt și cele două camere care reproduc fidel interioare de case săsești/românești cu obiecte, piese de mobilier, textile și costume donate de comunitatea locală.

Concluzii. Am petrecut peste o oră în muzeul organizat de autoritățile locale în acest spațiu istoric, lângă biserica fortificată (închisă pentru restaurare). Mi-a plăcut ceea ce am văzut în spațiile expoziționale, câteva lucruri chiar interesante. Apreciez și schimbările din centrul istoric, amenajări și restaurări de clădiri. Felicitări!

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 296 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI