Biserica Nașterea Maicii Domnului – Eforie Nord

TIPĂREȘTE

Biserica Nașterea Maicii Domnului din Eforie Nord se află pe Bulevardul Republicii la numarul 55, în centrul orășelului.

Am găsit-o într-o zi friguroasă de aprilie. Am trecut de bazar mergând spre bulevard și am observant-o înainte să traversez.

O biserică inspiră intotdeauna o stare de relaxare. Mi-am dorit să mă apropii, să-mi focusez atentia pe locaș și să văd ce e prin preajmă.

Este o biserică nouă, de cult ortodox. Hramul bisericii este pe 8 septembrie.

E împrejmuită cu un gard din bare de fier și are o curte frumoasă, îngrijită, cu alei, cu ceva floricele – multe lalele (galbene) că e sezon – și diverse construcții secundare în curte.

De la poartă pană la intrarea în biserica aleea este scurtă, biserica fiind aproape de intrare, de trotuar și cu curtea dezvoltată mai mult stânga – dreapta.

Pe dreapta se află o bancă verde, o mică gradiniță cu trandafiri ce nu au înflorit încă și o mică construcție termopan pentru aprins lumânări. Aici biserica propune excursii pentru drept-credincioși, aflam detalii studiind afișele de pe pereții interiori ai micii încăperi.

Pe stânga curtea-i ceva mai amplă, tot gradiniță cu trandafiri, ceva braduț, dar și lalele înflorite frumoase, bănci, alei, imaginea Mântuitorului pe cruce într-un ansamblu frumos îngrijit, un foișor pătrat din bârne de lemn, o construcție mai micuță spre gardul din stânga și două locașuri mai mici pentru aprins lumânări, tot lângă gardul din stânga.

În dreapta bisericii se află restaurantul Benida și în stânga o clădire de locuit.

Biserica este foarte frumoasă, nouă, ingrijită. Are două turnuri frontale, ca doi piloni de sprijin, cumva fac asocierea cu cele doua fresce de pe peretele din fată reprezentand Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, reprezentati în mozaic, reprezentări donate de către ctitorul bisericii Leica Florentin, așa cum rezultă din mozaicul reprezentând pe Sfantul Arhanghel Gavriil.

Aflam că privitor la calitatea de ctitor al acestei biserici au fost ceva controverse însă Sfântul Arhanghel Gavriil este la locul lui pe peretele frontal al bisericii împreună cu informarea din dreapta jos a mozaicului.

Trebuie să recunosc, biserica este extraordinar de frumoasă însă mi-aș fi dorit să nu aflu toate detaliile pe care le-am aflat despre această biserică, facând minime săpături pe net.

Și când mă gândesc încă – eu m-am dus și am filmat slujba acolo cu inconștiență fără să am habar că stau pe un butoi de pulbere (dar pentru că nu suntem cenzurati avem dreptul) – actualitățile mă panicheaza – nu știu însă de-aș fi reacționat altfel avand informațiile de acum în zorii descoperirii orașului Eforie Nord – să am eu anii de-altadată și minea de acum :D

De curând am citit aici un review despre un lăcaș de cult original unde BOR nu stăpânește, la Biserica Nasterea Maicii Domnului de la Eforie Nord nu este aceeași situatie însă ctitoria nu a fost lipsită de peripeții controversate. Te duci într-un loc la nimereala și nu știi peste ce dai.

Dar mai bine să revenim la cele sfinte.

Deasupra intrării, spre stradă, o alta pictură murală prezintă scene biblice.

Ușa este din lemn masiv, trei trepte acoperite cu mochetă verde la intrare, o terăsucă mică în fața intrării, ferestre patrățele de-a stânga și de-a dreapta.

În hol, plante refreșante, aghiazmă mică, aghiasmă mică, nu știu de ce două, în fine, or fi rosturi… se bea nemâncat!

Apoi sala principală, frumoasă, de mărime medie, cu picturi murale frumoase, se vede că-s noi. Ornamentarea interioară impresionează.

Am gasit biserica joi după-amiază și era inchis. Doar am admirat de afară. Vineri după-amiază doar treceam pe acolo, cu grabă însă am auzit slujba în difuzoare și am gâdit că nu mă costă mult o vizită – pay me a visit! Nici n-a costat. Mi-a placut să particip la slujbă, preotul nu s-a supărat că l-am filmat și tocmai când mă pregăteam să ies că mă grăbeam ne-a invitat la mir. N-am putut să refuz. Am luat mir (cu Luca-n brațe).

Această biserică, desi de cult ortodox, are bănci pe care stai când asculti slujba, la fel ca în bisericile catolice, pentru că așa a dorit ctitorul însă între timp acestea au devenit mărul discordiei și mult scandal pentru asta. Mie mi-au plăcut – dacă nu prea am obsesii…

Biserica Nasterea Maicii Domnului de la Eforie Nord se prezintă destul de activă pe fb astfel că aflăm – recent au mai plecat dintre noi câteva personalitați locale.

Timpul curge (cu repeziciune aș putea spune) și evenimentele se succed fără oprire, orice-am face… spre cugetare – te provoacă…

AmFostAcolo la câteva zile după Pastele Blajinilor, așa cum informează pagina bisericii: https://www.facebook.com/parohiaeforienord2/ - o pagină bogată în informații, ce ne anunță despre evenimentele religioase din Eforie Nord:

“ ✝️ Luni 24 aprilie - "Paștile blajinilor" - orele 6-13 - Parastase și colivi în cimitir. ”

Ierom. Petru Pruteanu ne explica ce este Pastele Blajinilor:

“Ce este „Paştile blajinilor”?

“Hristos a înviat! Văzând sau auzind diverse ştiri şi comentarii pe internet despre „Paştele blajinilor”, mi-a fost dat să aud idei mai mult sau mai puţin trăsnite cu privire la această zi; păcat că unele chiar de la clerici ai Bisericii Ortodoxe. Cea mai şocantă dintre ele a fost la Radio Moldova unde „o tanti prezentatoare” a zis că această zi (parafrazez): este închinată „spiritelor celor morţi”, care „în această zi se întorc pe pământ” şi se bucură alături de cei veniţi la cimitire să-i cinstească.

De aceea cred că este util să amintim puţin istoria şi însemnătatea acestei zile. Ea nu este chiar atât de simplă cum cred unii, dar nici foarte complicată încât să nu fie reţinută chiar de fiecare creştin.

…

În vechime, mai ales prin părţile noastre, exista obiceiul ca chiar în ziua de Paşti, la întoarcerea de la Biserică, creştinii să treacă pe la cimitir (mai ales că multe cimitire sunt chiar în preajma sfântului locaş) şi îi salutau pe cei adormiţi cu acelaşi salut „Hristos a înviat”. În legătură cu acest obicei se cunosc şi diferite semne minunate, cum a fost de exemplu în Lavra Peşterilor din Kiev, când un călugăr a intrat în peşterile unde sunt aşezate moaştele cuvioşilor adormiţi, şi la salutul „Hristos a înviat! ”, cei adormiţi au răspuns toţi odată: „Adevărat că a înviat”. Deci Învierea ne adună pe toţi şi, practic, distruge zidul dintre cei vii şi adormiţi.

Apare însă întrebarea, de unde acest „Paşte al blajinilor” şi de ce este sărbătorit el anume acum?

În primul rând trebuie să explicăm termenii. «Пасха блаженных», numită la ruşi mai des «Радоница», a dat în româneşte numele de „Paştele blajinilor” care s-ar putea traduce cu „Paştile celor fericiţi” sau mai simplu – „Paştile celor adormiţi”. E acelaşi Paşti, dar extins şi sărbătorit în două locuri: în casele noastre, când masa este pentru cei vii; şi în cimitire, la morminte, când masa şi darurile sunt servite în cinstea celor adormiţi.

Dacă e să abordăm problema doar din punct de vedere spiritual, acest „Paşti al blajinilor” poate fi sărbătorit odată cu Paştele propriu-zis sau imediat după acesta. Dar întrucât creştinii nu doresc doar să servească o masă sau să facă milostenie în cinstea celor adormiţi, ci să facă şi rugăciuni de pomenire pentru ei – ceea ce e foarte bine şi recomandabil, a fost nevoie ca „Paştile blajinilor ” să fie mutat cu o sătămână mai târziu. Tipicul bisericesc interzice pomenirea morţilor în toată Săptămâna Luminată, inclusiv în Duminica Tomii, prima de după Paşti. De aceea, a fost obligatoriu ca această zi de pomenire a morţilor să fie mutată cel mai devreme posibil – şi această zi este luni, în săptămâna care urmează după Săptămâna Luminată.

…

Acest „Paşte al blajinilor” e ţinut doar în Biserica Rusă şi în puţine regiuni în Moldova din dreapta Prutului. Restul ortodocşilor îi pomenesc pe adormiţi în celalte zile prevăzute în calendar pentru astfel de pomeniri. Deci, putem spune, „Paştele blajinilor” e un obicei local.

…

Iată în câteva cuvinte originea acestei sărbători. Este o sărbătoare de bucurie pentru Hristos cel Înviat. Este o afirmare a credinţei şi nădejdii noastre în învierea morţilor. Este şi o zi de pomenire a celor adormiţi, dar una plină de optimism şi bucurie, pentru că prin Îniverea lui Hristos, moartea nu mai este un sfârşit fatal, ci doar o trecere spre viaţa veşnică alături de Hristos şi de toţi sfinţii şi drepţii care au bine-plăcut Lui. ”

Sursa

http://www.ortodoxia. md/2015/04/ce-este-qpatile-blajinilorq/

---

VIZUALIZĂRI: 5134 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI