ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 11.08.2020
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
JUL-2020
DURATA: 1 zile
Prieteni
Raport PREȚ/CALITATE: EXCELENT
"ECHIPA" A INCLUS:
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

[Alte] Mănăstiri, biserici în zona Piatra Neamț

Roznov și Biserica Roznovanu

TIPĂREȘTE URM de aici

La 15 km de Piatra Neamț, spre Bacău, pe DN15 și în apropiere de râul Bistrița, se află orășelul Roznov. Numele său este legat de platforma industrială Săvinești - Roznov, faima industriei românești de odinioară, obiectiv la care am făcut referire atunci când am descris drumul De la Bacău la Piatra Neamț.

Deși o localitate foarte veche (numele satului Roznov fiind menționat pentru prima oară într-un document din 18 aprilie 1576, document prin care Petru Șchiopul întărea Mănăstirii Bistrița dreptul de stăpânire a mai multor sate, între care și acesta) Roznov a dobândit importanță o dată cu dezvoltarea platformei chimice și cu apariția Combinatului de Îngrășăminte Azotoase, de asemenea, prin amenajarea a două dintre hidrocentralele de pe râul Bistrița - Roznov I, dată în folosință în 1963 și Roznov II, dată în folosință un an mai târziu. Comuna Roznov a primit statut de oraș abia în anul 2003.

Dar, în drumurile mele din recenta minivacanță în Neamț, nu acestea au fost motivele pentru care am dedicat câteva ore orășelului Roznov. Există aici câteva obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Cel mai mult mă atrăgea Biserica „Sfântul Nicolae” construită în stil rusesc, un edificiu cu totul diferit de ceea ce vedem prin Moldova. Am găsit ușor biserica, aceasta fiind amplasată în Parcul Dendrologic Roznov situat în imediata apropiere a sensului giratoriu din centrul orașului. Declarat rezervație naturală, cu o suprafață de 3 ha, Parcul Dendrologic reunește arbori seculari (stejari, fagi, castani) și specii rare (tisă, brad argintiu, pin alb, salcâm japonez, salcâm galben, etc…). Este o plăcere să te plimbi la umbra lor.

Istoricul așezării consemnează faptul că - în a doua jumătate a sec. XVII - Roznov a intrat în posesia familiei Ruset, care ulterior și-a adăugat numele Roznovanu, de la denumirea satului și a moșiei.

Cine a fost Gheorghe Ruset-Roznovanu

Gheorghe Alexandru Ruset-Roznovanu, cunoscut și ca Rosset-Roznovanu sau Rosetti-Roznovanu (1834-1904), născut și decedat tot în Roznov, ofițer, politician și filantrop, a aparținut ramurii moldovenești a familiei nobiliare Rosetti. A fost ispravnic al județului Neamț (1871-1876), a participat la Războiul de Independență în calitate de comandant, iar după retragerea din armată, a intrat în politică fiind ales deputat și senator.

Pentru Roznov, Gheorghe Ruset-Roznovanu a fost în primul rând un mare filantrop. El a finanțat construirea și funcționarea primei școli din comună (1865), înălțarea Bisericii „Sfântul Nicolae” , a contribuit la înființarea spitalului din localitate (1892) și la construirea clădirii primăriei. De asemenea, de numele său se leagă realizarea căii ferate Bacău-Piatra Neamț și construirea gării din Roznov.

Biserica „Sfântul Nicolae” - Roznov

Cunoscută și ca Biserica Roznovanu, ctitoria lui Gheorghe Ruset-Roznovanu din centrul orașului, dedicată Sf. Ierarh Nicolae, are și hramul Sf. Alexandru în amintirea fiului ctitorului, mort de pneumonie la vârsta de 20 ani.

Am vrut să vedem această biserică unicat în județul Neamț, mai ales pentru faptul că se afla în drumul nostru, iar un popas în parcul umbrit, într-o zi de vară, nu putea fi decât binevenit pentru noi. Biserica - monument istoric nu este semnalată în nici un fel, dar dacă - din mersul mașinii - privești spre arborii seculari ai Parcului Dendrologic, printre crengile înfrunzite, vei zări silueta robustă a sfântului lăcaș.

Biserica „Sfântul Nicolae” - Roznov, în stil rusesc, a fost construită în perioada 1890-1892 de inginerul Ioan Bacalu după planurile arhitectului rus Nikolai Vladimirovici Sultanov din Petersburg, cel care a lucrat la bisericile Kremlinului și a realizat monumentul țarului Alexandru II. Acest fapt este expresia fidelă a strânselor legături pe care Gheorghe Ruset-Roznovanu le-a avut cu nobilimea rusă.

Pictura interioară a bisericii, executată în perioada 1913-1915, este opera lui Costin Petrescu, artistul care a pictat și la Ateneul Român. Iconostasul, lucrat în bronz aurit, adus din Rusia, este considerat unicat. Conceput drept capelă pentru ctitor și pentru familia sa, lăcașul a fost decorat de o parte a intrării cu chipul colonelului, iar de cealaltă parte, cu chipurile soției și fiului său. Sub chipul ctitorului se păstrează, într-un tablou înrămat, „Genealogia boierilor Rosetești” .

În 1915, după finalizarea picturii interioare, biserica a fost resfințită. Actul de sfințire este transpus pe o placă de marmură atașată vizibil pe un zid: „Trecut-au 25 de ani de când colonelul Gheorghe Alexandru Ruset-Roznovanu, fost președinte al Camerei Deputaților, cu soția sa Alexandrina Roznovanu, născută Cîmpineanu, în timpul domniei Regelui Carol I și soției sale Regina Elisabeta, au hotărât ca aici, pe moșia lor Roznov, să zidească pentru pomenirea lor și a singurului lor fiu decedat, Alexandru Gheorghe Ruset-Roznovanu, această biserică cu hramul Sfântul Niculae și Sf. Alexandru.

Biserica frumos împodobită s-a sfințit duminică, 14 iunie 1915, în întâiul an de domnie a M. S. Regelui Ferdinand I și soției sale Regina Maria de I. P. S Mitropolit Pimen al Moldovei și Sucevei” .

Privită la exterior, Biserica „Sfântul Nicolae” - Roznov este o bijuterie. Este robustă și elegantă în același timp. Are o singură turlă, cu acoperiș în formă de ceapă, abside laterale generoase și ferestre cu ancadramente migălos executate. Cele două scări care conduc la intrarea principală, de asemenea cu ancadrament sculptat, încadrează intrarea de la subsol. Pe cele două uși ale acestei intrări sunt trecuți anii de început și de finalizare ai construcției - 1890, respectiv 1892.

La subsol se află cavoul ctitorului și al familiei sale. Piatra funerară și mormântul lui Gheorghe Ruset-Roznovanu au fost executate de sculptorul italian Vicenzo Puschiasis.

Prin testament, ctitorul a dispus ca în cavoul din subsolul bisericii să fie îngropați membrii familiei Ruset-Roznovanu, iar cei care nu vor mai avea loc să fie înhumați în grădină. „Hotărăsc, prescriu și dispun … să nu îngăduie, sub nici un motiv, dezgroparea la 7 ani obicinuită în Moldova și hotărăsc în modul cel mai strașnic ca să urmeze pentru morții îngropați în cavoul și grădina bisericii din Roznov, cum am urmat pentru fiul meu, muma mea, mătușa mea și sora mea” .

Cavoul are două intrări: una principală, printre cele două scări de piatră, și alta secundară, prin interior, care comunică cu pridvorul și cu clopotnița prin scări spiralate. Pentru coborârea sicriului din biserică în cavou, s-a avut în vedere un orificiu dreptunghiular și un scripete fixat în tavan.

Tot prin testament, colonelul Gheorghe Ruset-Roznovanu a lăsat bisericii săbiile sale, decorațiile „câștigate în rezbel” , medalia Împăratului Nicolae Pavlovici I, dar și anumite indicații pentru preoți privind slujbele de pomenire, păstrarea documentelor, odoarelor, veșmintelor și a tot ceea ce aparține bisericii.

O mențiune din testament - „Atât chirasa, casca, cât și decorațiile se vor păstra în biserică pentru totdeauna și se vor îngriji spre a nu se rugini și pierde.” - a dus la amenajarea în anul 2002, în cripta familiei Ruset-Roznovanu, a unui mic muzeu, Muzeul Gheorghe Ruset-Roznovanu unde - în vitrine - pe lângă cele enumerate, se pot vedea obiecte vechi care, până la amenajarea muzeului, au fost păstrate în biserică. Admirăm epoleții, lancea, banderolele, decorațiile de război și toiagul de majordom al lui Roznovanu, dar și cele 11 medalii primite ca urmare a participării sale la război. Pe lângă acestea, în muzeu sunt expuse veșminte vechi de mai bine de o sută de ani, fotografii, o copie a testamentului colonelului Roznovanu, o Evanghelie datată 1893, o cădelniță veche, icoane valoroase (dăruite de țarul Nicolae II, marele duce Pavel Alexandrovici și Leon Urusov, ambasador al Rusiei în mai multe țări europene), precum și diferite alte obiecte demne de a fi înscrise în patrimoniul nostru cultural.

Tot aici, se află și mormintele strămoșilor lui Gheorghe Ruset-Roznovanu, Iordache și Neculai Ruset-Roznovanu, cu fiii lor și cu ceilalți membri ai familiei. Muzeul mai include și busturile de marmură ale ctitorilor, o coroană mortuară de la înmormântarea lui Roznovanu și semnătura sa pe o Evanghelie, în ziua morții fiului său, Alexandru.

În afară de Biserica „Sfântul Nicolae” , la Roznov pot fi văzute beciurile hanului Roznovanu, precum și Obeliscul eroilor din Războiul Ruso-Turc (1877-1878), ridicat în 1908 de către același Vincenzo Puschiasis care a realizat piatra funerară și mormântul lui Gheorghe Ruset-Roznovanu. De altfel, în ținutul Neamțului veți vedea mai multe obeliscuri, statui și monumente ale eroilor executate de acest sculptor italian stabilit la Piatra Neamț.

Încheiere

Și dacă am relatat despre Gheorghe Ruset-Roznovanu, mare personalitate care s-a născut, a trăit și a murit la Roznov, trebuie să mai amintesc un om de seamă care a văzut lumina zilei la Roznov - Grigore Cugler (1903 - 1972), diplomat, grafician, ilustrator, muzician, violonist clasic, poet și scriitor memorialist. Nu voi intra în amănunte biografice, voi specifica doar faptul că - devenit consul la Oslo - în 1947 Grigore Cugler nu s-a mai întors în țară. A ales calea exilului stabilindu-se în Peru, în orașul-capitală Lima, unde a și murit în 1972.


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

Cadru natural de excepție, Biserica Roznovanu situându-se în mijlocul unui parc dendrologic.

Citește și CONTINUAREA aici

---
Trimis de iulianic in 11.08.20 09:28:37
Validat / Publicat: 11.08.20 09:54:55
VIZUALIZĂRI: 316INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în PIATRA NEAMȚ.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 28100 PMA (din 29 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

webmasterX [11.08.20 09:54:34] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă zona Piatra Neamț, PIATRA NEAMȚ" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

Lucien [11.08.20 11:54:42] »

Un articol, pe cât de frumos, pe atât de interesant. O prezență insolită în peisajul arhitectonic religios al Moldovei.

Legăturile rusești ale colonelui Roznovanu par a fi adânci decât se vede la prima vedere și am în vedere crucile rusești pe rit vechi (a nu se confunda ritul vechi cu stilul vechi) de pe poarta de intrare (foto 4), oarecum și crucea de pe turlă (care și ea mai are încă o bară orizontală în partea de jos). Or fi originale aceste cruci (mă refer la cele fixate pe poarta de intrare, foto 4) pe rit vechi (folosite la noi și de lipoveni) și cum de nu au fost îndepărtate de românii mai” ortodocși” ? ​O altă mică ciudățenie (dar poate are o explicație deoarece am mai văzut acest lucru) este ceea ce mi se pare o semilună situată la baza celor două cruci de pe biserică.  

Qvadratvus [11.08.20 17:02:10] »

O explicaţie interesantă şi exhaustivă a ceea ce înseamnă crucea cu semilună în funcţie de contextul istoric şi geografic se găseşte aici: ccdtulcea.ro/wp/wp-conten ... MILUN%C4%82.pdf.

Sfera de sub semilună cred că reprezintă soarele, dar nu sunt prea sigur.

Cât despre biserică şi faptul că aceasta împreună cu parcul au supravieţuit, în principiu nealterate, există două legende urbane. Prima susţine că pe timpul comunismului, tot felul de potentaţi apelau la servicii religioase acolo (botezuri, etc...), pe motiv că era mai ferită  faţă de bisericile aflate în municipiul reşedinţă de judeţ. O a doua explicaţie susţine că pe plan local, conducătorii comunişti nu au îndrăznit să se atingă de ea deoarece la origine, avea legătură cu Maica Rusie, de acolo de unde "venea lumină" în epoca sovietică. E şi o poveste cu biserica respectivă legată de ceva ruşi de la un SOVROM care a operat în zonă, printre altele.

Legat de perioada post-comunistă, o explicaţie prozaică referitoare la gard se are legătură cu faptul că să faci un alt gard costă... O alta mai puţin prozaică se referă la faptul că există mulţi admiratori printre cei care aparţin clerului ortodox din Modova, pentru Biserica Ortodoxă Rusă, ca şi instituţie.

profgpopascris / TELEFON [11.08.20 23:46:49] »

Familia Ruset-Roznovanu a deținut proprietăți însemnate în Iași.

Actualul sediu al Primăriei Iași este Palatul Roznovanu, construit la finalul sec. XVII XVIII de Iordache, bunicul lui Gheorghe. A fost vândut municipalității  în 1892. Merită căutate poze, arată spectaculos.

În perioada ocupației rusești din 1830-32, cea cu Regulamentele organice, legația rusă a fost găzduită aici. Legaturile familiei cu nobilimea rusă au fost, dealtfel, strânse. După căderea lui Cuza, în 1866, Roznovanii au fost în cărți pentru a ocupa tronul Moldovei, care cam dorea să se desprindă din uniunea cu Muntenia, cu binecuvântarea Rusiei.

profgpopascris / TELEFON [12.08.20 11:35:00] »

Evinent, Palatul Roznovanu dateaza de la finele sec. XVIII, nu XVII, cum am scris din greseala.

Interesanta si data vanzarii sale catre municipalitate: coincide cu data constructiei bisericii din Roznov. Posibil, fondurile necesare bisericii au provenit din aceasta vanzare. Dupa moartea unicului mostenitor al familiei, Gh. Ruset-Roznovanu a cam renuntat la ambitiile politice si s-a dedicat conservarii memoriei numelui neamului sau.

webmasterX [20.09.20 11:58:30] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica «[Alte] Mănăstiri, biserici în zona Piatra Neamț» (nou-creată, între timp, pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Lucien, profgpopa, Qvadratvus
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.101740837097 sec
ecranul dvs: 1 x 1