Parcul Natural Vanători Neamt - Zimbrii din “Pădurea de Argint”

TIPĂREȘTE

De treci codrii de aramă, de departe vezi albind / Şi-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint sunt versuri pe care le-am învăţat în copilărie cu convingerea că sunt doar rezultatul imaginaţiei lui Eminescu. Până recent habar nu aveam că aceste locuri, codrii de armă şi pădurea de argint, există cu adevărat în ţara noastră, făcând parte din Parcul Natural Vânători Neamţ, situat în Munţii Stănişoarei.

“Pădurea de Argint” este o pădure foarte veche de mesteceni, unii având peste o sută de ani. Pădurea se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 2, 5 hectare, pe raza comunei Agapia, şi este argintie datorită culorii frunzelor de mesteacăn.

„Codrii de Aramă” sunt tot pe raza comunei Agapia, întinzându-se pe o suprafaţă mai mare decât „Pădurea de Argint”, ocupând peste 10 hectare, fiind o arie protejată alcătuită în majoritate din gorun, alături de care mai sunt prezente alte aproximativ 300 de specii de plante. Cei mai în vârstă arbori au în jur de 135 de ani, iar culoarea lor arămie a dus la denumirea “Codrii de Aramă”.

La poalele “Codrilor de Aramă” se află Grădina Zoologică “Dragoş Vodă”, un parc care găzduieşte o rezervaţie de zimbri şi alte animale din fauna carpatină: cerbi, căprioare, urşi şi diverse specii de păsări.

Cum intri în grădina zoologică, pe stânga se poate vedea, pe fundalul “Codrilor de Aramă”, “Lacul Zimbrărie”, amenajat pentru pescuit, fiind doar unul dintre iazurile din rezervaţie, adăpostind exemplare de crap, caraş, şalău, ştiucă sau biban.

Pe dreapta încep să se vadă ţarcurile animalelor: căprioarele, cerbii şi nişte păuni care, la vederea vizitatorilor, nu au ezitat să se umfle în pene şi chiar să “danseze” unduindu-şi penele ca nişte dansatoare de cabaret.

Bineînţeles, atracţia parcului o constituie zimbrii. Rezervaţia din judeţul Neamţ este doar una dintre cele patru ale ţării noastre, celelalte fiind la Neaga - Bucşani, în judeţul Dâmboviţa, la Haţeg - Slivuţ, în judeţul Hunedoara, şi la Vama Buzăului, în judeţul Braşov.

Mai văzusem zimbri în copilărie, la Haţeg, dar la Vânători-Neamţ am avut ocazia să văd mai mulţi, mai bine şi mai de aproape. În ciuda masivităţii lor, zimbrii sunt frumoşi şi par atât de liniştiţi şi de paşnici încât îţi vine să sari gardul şi să te duci la ei ca să-i mângâi! Sunt nişte animale superbe şi au o ţinută frumoasă, demnă, de parcă ar fi conştienţi de valoarea lor, de faptul că sunt rari ş preţioşi, ca nişte aristocraţi care se trag dintr-un neam mare şi vechi.

Primi zimbrii ai rezervaţiei din Neamţ au fost aduşi din Polonia, la început fiind trei, care s-au înmulţit, numărul fiind sporit şi anul trecut cu încă patru femele aduse din Suedia. Dintre cei 28 de zimbri existenţi în prezent, doar şase, doi masculi şi patru femele, sunt găzduiţi în scop turistic de Zimbrăria “Dragoş Vodă”. Restul “familiei” se află în parcul de aclimatizare ce se întinde pe o suprafaţă împrejmuită de 180 de hectare de teren. Am avut noroc că, deşi au la dispoziţie un perimetru destul de larg, zimbrii veniseră aproape de gard, să se adăpostească la umbră.

Deşi zimbrii sunt punctul forte al rezervaţiei, preferatul meu din toată grădina zoologică a fost un ursuleţ – destul de “mărişor”, de altfel – care părea tare necăjit. La început s-a apropiat prietenos de gard, împingându-şi boticul printre zăbrele, dar prezenţa unor copii veniţi în excursie şi ţipetele lor isterice l-au cam iritat, începuse să se agite, după care s-a aşezat resemnat şezând ca un căţeluş cuminte.

Vizitarea Parcului “Vânători-Neamţ” a fost o experienţă foarte plăcută, care mi-a amintit – oare a câta oară? ! – ce locuri frumoase avem prin ţară şi de care mulţi dintre noi nu au habar, eu însămi dând dovadă de ignoranţă, prin însuşi faptul că habar n-aveam că Eminescu descria nişte locuri minunate care chiar există în realitate şi sunt aici, în ţara noastră.

---

VIZUALIZĂRI: 2525 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI