GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cuvant inainte
Pentru mine, AFA este un fel de “mega-stick de memorie”, care-mi pastreaza intacte, amintirile turistice. Un depozit plin de informatii, idei, sentimente si imagini colorate, ce-mi produc mereu o stare de buna dispozitie si pe care, la nevoie pot sa le extrag si sa le admir sau sa le trimit prietenilor.
Ma bucur ca acest sait a devenit mai pragmatic si nu ne mai “rasfata”, ca odinioara, cu atatea premii, ne-a dat destule! Erau vremuri cand, pentru cateva review-uri scrise “in cascada”, te-alegeai cu cate un zbor gratuit, in orice directie zbura “Blue-air”-ul sau, dupa ce acumulai cateva vouchere, puteai sa-ti petreci un “concediu de vis”, pe undeva pe sub soarele Mediteranei. Dar, gata cu altruismul! Review-urile “turistice” si-au piedut din valoare, vis-à-vis de cele de “cazare”. De ce? Pai, simplu, din motive obiective! Asistam astazi, la o explozie planetara a informatiilor in materie de turism, pe care le poate obtine oricine, din numeroase surse. Azi, inca inainte de-a porni intr-o excursie, poti vizualiza in mod virtual, cam tot ceea ce doresti sa afli despre locul ales si nu numai despre el.
Voi termina serialul “Creta”, cu descrierea unei excursii “auto-optionale pedestre” in centrul orasului Rethymnon, de unde am cules si eu cateva palide imagini. De ce “palide”? Pentru ca pe “Google” exista deja peste 600 de imagini ale acestui oras, realizate de profesionisti, mai ales imagini cu punctele sale majore de atractie, “strazile cu suveniruri”, “portul vechi” si “fortareata venetiana”.
Orasul Rethymnon e excelent descris si ilustrat pe saiturile de informare turistica, are deja chiar si 20 de videoclipuri proprii. Ochiul, lucru bine cunoscut, e cel mai bun for decizional, atunci cand alegi o excursie. Abundenta de informatii e, bine-nteles, benefica pentru orice turist dar descurajanta pentru cei ce incearca sa mai adauge acum, chiar si cate o virgula la ceea ce s-a prezentat pana in prezent. In acest caz, “cei din urma”, nu mai vor fi “cei dintai” ci, mult probabil, ignorati.
Orasul Rethymnon se-ntinde de-a lungul coastei de nord a Cretei si se afla o distanta de 80 de km de capitala Heraklion (care dispune de un aeroport international) si 60 de km de Chania, dotat si el cu un alt aeroport international. Asadar, Rethymnon, poate fi numit “orasul dintre doua aeroporturi”. Aici, n-ai cum sa ajungi prea repede la hotelul tau ci de-abia dupa o ora buna de “transfer” cu autocarul sau alt mijloc de transport. Rethymnon, nu e Zante-city, Kalamaki, Skiathos-City sau Larnaca din Cipru, unde, de la aeroport, poti ajunge la hotelul tau si mergand pe jos, noaptea, de-andoaselea si legat la ochi.
Chiar daca la prima vedere, orasul pare departe de orice aeroport, exista legaturi bune si frecvente intre cele 3 orase, iar odata ce-ai ajuns in Rethymnon, “orasul-gradina” al Cretei, nu mai prea ai nevoie de nimic, gasesti aici aproape tot ce-ti doreste inimioara. Si cazare buna, si taverne multe cu preturi rezonabile si “shoping” si agentii ce-ti ofera excursii optionale si plaje amenajate si ieftine si multe flori si verdeata, bine-nteles.
Portul vechi, cetatea venetiana (citadela) si agitatia feericelor "strazi-bazar", strazi inguste intestate de turisti, pavate cu pietre cubice de granit, cioplite, cine stie cand, poate chiar in urma cu secole, strazi marginite de case nu foarte inalte, in stil italian si aproape “acoperite” de un tavan din fier forjat, sunt atractiile principale ale acestei urbe stravechi. Arhitectii zilelor noastre, au reusit sa pastreze aceste feerice vestigii ale trecutului, astfel incat atat “vechiul” (cladiri, strazi, cetati, biserici, portul) cat si “noul” (baruri, hoteluri, banci, cluburi, autocare, taxiuri, viata nocturna), fac casa buna in Rethymnon, sporindu-i farmecul.
Dimineata devreme (in concediu “devreme” inseamna, asa, cam pe la ora 9,30), dupa o prima cafea "frape” servita langa plaja de langa hotel, ce tocmai incepea sa se anime, mai servim si a doua, la restaurantul “Vergina”, aflat nu departe de acelasi hotel (vezi impresii), in plina sosea, pentru ca ne astepta un drum lung, de 4-5 Km, pana-n centrul orasului. E-o excursie “auto-optionala pedestra”. Adica fara nici un “auto” ci doar “per-pedes”, pe trotuar, chiar daca autobuzul local ne-ar fi dus, pornind de langa restaurantul Vergina si pana-n centru, in 20 de minute.
