GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
La Hanul Răzeșilor
Când am fost La Hanu Ancuței am remarcat alături, chiar la întretăierea drumurilor, o altă construcție robustă, cu ziduri albe, acoperită cu țiglă - Hanul Răzeșilor. Cu aspectul său rustic și cu mulțimea de consumatori de pe terasă, Hanul Răzeșilor m-a făcut să spun: "O să venim și aici! Poate la primăvară când vom începe iar plimbările." Nu știam atunci că numai peste două zile pașii mă vor purta din nou pe acolo. Nu teminasem vizitele, nu găsisem toate bisericile de lemn din Neamț pe care le aveam pe listă, de aceea, revenind, căutând, flămânzind, ziua trebuia să se încheie cu încă o masă moldovenească.
Hanul Răzeșilor ne-a atras și prin aceea că oferă "în fiecare zi și la orice oră", la prețul de 24,50 lei, "Prânzu' Răzeșului". Am aflat cu această ocazie că masa răzeșilor începe întotdeauna cu un borș gustos. Ne puteam alcătui singuri meniul alegând din cele 6 feluri de borș (Borș de văcuță, Borș de văcuță cu sfeclă roșie, Borș de fasole, Borș de fasole cu costiță afumată, Borș de perișoare, Borș de găină) și 7 feluri principale (Sărmăluțe cu mămăliguță și smântână, Șnițel de pui cu garnitură de cartofi piure, Mămăliguță cu brânză și smântână, Cârnăciori afumați cu garnitură de cartofi prăjiți, Mâncărică de fasole cu cârnăciori afumați, Pilaf moldovenesc cu cârnăciori afumați, Mititei cu muștar și garnitură de cartofi prăjiți). Grea alegere! Ne-am afundat cu toții privirile în meniu și după îndelungi cugetări, am comandat o porție de Borș de fasole cu costiță afumată și două de Borș de perișoare, iar ca fel principal Mititei cu muștar și garnitură de cartofi prăjiți, Cârnăciori afumați cu garnitură de cartofi prăjiți și Mâncărică de fasole cu cârnăciori afumați. Bineînțeles, fiind în familie, pentru a ne face o mai bună impresie, am mai gustat și de prin alte farfurii decât cea personală.
Borșul a fost adus în strachină de lut, cel de fasole cu costiță afumată având alături un ardei iute și două bucăți zdravene de ceapă roșie. Cred că știți deja cine a preferat așa ceva! Eu și sora mea ne-am mulțumit cu borșul de perișoare, foarte gustos, asezonat cu verdeață proaspătă. Trebuie să spun că în afară de berea fără alcool și apa plată, de la început a fost adus la masă un coș cu bucăți mari de pâine țărănească, foarte bună. Nu știu cum au fost micii soțului meu și nici cârnăciorii afumați ai surorii mele, dar știu că amândoi au avut cartofi bine făcuți pentru că i-am gustat și eu. Îmi plac cartofii prăjiți, dar, de astă dată am preferat fasolea. Mâncărica de fasole cu cârnăciori afumați putea fi și fără cârnăciori. Oricum, mi-ar fi plăcut. Porția a fost foarte mare, abia reușind să dovedesc jumătate din ceea ce mi s-a servit.
Mai pe scurt, la Hanul Răzeșilor, am fost cu toții încântați de "Prânzu' Răzeșului". Cu desertul însă, a fost puțin altfel. Ne plac plăcintele, eram în Moldova, așa încât nu puteam pleca de acolo fără să mâncăm plăcinte "Poale-n brâu". Ei, bine, nu aveau plăcinte deși ele figurau în meniu. Resemnați, am comandat Colțunași cu brânză de vaci și stafide în sos de smântână. Dacă trecem cu vederea faptul că aluatul a fost cam tare (trebuia fiert un pic mai mult), putem spune că desertul nostru a fost acceptabil. Acceptabil, dar nu ne-a scos din minte minunata plăcintă "Poale-n brâu" degustată cu numai două zile în urmă La Hanu Ancuței. Cum Hanu Ancuței se află la doi pași, nefiind necesar nici măcar să traversezi șoseaua, soțul meu ne-a adus în câteva momente plăcintele mult dorite. A cumpărat multe, câteva ducând cu noi acasă pentru micul dejun de a doua zi.
Dar, prea m-am luat cu vorba descriind farfurii cu mâncare și bucăți de pâine! Nu v-am spus cum arată Hanul Răzeșilor.
Hanul Răzeșilor este o clădire mare, în formă de U. Fațada dă înspre șoseaua care duce la Suceava, latura din dreapta dă înspre șoseaua care duce la Piatra Neamț, iar latura din stânga dă înspre Hanu Ancuței. Pe latura cea mai lungă, hanul are terasă acoperită dincolo de care, până la șosea, se întinde parcarea. Pentru că aveam printre noi și un fumător, am preferat o masă la terasă. Mesele lungi, de lemn, acoperite cu ștergare, se înșiruie una după alta pe toată lungimea terasei. Roți de căruță aninate de pereți, grinzi, stâlpi și gărduț de lemn cu mai multe portițe amintind de cerdacul bunicilor, două butoaie flancând intrarea la care ajungi doar călcând peste un covor țărănesc, plante, multe plante… aceasta este terasa de la Hanul Răzeșilor!
Interiorul, foarte mare - un adevărat han - cu grinzi de lemn și stâlpi de cărămidă, este un veritabil muzeu de etnografie. Soba albă, cu cuptor, tot felul de oale și ulcele de ceramică, țesături și lucrături cu motive populare, veșminte țărănești, linguri de lemn şi străchini, piuă cu pisălog, fuse şi furci de tors, vârtelniţe, suveici, piepteni de lână, război de ţesut, scoarțe cu vechi motive moldovenești, măști și câte și mai câte, toate amintesc de traiul omului simplu, de la sat. Undeva, într-un capăt, este amenajat colțul lăutarilor. Atunci când am fost noi acolo, nu se cânta. Era o zi de vineri - 14 septembrie, zi în care creștinii ortodocși prăznuiesc (cu post) Înălțarea Sfintei Cruci. Sau poate că era prea devreme ca oră.
Despre cazarea la Hanul Răzeșilor nu pot spune prea multe pentru că noi nu am fost cazati acolo. Știu doar că la etaj sunt camere pentru oaspeți (cu două sau cu trei paturi) și că amenajările sunt tot tradiţionale, dar cu dotări care asigură tot confortul.
Despre WiFi în restaurant pot spune că există și funcționează doar cu parola de acces. Cel puțin în ziua în care am fost noi acolo, plata consumației se putea face doar cash.
Concluzii
Amenajat în stil rustic, cu specific moldovenesc, restaurantul Hanul Răzeșilor reînvie un crâmpei din viața satului. Fie că sunteți în trecere și vreți să vă potoliți foamea, fie că plănuiți o masă festivă sau o cină tradiţională, cu momente folclorice specifice Moldovei, Hanul Răzeșilor vă va fi o gazdă ospitalieră. Trebuie să vă spun însă că marea apropiere de Hanu Ancuței - practic, Hanul Răzeșilor se află la câțiva pași de Hanu Ancuței, pe aceeași parte a șoselei - vă va pune la grea încercare. Ca să scăpați de dilemă, faceți ca noi! Pe rând, mergeți la ambele și nu veți regreta.
Iar dacă vă cazați în zonă, nu uitați că pe harta turistică a județului Neamț figurează atâtea și atâtea obiective - mănăstiri și vechi biserici de lemn, case memoriale, muzee, rezervații naturale...
Trimis de iulianic in 25.09.18 15:47:44
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ROMAN.
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@iulianic:
6 feluri de bors, mbs, sarmalute, fasole cu carnati.
Hai ca mi-ai facut pofta!
Iar decorurile de la interior dau acel aer rustic care face bucatele si mai gustoase.
Felicitari si start vot!
Numai de bine!
Sa va fie de bine! ????
Trebuie sa mai trec pe la Roman si prin judetul Neamt! Macar pentru locuri d-astea de bagat la burtihan, daca nu si pentru numeroasele obiective turistice de care ai amintit.
@iulianic: Îmi place că „Hanul răzeșilor” - ca și cel al Ancuței - păstrează specificul tipic românesc, nu numai la mâncărurile foarte gustoase, ci și la decorațiunile interioare: scoarțe, covorașe-păretare, costume și obiecte de uz intern în gospodării, etc, etc. !
