Am vizitat palatul Elisabeta

TIPĂREȘTE

Cum am ajuns să vizitez Palatul Elisabeta

Cu două-trei zile în urmă am auzit la TV că miercuri 22 iulie, Casa Regală va deschide pentru public vizitarea Palatului Elisabeta. Imediat m-am hotărât să merg înainte de a afla toată lumea şi a deveni prea aglomerat. Deci, miercuri a fost inaugurarea cu oficialităţi, joi probabil au venit ziariştii şi oamenii de cultură, vineri, da, vineri, adică azi, ar fi o zi potrivită. Am intrat pe sait şi am aflat că se poate vizita de joi până duminică, din 23 iulie până în 20 septembrie. Taxa de vizitare este de 40 lei pentru persoane active şi 20 lei pentru pensionari şi copii. Taxa de fotografiat profesional e 100 lei. Exclus pentru mine. Nimic despre foto amatori. Le-am trimis un email la care n-am primit răspuns. Just în case mi-am luat în poşetă aparatul de foto şi telefonul şi m-am gândit că oi vedea la faţa locului dacă pot poza ceva. Palatul Elisabeta nu era prea departe de casa mea şi distanţa de 2 km aş fi făcut-o în maximum trei sferturi de oră cu 2-3 ani în urmă. Acum, nici vorbă, aşa că am apelat la taxi dus-întors.

Am plecat de acasă pe la 10 hotărâtă că dacă e o coadă prea stufoasă să mă întorc şi să revin când s-or mai linişti lucrurile. Când colo, ce să vezi? Două persoane pe alee şi alte două la casierie. M-am gândit că probabil tocmai intrase vreun grup mare. Nici vorbă.

Am fost invitată în primul salon, termoscanată, geluită pe mâini cu dezinfectant, cu masca pusă corect şi împreună cu alţi vreo 10 vizitatori am fost luată în primire de un ghid. Ghidul era un tinerel, voluntar în Asociaţia Casei Regale, foarte bine pregătit. L-am întrebat dacă pot fotografia fără blitz? ˝Da doamnă, câteva, nu prea multe˝ Ce am înţeles eu? Că mi-a dat permisiune mie şi celorlalţi să pozăm ce şi cât vrem.

Locaţia

Palatul Elisabeta este îngrădit pe ambele laturi ca o insulă de Muzeul Satului, pe sos Kiseleff nr. 26-28. Dinspre Arcul de Triumf spre Casa Presei Libere se intră pe prima alee privată numită Româneşti la capătul căreia străluceşte alb palatul cu un singur etaj. Deasupra acoperişului, când familia regală este acolo este arborat steagul familiei regale; când aceasta e plecată se arborează tricolorul cu stema regală în centru. În jurul palatului este un parc mare cu gazon unde de 10 mai ziua regalităţii se aduna lumea care îl saluta pe regele Mihai iar după decesul lui, pe M. S. Margareta. În această perioadă cât timp palatul este deschis pentru public, este arborat steagul Casei Regale.

Despre Palatul Elisabeta

Palatul Elisabeta a fost construit în 1936 într-o combinaţie de stiluri maur şi brâncovenesc după proiectul arhitectului Duiliu Marcu. El a aparţinut principesei Elisabeta fiica regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. S-a căsătorit în 1921 cu principele moştenitor al Greciei, George, devenind peste un an regină. În 1935 a divorţat de regele George şi a revenit în ţară louind în palatul Elisabeta până în 1948 când acesta a fost naţionalizat. S-a autoexilat la Cannes unde a murit în 1956.

După bombardarea Palatului Regal de pe Calea Victoriei, imediat după 23 august 1944, regele Mihai şi-a mutat curtea în palatul Elisabeta unde a locuit până la abdicarea din 30 decembrie 1947. Actul de abdicare a fost semnat sub ameninţarea uciderii a 1000 de studenţi regalişti închişi în puşcării de comunişti şi în faţa revolverului lui Gh. Gheorghiu Dej. Actul de abdicare a fost semnat într-unul din saloanele de la etaj ale palatului Elisabeta care era înconjurat de armată şi cu liniile telefonice tăiate.

După revoluţia din 1989, palatul a fost transformat în hotel şi restaurant de lux administrat de RAAPPS. După revenirea definitivă în ţară a familiei regale în 1997, palatul Elisabeta a devenit singura reşedinţă oficială a acesteia din Bucureşti. În 2001 a fost restituit familiei regale. În prezent este locuit de Custodele Coroanei Române M. S. Margareta şi de familia regală. Aici se desfăşoară o serie de activităţi cu caracter public sau privat ca de ex. ceremonii de acordare de decoraţii, primiri de şefi de stat şi delegaţii oficiale, garden party, interviuri, audienţe regale, etc.

Vizita palatului

În prima încăpere a palatului am fost întâmpinaţi de ghidul care ne-a urat ˝bine-aţi venit˝. În această încăpere este o masă rotundă pe care sub o vază cu flori erau expuse fotografiile generaţiilor din familia regală. Pe un perete este un portret mare al regelui Mihai între două costume naţionale. O ladă de lemn deschisă conţine mici machete ale României făcută din diverse materiale: lemn, piatră, metal.

În următoarea sală lungă cu arcade pe o masă este expus bustul de bronz al regelui alături de o cruce ˝Nihil sine Deo˝ şi în fotografie regele şi regina Ana. În cartea de onoare este semnătura prinţului Charles care a vizitat palatul. Pe ferestrele ogivale se vede parcul cu gazon.

În următoarea cameră la o masă rotundă s-a semnat Declaraţia de Independenţă a României din 1877. De o parte şi alta ale unei ferestre sunt portretele regelui Carol I şi al reginei Elisabeta. Uşile deschise ne-au purtat în altă sală în care pe un perete este o panoplie cu arme. Masa cu jocul de şah al regilor.

Salonul oficial de primire are un aer familiar fiind împodobit cu fotolii, canapéa, o masă modernă din secolul trecut. Pe pervazul unei ferestre din salon, din nou fotografii de familie. În biroul de lucru al M. S. Margareta am putut păşi numai la intrare. Un portret mare al regelui Mihai aşa cum îl stim în anii de maturitate este străjuit de un buchet de flori; alături fotografia Reginei mamă Elena pe care a adorat-o. Un medalion cu epitaf a fost scris în ziua morţii regelui Carol I. Cea mai frumoasă pictură din palat este a Reginei Maria purtând veşminte regeşti şi coroana pe cap.

Următoarea sală deţine uniformele militare pe care le-a purtat regele cât şi o colecţie de săbii. Din nou tablouri mari cu regale Carol I şi regina Carmen Sylva (Elisabeta). Urmează în aceeaşi sală colecţia de medalii româneşti şi decoraţii ale altor state acordate regilor noştri. La capătul sălii tronează jilţul regal cu însemnul crucii. Într-o anticameră o scară urcă spre etajul în care sunt apartamentele private care nu se vizitează.

Urmează salonul cel mai impresionant al palatului, sufrageria mobilată cu o masă pe care sunt aranjate 24 de tacâmuri. Regi, prinţi, moştenitori ai caselor regale actuale înrudite, au numele scrise pe etichete. Aranjarea este virtuală pentru că în scurtul timp în care palatul a reintrat în posesia familiei regale nu s-au adunat în acelaş timp atâtea capete încoronate. Locul M. S. Margareta era la mijlocul mesei (nu la capăt) avându-i alături pe soţul ei în dreapta şi pe prinţul Charles în stânga. Pe pereţii sufrageriei sunt portretele mari ale M. S. Margareta, a regelui Mihai, a reginei Ana, a reginei mamă Elena. Nu am văzut nicio fotografie sau tablou al regelui Carol al II- lea, tatăl regelui Mihai, care a făcut totuşi parte din istoria familiei regale.

Vizita în palat s-a terminat străbătând parcul, asdmirând două statui de grifoni şi privind balconul in care ieşea să salute mulţimea adunată regele Mihai în timp ce deasupra palatului flutura steagul cu stema regală.

Ajunsă acasă m-am felicitat singură pentru iniţiativa avută şi cu toată oboseala acumulată m-am grăbit să vă descriu o pagină din istoria noastră zbuciumată.

WEB, dacă se poate: youtube

Deschis pentru prima oară pentru public între 23 iul-20 sept. 2020, palatul Elisabeta reprezintă o filă din istoria noastră recentă

Conţine fotiografii, picturi, mobilier care aparţine Casei Regale a României.

---

VIZUALIZĂRI: 1547 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI