Bușteni - Poiana Coştilei și Valea Comorilor

TIPĂREȘTE

La sfârșitul lunii August am mers la munte – în orașul Bușteni, unde nu mai fusesem de 15 ani – călătorind pentru prima dată după mulți ani cu trenul din București. Am cumpărat biletele online atât pentru dus, cât și pentru întors, de la companii private – concurentele clasicului CFR.

Scopul acestei ieșiri la munte a fost acela de a ne mai destinde un pic, și a face ceva mișcare profitând de vremea frumoasă și de multiplele posibilități de trasee montane oferite de acest oraș de pe Valea Prahovei, considerat o adevărată poartă a Bucegilor.

Ziua 1 - Poiana Coştilei

De la Căminul Alpin din Bușteni, am mers pe traseul marcat cu triunghi roșu, care urcă prin pădure până la Poiana Coştilei.

Este un traseu foarte frumos, puțin frecventat, cu o lungime de 3.8 km, în cea mai mare parte prin pădurea de conifere care începe de la marginea orașului Bușteni pe versantul NV.

Pentru noi 2 – eu și soția – a fost un drum deosebit de frumos, dar foarte solicitant, cu o pantă medie de 18.5%, echivalentul urcatului unei scări de bloc, dar totul pe un teren abrupt. Noi avem antrenament pentru a merge mulți km pe jos însă pe teren plat, deci a trebuit să urcăm în ritm lent, făcând cam 3 ore (cu poze, cu odihnă) până la Poiana Coştilei.

De îndată ce intri în poiană, frumusețea peisajului îți taie răsuflarea: în stânga, deasupra pădurii, se înalță Vârful Santinela Văii Cerbului, iar puțin mai în față se distinge peretele abrupt din Munții Morarului. Mergând înspre partea nordică a poienii, se ajunge la o răscruce – în stânga pornește poteca spre Poiana Văii Cerbului, în timp ce în dreapta (marcată cu dungă galbenă) se coboară spre drumul asfaltat Valea Cerbului care leagă Bușteniul de Gura Diham.

De la Căminul Alpin din Bușteni, pornind pe acest traseu (cunoscut și ca Plaiul Munticelului), se ajunge după 2 km într-un punct numit „La Măsurătoarea Urșilor” . De aici, pentru a continua spre Poiana Coştilei, trebuie urmat marcajul cu triunghi roșu, alegând poteca din dreapta. În schimb, poteca din stânga este nemarcată și duce, după aproximativ 1 km, spre Valea Albă și Refugiul Coștila (1690 m), de unde se poate urca spre Valea Coștilei (Vârful Coștila).

În Poiana Coştilei se află o intersecție de drumuri, după traversarea poienii, se intră în pădure și după nici 50 m găsim intersecția. La stânga începe un traseu dificil și solicitant de 5-6 ore – marcat cu bandă galbenă – spre Cabana Omu și Vârful Omu. În partea dreaptă se coboară tot în continuarea acestui traseu – cel cu bandă galbenă – spre Valea Cerbului.

În față, în continuarea traseului cu triunghi roșu, la o altitudine de 1445 m – se află Poiana Pichetul Roșu.

Porțiunea de traseu care pornește din Pichetul Roșu este denumită și Take Ionescu, datorită fostului prim-ministru al României, care a contribuit la amenajarea acesteia, cu mai bine de un secol în urmă.

Pe acest traseu se merge prin Valea Bucșoiului spre Cabana Mălăiești.

O altă variantă este, în special pentru cei care vin pe traseul făcut de noi dinspre Căminul Alpin – Poiana Coştilei, să se coboare pe traseul cu bandă roșie spre Cabana Poiana Izvoarelor și de acolo continuare pe același marcaj până la complexul turistic Gura Diham. Distanța dintre Poiana Pichetul Roșu și complexul turistic Gura Diham este de 4 km – marcajul fiind cel cu bandă roșie.

Noi doi nu am continuat pe o altaă potec de la intersecția din Poiana Coştilei (coordonate GPS 45.4411261,25.5020578), marcaj bandă galbenă. Pe acest traseu, cunoscut și ca Plaiul Fânului, am coborât 2.5 km până am ajuns cam la jumătatea drumului Valea Cerbului, după care ne-am reîntors pe asfalt până în Bușteni.

Ziua 2 - Cascada Urlătoarea și Valea Comorilor

Am plecat dimineața de la parcarea aflată la finalul străzii Telecabinei. Doar de la cazare și până aici am făcut deja 2.5 km, cu porțiunea aceea de strada Telecabinei și ea solicitantă după oboseala din ziua precedentă.

De aici se pot face trei trasee montane: spre dreapta este Jepii Mici (marcat cu cruce albastră), în timp ce în stânga, cum urci dinspre parcare, pornesc traseele spre Cascada Urlătoarea (punct roșu) și Jepii Mari (triunghi albastru).

Traseul Jepii Mici este numit adesea „traseul Caraiman” de către cei de la Salvamont, pentru a se evita confuzia cu celălalt traseu din Valea Jepilor (Jepii Mari).

Acesta este recunoscut drept unul dintre cele mai dificile și solicitante trasee marcate din Munții Bucegi. Se urcă abrupt, prin numeroase porțiuni accidentate, de la stația de telecabină din Bușteni (875 m) și până la Cabana Caraiman (2025 m), o drumeție care le ia de obicei turiștilor semi-experimentați în jur de 4,5 – 5 ore.

De la cabană, poți continua spre vestita Cruce de pe Caraiman (Monumentul Eroilor), traversând Brâna Caraimanului – un segment care durează încă aproximativ o oră.

De la cruce, mergând mai departe pe platoul Bucegi spre zona Babele (unde se pot admira formațiunile Babele și Sfinxul), mai faci în jur de o oră de mers ușor. De acolo, poți lua telecabina pentru a coborî înapoi în Bușteni.

Traseul Jepii Mari este cunoscut și sub denumirea de „Poteca Schiel” , deoarece urmează parțial traiectul unui vechi funicular pentru Bușteni, construit la începutul secolului al 20-lea de frații Schiel, proprietarii fabricii de hârtie din localitate.

Dezvoltarea orașului Bușteni a fost puternic impulsionată de Carol și Samuel Schiel, care au pus bazele „Fabricii de Hârtie C&S Schiel, Succesorii-Bușteni” în 1882. Atrași de potențialul economic al zonei, aceștia au transformat localitatea într-un important centru forestier și industrial.

După epuizarea fondului forestier, linia ferată de pe Valea Azugii a fost demontată la sfârșitul anului 1928. În 1948, întregul complex a fost naționalizat, iar în deceniile următoare infrastructura de transport asociată a fost treptat abandonată și dezafectată: funicularul și calea ferată forestieră în 1966, iar linia de legătură între cele două fabrici în 1981.

Iată câteva date despre acest traseu care începe de la finalul străzii Telecabinei din Bușteni – până la Cabana Piatra Arsă:

Traseu: Bușteni – Jepii Mari (Poteca Schiel) – Cantonul Schiel – Cabana Piatra Arsă

Marcaj: triunghi albastru

Durată: 3-4 ore

Dificultate: medie, urcare solicitantă

Lungime: 6 km

Urcare cumulată: 1100 m

Traseu urmat de noi: am pornit pe traseul comun pentru Cascada Urlătoarea și Jepii Mari, urmând marcajul punct roșu până la Cascada Urlătoarea. Acesta este un traseu ușor, unde am întâlnit mulți turiști, inclusiv familii cu copii foarte mici – un semn minunat pentru noile generații de iubitori ai naturii.

La întoarcere ne-am oprit în dreptul unei construcții din pădure, unde cele două trasee se bifurcă (coordonate GPS: 45.4030414,25.5190575). De aici am continuat pe traseul marcat cu triunghi albastru (Jepii Mari) timp de aproximativ 40 de minute, până într-o zonă numită „Comorile de Mijloc” .

De acolo, traseul cu triunghi albastru merge mai departe spre Cabana Piatra Arsă. Cei experimentați se pot aventura însă și pe un traseu dificil și nemarcat, care continuă prin Valea Comorilor, Comorile Cheii și Brâul lui Răducu. Cum nu era cazul nostru, am făcut cale întoarsă: am coborât mai întâi până la cabana din pădure de la intersecția cu drumul spre Urlătoarea, iar de acolo ne-am întors pe traseul comun (triunghi albastru și punct roșu) înapoi la parcarea de la capătul străzii Telecabinei.

Dacă ești pasionat de trasee montane, oficiale sau mai puțin umblate, am mai scris articole dedicate și despre alte zone interesante: Zărnești, Moieciu de Sus, Plaiul Foii, Râșnov, Olănești, Corbeni, Munții Măcin (Comuna Greci), Vatra Dornei.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 35 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI