ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 27.01.2021
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
JAN-2021
DURATA: 9 zile
Cuplu
Raport PREȚ/CALITATE: REZONABIL
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

De vizitat în împrejurimile Bucureştiului

Mănăstirile din jurul Bucureștiului

TIPĂREȘTE

În jurul Bucureștiului, pe o rază mai mică de 50 km, în afară de lacuri, de păduri umbroase și de palate frumoase, există mai multe mănăstiri cu o mare încărcătură istorică și de credință, ctitorite de domnitori, de mari boieri, de călugări evlavioși sau de familii de credincioși. În timp, în special în anotimpul frumos, le-am vizitat pe toate și nu doar o singură dată.

În cele ce urmează, într-o enumerare, aș vrea să fac o foarte scurtă prezentare a fiecăreia. Sunt vreo 12 (9 mănăstiri și 3 schituri). Cum să încep? Ținând cont de vechimea lăcașului? De importanța lui? Să ocolesc Bucureștiul, dincolo de șoseaua de centură, în sensul rotirii acelor de ceasornic sau poate invers? Întrucât nu se poate alcătui un traseu de o zi care să cuprindă vizitarea tuturor acestora, cred că cea mai bună ar fi abordarea alfabetică. Așadar, să începem!

Mănăstirea Căldărușani ctitorită de Matei Basarab în 1637-1638 se află pe o peninsulă a lacului Căldărușani, cu un peisaj de o rară frumusețe.

Mănăstirea Căldărușani rămâne în istorie și prin aceea că în perioada de ucenicie (1854-1855), înainte de a realiza picturile de la Zamfira și de la Agapia, încă foarte tânăr, Nicolae Grigorescu a locuit și a lucrat la Căldărușani alături de unul din dascălii săi, monahul Evghenie Lazar. Preocupat de portret, tânărul pictor l-a cultivat cu rafinament în cele 10 icoane expuse în prezent în muzeul mănăstirii, alături de nenumărate obiecte de patrimoniu: icoane, obiecte de cult, veșminte preoțești, broderii cu aur și argint, fragmente dintr-o veche catapeteasmă, precum și o bogată colecție de manuscrise bisericești și tipărituri religioase. Așezământul de la Căldărușani este căutat de credincioși pentru icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni și pentru sfintele moaște păstrate în biserică (Sf. Dimitrie, Sf. Ștefan, Sf. Pantelimon, Sf. Elefterie, Sf. Haralambie, Sf. Parascheva).

Cum ajungi? Din Șoseaua București - Ploiești urmăm drumul spre dreapta, prin Balotești, Siliștea Snagovului, Gruiu, spre Lipia. Uneori, pentru a evita traversarea capitalei (noi locuind în sud), preferăm ieșirea pe centura Bucureștiului, spre Urziceni. La indicatorul din Lilieci, virăm la stânga și continuăm prin sate și câmpuri până la mănăstire.

Mănăstirea Cernica este ctitorie a vornicului Cernica Izvoranul, zis Știrbei și este atestată documentar în 1608, prin hrisovul domnesc emis de Radu Vodă Șerban. Anul 1781, anul venirii la Mănăstirea Cernica a starețului Gheorghe - ucenic al Sf. Paisie Velicikovski de la Neamț - poate fi socotit ca fiind anul rectitoririi așezământului prin refacerea obștii și prin ridicarea lăcașului din ruină.

"Istoriile Sfintelor Monastiri Cernica și Căldărușani" lucrare scrisă în 1870 de smeritul monah Casian Cernicanul - primul istoriograf al celor două mănăstirii, prezintă - în limbaj specific, bazat pe relatări ale vârstnicilor și pe documente de arhivă - cele mai importante evenimente prin care a trecut lăcașul în vremea starețului Gheorghe considerat al doilea ctitor, apoi în vremea starețului Calinic care a condus obștea timp de 32 de ani.

Biserica principală a Mănăstirii Cernica a fost ridicată în perioada 1831-1842 de starețul Calinic și de arhiereul Ioanichie Stratonichios. Portretele ctitorilor, semnate Sava Henția, se află în pronaos. Tot în biserică se află moaștele Sfântului Ierah Calinic de la Cernica.

În cimitirul mănăstirii își dorm somnul de veci nu doar monahii așezământului, ci și importante personalități culturale și religioase ale țării: mitropolitul Nifon, scriitorul-preot Gala Galaction, pictorul Ion Țuculescu, marele teolog Dumitru Stăniloae, etc…

Cum ajungi? Mănăstirea Cernica este situată la 14 km de București. Din șoseaua de centură, prin est, pe DJ301, se continuă spre pădurea și ostrovul Cernica.

Mănăstirea Chiajna cu o biserică de mari dimensiuni, începută de Alexandru Ipsilanti (1774-1782) și terminată de Nicolae Mavrogheni (1786-1790), a avut un destin aparte. Se spune că acolo nu a fost oficiată nici o slujbă, cu puțin timp înainte de a fi sfințită fiind avariată de invaziile turcești. Din vechiul ansamblu monahal de la Chiajna se mai păstrează numai o parte din biserica mare ale cărei ziduri crăpate încă mai dăinuie sub apăsarea intemperiilor și a trepidațiilor la trecerea fiecărui tren pe șina din apropiere. Lângă ruinele bisericii Mănăstirii Chiajna există astăzi o frumoasă biserică de lemn, în stil maramureșean, cu clopotniță, precum și cu câteva construcții administrative. Noul lăcaș de la Mănăstirea Chiajna cinstește hramurile "Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul" - zis și Hozevitul şi "Sfinţii Martiri Brâncoveni".

Cum ajungi? Ruinele bisericii fostei mănăstiri se află la marginea cartierului Giulești-Sârbi, într-o pustietate, aproape de calea ferată București-Craiova. Din capitală, pe Calea Giulești, mergând mult și cu ocolișuri, se poate ajunge la Cimitirul Giulești-Sârbi, dincolo de care mănăstirea - situată pe o mică înălțime - aproape că se vede. În apropiere de stația de betoane, singura construcție mai răsărită din zonă, din șoseaua asfaltată se desprinde către stânga un drumeag șerpuit, pietruit și nu tocmai bun.

Mănăstirea Comana atestată documentar în 1461, ctitorită de Vlad Țepeș, este - conform unor cercetători - locul în care domnitorul ucis în 1476 de Laiotă Basarab, a fost înmormântat decapitat (conform obiceiului, capul fiind trimis la Poarta Otomană), fără podoabe şi fără o lespede funerară demnă de un voievod. Radu Şerban va zidi pe locul vechii biserici o alta, mult mai mare, înconjurată de ziduri puternice, iar după mai bine de un secol, marele vornic Şerban Cantacuzino va face o amplă restaurare, prilej cu care va zidi în colţul de sud-est Paraclisul Sf. Spiridon şi Eftimie. În anul 1932 s-a amenajat în acest paraclis Mausoleului Eroilor căzuţi în primul război mondial în luptele de pe Neajlov, amenajarea acestuia fiind făcută cu implicarea Reginei Maria şi la indicaţia marelui istoric Nicolae Iorga care vizitase Comana în anul 1919. Mausoleul de la Comana adăposteşte - conform datelor furnizate de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor - osemintele a 866 de ostaşi români şi străini, identificaţi şi neidentificaţi, depuse în cripta comună şi în firide individuale.

Dacă ajungeți la Mănăstirea Comana, rețineți că dincolo de casa egumenească se află ieşirea la malul bălţii. Delta Neajlovului oferă mirifice peisaje lacustre, liniștitoare.

Cum ajungi? Din București, spre Giurgiu, la intrarea în Adunații Copăceni, virați la stânga spre Grădiștea, apoi continuați pe DJ412A până la Comana.

Mănăstirea Pasărea nu este o ctitorie domnească sau boierească. Ea a fost înființată de călugări evlavioși ajutați de credincioșii din zonă.

Prima biserică de la Mănăstirea Pasărea, din lemn, ctitorită de arhimandritul Timotei de la Cernica în 1813, s-a prăbușit la cutremurul din 1838. În 1846, Sfântul Calinic, pe atunci stareț la Mănăstirea Cernica, va reconstrui biserica mare după ce în 1834 ridicase biserica din cimitir. Ctitorită și rectitorită de monahii de la Cernica, adăpostind și fiind condusă multă vreme de rude ale călugărilor de la Cernica, se poate spune pe drept cuvânt că cele două mănăstiri - Cernica și Pasărea, aflate la mică distanță între ele - sunt sfinte lăcașuri surori.

În cimitirul mănăstirii sunt monumente funerare - opere ale sculptorilor Gheorghe Anghel și Carol Storck, precum şi ale arhitectului Heidewich și morminte ale unor personalități: Nicolae J. Cămărășescu - senator, Petre Macca - ofițer superior, Artur Silvestri - scriitor, Geo Bogza - scriitor, Ion Popescu Pasărea - profesor și compozitor de muzică psaltică, Gheorghe Anghel - sculptor care a trăit și a lucrat o vreme la Mănăstirea Pasărea, etc… Muzeul mănăstirii, amenajat în două săli ale fostei trapeze, adăpostește valoroase colecții de icoane, cruci din aur în filigran şi sidef, evanghelii şi vechi cărți bisericeşti.

Cum ajungi? Din București, pentru a ajunge la Mănăstirea Pasărea, sunt două căi rutiere. Prima este prin Pădurea Pustnicu și satul Cozieni, iar a doua prin Brănești. Această a doua variantă implică fie un ocol mare (prin Găneasa, apoi prin Cozieni), fie abandonarea mașinii și traversarea lacului pe podețul din spatele mănăstirii, după ce ai parcurs câțiva kilometri pietonal.

Mănăstirea Sămurcășești a fost înființată în anul 1808 de vornicul Constantin Sămurcaș care a zidit-o pe moșia sa din satul Ciorogârla cu puțin timp înainte de a muri. Clucerul Alexandru Sămurcaș, nepot de frate și fiu adoptiv al ctitorului, s-a îngrijit ulterior de buna funcționare a așezământului întărindu-i proprietăți și făcându-i reparații.

Biserica având trei altare, un exemplu de arhitectură religioasă din sec. XIX, fiind grav avariată la cutremurul din 1940, a fost demolată și refăcută pe vechile temelii. Arhitectului Ion Cernescu îi datorăm aspectul exterior, o îmbinare deosebită între cărămidă aparentă și piatră.

La Mănăstirea Sămurcășești, lângă biserică se află mormintele ctitorilor și ale membrilor familiilor lor, iar în spatele bisericii cenotaful căpitanului Valter Mărăcineanu căzut la Grivița în timpul războiului de independență, mormântul ziaristului progresist Alexandru Beldiman și mormântul actriței Frosa Sarandy.

Cum ajungi? Din A1, autostrada București - Pitești, părăsim autostrada la indicator și continuăm spre Ciorogârla, pe DJ601, apoi - din sat (există indicator) - continuăm pe DJ602 (spre Dârvari) încă vreo câteva sute de metri până la Mănăstirea Sămurcășești.

Mănăstirea Sitaru (Balamuci) a fost ctitorită în anul 1627 de jupân Papa Greceanu, străbunicul lui Constantin Brâncoveanu (prin fiica sa, Păuna, bunica domnitorului).