Era o zi frumoasa, una din cele 7 zile insorite ale excursiei, asa ca am renuntat cu greu la o zi de plaja, dar voiam sa vedem ce ne mai ofera soseaua ce leaga hotelul de centrul orasului si sa ne mai bronzam cate un pic, “din mers”. In cale intalnim o frumoasa biserica (inchisa), apoi, o multime de magazine si magazinase, care, lenese, isi ridicau obloanele. Printre care si cateva “mini-market”-uri care vindeau sucuri reci, excelente, mai ales pe drumul de intoarcere, cand temperatura in aer, incepea sa urce peste 35 de grade C si oboseala ne cobora in picioare.
Dupa vreo 2 Km de trotuar destul de ingust, spatiul se deschidea dintr-o data, semn ca am ajuns in zona centrala a orasului, care “incepe” printr-un complex de hoteluri, restaurante, terase si plaje amenajate (plajele centrale ale orasului).
Curand ajungem si-n portul vechi, port venetian, cu un far si un dig pietonal, superbe, port invaluit in istorie si inconjurat de cateva taverne si terase incantatoare, acoperite cu prelate albe, strajuite de case cu doua-trei etaje, cu balcoane din fier forjat, port din care tocmai iesea o corabie de lemn, parca de pe vremea piratilor din Caraibe si-n care se leganau lenese cateva salupe si barci de pescari. Un adevarat spectacol. Te simti dintr-odata ca facand parte din scenariu, teleportat intr-un alt secol. Sa stai si sa tot privesti! E momentul pentru a bea o a treia cafea, in port, dar de data asta cu gheata, si apoi, sa servim masa de pranz.
Pretul platit pentru “snitelul meu cu cartofi prajiti, orez si salata”, plus o bere, nu depaseste 10 euro. Astfel incat, pot sa asez Creta intre destinatiile culinare cu preturi rezonabile, fata de, spre exemplu, Ciprul sau Santorini, unde acelasi meniu, are pretul aproape dublu.
Citadela domina orasul, o vezi de aproape oriunde, mai putin de pe strazile "orasului vechi", strazi inguste cu terase, cafenele, suveniruri si bijuterii, marginite de case inalte de 2-3 etaje si de unde, nu vezi decat cerul de deasupra ta, o esarfa albastra care reuseste sa lumineze strazile sale inguste si destul de umbroase.
Intrarea in fortareata e gratis, vizitam un amfiteatru unde cativa actori locali repeta o piesa antica, apoi ruinele unor lacasuri in care erau gazduiti aparatorii cetatii si la urma, zidurile cetatii, de unde se deschide intreaga panorama a orasului, aflat de-a lungul marii si a soselei ce leaga Heraklion de Chania.
Coboram in oras, pe strazi inguste si “normale” sau pe strazi dotate cu trepte, ne oprim intr-o piateta, unde apare si o fantana romana cu apa rece, pe care o folosim, pentru rehidratare. Ne pierdem pe stradutele inguste si cu pereti inalti, si cascam ochii la cateva magazine cu suveniruri. Turistii abunda. Nu mai avem timp si pentru fotografii. Oboseala isi spune cuvantul. E canicula. Cautam drumul spre "home sweet-home". Oprim din loc in loc ca sa bem cate ceva rece.
In fine, ajungem acasa. Patronul ne cearta. “E-o crima, ce-ati facut! De ce credeti voi c-au introdus grecii siesta, intre ora 12 si 16? Autobuzul pleaca de langa hotel, la fiecare jumatate de ora si costa doar un euro si ceva! ”. Apoi, ne aduce cate un suc rece de la frigider, “din partea casei”.
Seara insa, dogoarea zilei se mai domoleste si iar avem chef de “vajaiala”. Iesim pe plaja ca sa admiram apusul de soare.
A treia optionala, cea in Santorini, nu v-o mai descriu (despre Santorini, am mai scris), excursia e insa interesanta, e cu ghid roman, costa 115 euro, dar e facuta tot “pe fuga”. Pornirea e de la hotel dimineata devreme cu autocarul. Se face o ora pana-n Heraklion. De-acolo, inca 2 ore, pe mare cu “speedy boat”. In Santorini se sta cam asa: o ora in Fira, o ora in Oia si mai ramane ceva timp (contra cost), de inca o plimbare de aprox. o ora cu vaporasul prin caldera. Drumul pana-n Santorini (dus-intors), (6 ore) dureaza mai mult decat vizitarea insulei (4 ore). Dar, pentru cine n-a vazut inca ruinele superbului salas al Atlantilor, merita!
 
@Web, te rog videoclipul, mersi! youtube
Trimis de dorgo in 23.11.19 11:45:47
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA. A mai fost în/la: Thassos, Halkidiki, Cipru, Skiathos, Santorini, Paros, Zakynthos
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (dorgo); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Rethymnon și împrejurimile, RETHYMNON" (deja existentă pe sait)
--
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2023 Vacanța mult așteptată - în Rethymno — scris în 02.10.23 de ANILU din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Aug.2023 „Regina Fortezza” . Simbol al orașului Rethymnon — scris în 27.06.24 de ovidiuyepi din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Creta toamna — scris în 24.10.22 de IoDan din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2021 Plimbare prin împrejurimile orașului Rethymno — scris în 29.03.22 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Ofertă la pachet: izvoare, lac, o mănăstire, plajă — scris în 07.12.20 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Hopa-hop prin sate colinare — scris în 03.12.20 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Un oraș cu șarm — scris în 30.11.20 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