Pustiită până în 1915, viața monahală la Mănăstirea Sitaru reînvie abia în 1928 când doi călugări de la Căldărușani - Atanasie și Martirie - se mută la Sitaru. În 1944 sosesc aici 24 de călugări basarabeni care se refugiaseră la Mănăstirea Noul Neamț.

În incintă sunt două biserici - biserica mare închinată Sf. Nicolae, cu două turle și un pridvor pictat în întregime și paraclisul construit după anul 1975, având de o parte și de alta a intrării pe Sfinții Petru și Pavel reprezentați în mozaic, iar deasupra intrării, semicircular, tot în mozaic, scena "Nașterea Maicii Domnului".

Mănăstirea Sitaru, încă un așezământ aflat lângă București, la margine de pădure, ne atrage mai ales în anotimpul frumos, când putem adăuga vizitei și o plimbare în natură.

Cum ajungi? Din București, la Mănăstirea Sitaru - Balamuci, ajungem fie pe șoseaua București - Urziceni, fie pe șoseaua București - Ploiești. Din șoseaua București - Urziceni, în localitatea Movilița, la indicatorul de la intrarea în sat (venind dinspre București), virăm la stânga spre Fierbinți Târg. Până în localitatea Sitaru sunt cam 40 km. Al doilea drum, din șoseaua București - Ploiești, prin Balotești, duce spre Moara Vlăsiei, apoi spre comuna Grădiștea până la Sitaru.

În sat, central, între magazin și monumentul eroilor, o stradă duce spre ieșirea din localitate și spre pădurea lângă care se află mănăstirea. Drumul relativ îngust, de aprox. 3 km, este șerpuit, trece peste un podeț și sfârșește la marginea pădurii, în parcarea din fața porții sfântului lăcaș.

Mănăstirea Snagov situată pe o insulă din partea nordică a lacului Snagov, în apropierea satului Siliștea Snagovului (comuna Gruiu), este probabil una dintre ctitoriile din ultimii ani de domnie ai lui Mircea cel Bătrân, prima atestare documentară fiind din anul 1408. Alți domnitori urmași - Vlad Țepeș, Mircea Ciobanul, Neagoe Basarab - au contribuit ulterior la refacerea ei.

Mănăstirea Snagov nu are zid împrejmuitor, de-a lungul timpului doar lacul care o înconjoară fiindu-i apărător.

Biserica este foarte frumoasă, din cărămidă aparentă, într-o ingenioasă îmbinare. Are patru turle - una pe pronaos, alta pe naos și două, dispuse simetric, pe altar. Doar cea de pe naos este originală, celelalte - deteriorate la cutremurul din 1940 - au fost refăcute. Lăcașul găzduiește cea mai întinsă frescă religioasă existentă într-o biserică românească, precum și - în fața altarului - mormântul lui Vlad Țepeș. Istoricii încă se mai contrazic referitor la locul în care este cu adevărat mormântul lui Vlad Țepeș (Mănăstirea Snagov sau ctitoria sa de la Comana).

Legenda spune că după lupta cu turcii de la Dănești, în 1476, Vlad Țepeș a fost ucis, iar trupul său a fost ascuns de călugării de la mănăstire și înmormântat apoi creștinește, fără mult fast.

La Snagov, în vremea stăreției Sfântului Antim Ivireanul (1694-1705) s-au tipărit mai multe cărți bisericești în română, slavonă, greacă și arabă. Tot aici a fost tipărită prima carte cu litere latinești din Țara Românească - Orânduiala slujbei lui Constantin și Elena.

Cum ajungi? Din DN1 - șoseaua București-Ploiești, după localitatea Ciolpani, se continuă pe DJ101C spre Siliștea Snagovului, apoi pe DJ110H spre Strada Mănăstirea Vlad Ţepeş până la lac. În prezent există o pasarelă pietonală care înlesnește accesul pe insulă, la mănăstire.

Mănăstirea Țigănești situată la jumătatea drumului dintre București și Ploiești, a fost atestată pentru prima oară în sec. XVII. Din prima biserică, de lemn, ctitorită de boierul Matei Țigănescu și de verișoara lui, Paraschiva Căplescu, atestată documentar în 1780, s-a mai păstrat doar icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul.

Primii călugări au fost adusi aici de la Schitul Sfânta Ana din Muntele Athos. Aceștia au fost transferați ulterior la Mănăstirea Căldărușani, iar în locul lor au fost aduse maici. Noua biserică, închinată Adormirii Maicii Domnului, a fost construită din zid, în perioada 1799-1812, de banul Radu Golescu, logofătul Gheorghe Florescu și arhimandritul Dositei.

Turnul clopotniță care adăpostește trei clopote mari și unul mic, este înzestrat cu un ceas adus din Germania în anul 1911. Se spune că mecanismul acestui ceas cântărește aproape o tonă și jumătate.

Mănăstirea Țigănești este renumită pentru atelierele sale în care sunt lucrate veșminte preoțești și broderii liturgice din bumbac și din mătase vegetală cu fir de aur și argint. Tot în atelierele mănăstirii a fost lucrată și broderia pentru Sala Maură a Castelului Peleș - Sinaia.

Cum ajungi? Ieșind din București pe DN1, se continuă pe DJ181 spre Ciolpani și Mănăstirea Țigănești.

***

În afara celor 9 mănăstiri enumerate, în jurul Bucureștiului se mai găsesc trei schituri subordonate Arhiepiscopiei Bucureștiului. Toate sunt foarte noi, cu obști în formare. Trebuie să mărturisesc faptul că eu nu le-am vizitat. Nici nu am de gând să o fac prea curând. Se știe că sunt atrasă în special de așezămintele vechi, cu o istorie îndepărtată, adesea pierdută în negura vremii. Pentru completarea articolului de față, le voi aminti totuși.

Schitul Ganeasa situat pe malul lacului Pasărea, a fost ctitorit în 1995. Biserica în stil brâncovenesc, sfințită în 1999, are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și a fost construită pe terenul donat de familia Sorin și Mihaela Marin. Prin mutarea aici a unei monahii de la Mănăstirea Pasărea, sfântul lăcaș a devenit schit în anul 2000.

Schitul Moara Vlăsiei a fost înfiinţat din inţiativa PF Daniel, Patriarhul BOR, în anul 2008, în jurul fostei bisericuţe a satului Vlăsia, sat desfiinţat în anii ’50 ai secolului trecut. Biserica cu hramul Sf. Împăraţi Constantin şi Elena fusese înălţată prin grija stareţului Mănăstirii Căldăruşani, Martinian Stoicescu, în anul 1927, cu sprijinul credincioșilor. Grav afectat de cutremurul din 1977, locaşul a fost reparat de gospodăria de partid pe terenul căreia se afla în acea perioadă.

Schitul aflat în comuna Snagov, în plin câmp, nu are obște. În prezent se fac demersuri pentru recuperarea terenului bisericii, urmând apoi lucrări de restaurare și de zidire a unui corp de chilii.

Schitul Vidra a fost construit şi donat în 2005 Arhiepiscopiei Bucureştilor de Fundația “Tezaurul Sacru al Religiilor” patronată de Marcela Ghiulbenghian. Pe un teren de aprox. 5 ha s-au construit un paraclis cu două hramuri - Sfânta Treime și Sfinții Martiri Brâncoveni, precum şi o clădire pentru chilii şi pentru sediul fundaţiei. De la începutul anului 2008, din dispoziția PF Daniel, Patriarhul BOR, aşezământul donat a devenit metoc al Mănăstirii Radu Vodă din București.

Schitul amplasat între localitățile Vidra și Berceni, pe DJ 401, la 7 km de centura Bucureștiului, este foarte accesibil, de aceea îmi propun să-l vizitez de îndată ce va fi posibil. Și aici obștea este în formare.

Și ca să închei înșiruirea sfintelor lăcașuri mănăstirești aflate în jurul Bucureștiului, trebuie să mai amintesc două: Mănăstirea Pissiota din comuna Poienarii Burchi, ctitorită în 1928-1929 de Nicolae Pissiota şi soţia sa Zoe și Mănăstirea Dridu din comuna cu același nume, ctitorită în 1992 de familia Haraga.

Dar ne îndepărtăm de București, iar articolul se lungește cam mult, așa încât poate ar fi mai bine să mă opresc aici.

selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de iulianic in 27.01.21 17:39:32
Validat / Publicat: 27.01.21 18:57:17
VIZUALIZĂRI: 269INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 26300 PMA (din 27 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

15 ecouri scrise, până acum

gpopascris / TELEFON [27.01.21 19:27:21] »

Mulțumesc, votat cu două mâini.

micutzuscris / TELEFON [27.01.21 19:58:49] »

Citit și votat cu mare drag. Felicitari pentru ultimele reviewuri despre diferite lăcașuri de cult. Despre existenta unora mai citisem cate ceva iar despre altele nici nu știam ca exista. Am vizitat sau mai bine spus am revăzut manastirea Caraiman acum câteva zile. Voiam sa scriu ceva pe site despre acest loc, dar nu știu ce as putea adauga în plus la cel mai complet review despre acest loc scris de dvs. Stima și mult respect. Toate cele bune.

mprofeanu [27.01.21 20:20:06] »

@iulianic:  Excelent articol despre mănăstirile din jurul capitalei.

​În noiembrie anul trecut am vizitat și eu 8 dintre ele, mergând în două duminici diferite. La schituri nu am ajuns încă, nu am vizitat nici mănăstirea Chiajna, sper să mai ajung în zonă și articolul tău îmi va fi ghid.

webmasterscris / TELEFON [28.01.21 03:33:03] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

mihaelavoicu [28.01.21 10:01:56] »

Excepțională prezentare de ansamblu a Mănăstirilor din jurul Bucureștiului! Aștept una la fel, cu Mănăstirile din București, chiar un review despre cele care nu mai sunt (Văcărești). Simpla enumarare a lor este importantă. Amintirile nu trebuie să dispară.

Întemeietorii acestor lăcașe de cult au fost oameni mari și merită amintiți. ​ Prin ei am trecut prin veacuri și ne-am păstrat identitatea.  

Te îmbrățișez! ​

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [28.01.21 10:51:23] »

@webmaster:  Mulțumesc!

@gpopa:  Mulțumesc!

@micutzu:  Mulțumesc pentru aprecieri! Și eu gândesc uneori că dacă alții au scris înaintea mea despre un anumit obiectiv turistic, de ce s-o mai fac și eu? Până la urmă, ideea e (și mi-am format-o aici, pe AFA) că fiecare scriem într-un alt fel. Chiar dacă istoria locului este aceeași, vizita noastră este unică - alt anotimp, alte împrejurări, alte poze și poate chiar anumite noutăți intervenite între timp.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [28.01.21 10:54:24] »

@mprofeanu:  Mulțumesc pentru aprecieri! La cele trei schituri – așa cum am spus – nu am ajuns și nu sunt chiar atât de interesată să ajung și de ele. Totuși, când primăvara va veni, mai ales că suntem atât de dornici de ieșiri în natură, probabil că vom ajunge și acolo.

Mănăstirea Chiajna merită văzută (îndeosebi pentru ruinele vechii biserici) cu toate că drumul până acolo este cam urât, iar vecinătatea uneia dintre gropile de gunoi ale capitalei chiar dezagreabilă.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [28.01.21 11:16:32] »

@mihaelavoicu:  Mulțumesc pentru aprecieri!

Aștept una la fel, cu Mănăstirile din București…

M-ai prins! Trebuie să mărturisesc faptul că articolul despre mănăstirile Bucureștiului - cele actuale - este deja scris. Aștept ca ultimul meu articol - Mănăstirile din jurul Bucureștiului - să intre în conul de umbră (adică să nu mai fie printre ultimele 10 publicate, să nu se mai vadă) și abia atunci va fi publicat. Nu-mi place să apar cu mai multe titluri acolo, pe coloana din dreapta. Au fost cazuri în care aveam în rezervă și 5 articole gata (inclusiv corectate și cu setul de poze pregătit).

Cât despre “cele care nu mai sunt” … cam greu! Despre fosta Mănăstire Văcărești am citit mult. Am și văzut-o dispărând. În vremurile acelea treceam cu autobuzul spre servici chiar prin Piața Sudului. Mandravela cum îi ziceau vechii localnici. Păcat că pe atunci nu aveam aparat de fotografiat. Într-adevăr, amintirile nu trebuie să dispară. Acum, pe locul fostei Mănăstiri Văcărești este Mall Sun Plaza și un târg cu chinezării și turcisme - “La Castani” .

mihaelavoicu [28.01.21 13:37:00] »

@iulianic:  Era interesant un rev. cu tot ce s-a demolat sau mutat în perioada comunistă. Evident, mă refer la biserici. Și totuși mi se pare că este unul pe AFA.

Numai bine! ​

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [29.01.21 17:12:04] »

@mihaelavoicu:  Dacă există unul, poate ni-l semnalează cineva. Și eu sunt curioasă să-l citesc.

webmasterX [29.01.21 17:56:50] »

@iulianic:  cred că acesta e review-ul (ref „biserici demolate” ): vezi impresii

nb: are și 2 continuări ​

mihaelavoicu [29.01.21 19:19:37] »

@webmasterX:  Da, acesta este. Mulțumesc!

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [29.01.21 19:22:24] »

@webmasterX:  Mulțumesc! Îmi voi face timp să le citesc pe îndelete.

mariana.olaruscris / TELEFON CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [30.01.21 12:33:32] »

Foarte inspirat și bine documentat "inventar" al lăcașurilor călugărești din jurul Bucureștiului. Cu deosebire util, mai ales pentru cei interesați de subiect,   pentru cei aflați la distanță confortabilă de aceste obiective, dar mai ales pentru cei dornici de o plimbare primenitoare deopotrivă pentru trup și pentru suflet. Pentru mine, cu deosebire va fi un ghid folositor pentru perioada următoare, chiar dacă am mai văzut cândva câteva din mănăstirile prezentate. Mai ales acum, când pelerinajele lungi și la mari depărtări sunt aproape prohibite și improbabile. Așa încât, propunerile tale merită apreciere și considerație.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [30.01.21 13:15:32] »

@mariana. olaru:  Mulțumesc pentru  vizită și pentru aprecieri!

​Ideea de a face această enumerare a lăcașurilor mănăstirești din jurul capitalei mi-a venit constatând o activitate cu mult mai restânsă acum, pe AFA. Știu că nu prea mai călătorim, nu mai mergem la restaurante… despre ce să mai scriem dacă nu despre scurtele escapade în apropiere de locurile în care trăim sau despre vacanțele trecute?

​Mai exact, ideea mi-a venit în urma recentelor vizite la Mănăstirea Pasărea și la Mănăstirea Sămurcășeșeti. Pentru noi astfel de ieșiri sunt foarte la îndemână. Nu presupun decât câteva ore din zi. În așteptarea primăverii, când dorul de ducă este și mai mare și când încă nu știm dacă pelerinajele lungi, la mari depărtări, vor deveni posibile, plănuim deplasări scurte, binefăcătoare “pentru trup și pentru suflet”.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
iulianic, mariana.olaru, micutzu, mihaelavoicu, mprofeanu
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.13144993782 sec
ecranul dvs: 1 x 1