Mi-a plăcut tare mult soba țărănească, decorată cu oale și dovleci, dar și lemnele de foc puse sub ea.
Cred că turiștii străini care vizitează zona Pietrei Neamțului rămân cu impresii frumoase despre ea și, implicit, și despre România!
Nu mai vorbesc de mâncare! Din poze se vede că v-ați „regalat țărănește”, dacă pot să spun așa!
Felicitări pentru descriere și pentru poze, am votat cu drag!
@iulianic: Din toate, doar la ciorba ta de perisoare m-as baga! Si la coltunasi!
Nici nu zici ca-i restaurant! Seamana mai mult cu un muzeu etnografic!
Gustul borsului seamana cu ce stii tu din copilarie?
Sa va fie de bine!
@Dan&Ema: Mulțumesc pentru aprecieri!
Da, oferta specială de la Hanul Răzeșului - "Prânzu' Răzeșului" de 24,50 lei - presupune alegerea unui borș - din cele 6 și a unui fel principal - din cele 7. Să tot faci alegeri, permutări și aranjamente. Dacă ți-am făcut poftă e foarte bine. De fapt acesta este și scopul unui astfel de articol. Păi, altfel, de ce ne-am mai osteni să atașăm poze cu blide doldora de mâncare, de ce am mai lăuda localul, de ce am încerca să spunem că a fost cel mai cel?
@doinafil: Mulțumesc pentru aprecieri!
Hanul Răzeșului și Hanu Ancuței (scriu așa cum scrie pe firmamentul lor) sunt două localuri prea bune și prea asemănătoare pentru a sta alături. Dacă mă întrebi unde mi-a plăcut mai mult, n-aș ști ce să răspund. Asta în condițiile în care le-am trecut pragul la interval de numai două zile. Specificul local moldovenesc atât ca aranjament cât și ca preparate este respectat cu strictețe la ambele.
Singurul lucru care nu prea mi-a plăcut au fost țiganii cerșetori care mergeau de la un han la altul. Nu intrau pe terase, își desfășurau activitatea numai în parcare. Acest aspect nu știu cât de bine dă la sosirea unui grup mare de străini care ne vizitează țara.
@Zoazore:Mulțumim pentru urare!
Da, Hanul Răzeșului este un muzeu etnografic, dar unul în care se mănâncă, se ascultă muzică lăutărească și uneori se petrece până târziu.
Nu zice că numai borșul de perișoare te-ar fi tentat! Aș fi vrut să te văd cu un meniu în față, pusă în situația de a alege. Noi toți am fost tentați de oferta specială - "Prânzu' răzeșului" - dar asta nu înseamnă că nu existau și altfel de preparate. Preparatele moldovenești însă tentează pentru că ești în Moldova. Te-ai fi băgat la colțunași? Ei, află că nu erau chiar cei mai cei. Mai bune au fost plăcintele "Poale-n brâu" de la Hanu Ancuței.
Și, da, gustul borșului era același cu cel din copilăria mea. Mama avea o putinică în care făcea borș. Se zicea că "umple borș". Punea tărâțe, puțin mălai, huște (amestec rămas de la borșul precedent), apă și crenguțe tinere de vișin. În câteva zile obținea o minune de borș pe care noi, copiii, îl beam cu sau fără zahăr.
@iulianic: Eu m-am referit strict le ce-ati comandat voi. Din alea m-a tentat doar borsul cu perisoare si coltunasii. Placintele-s "de la vecini".
Pusa-n fata meniului? Upps! Ca mie-mi plac majoritatea bucatelor moldovenesti, gatite domol si cu suflet!
Mi-e tare pofta de bors umplut in putina! Mama avea un borcan din lut in care umplea bors. Borcanul nu mai este, dar nici mama n-a mai umplut!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2021 Hanu' Ancuței, de ce nu?! — scris în 24.09.21 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Feb.2019 [Restaurant Corabia] Corabia — scris în 19.04.22 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2018 [Restaurant Hanul Ancuței [comuna Tupilați]] La Hanu Ancuței — scris în 19.09.18 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2018 [Restaurant Hanul Ancuței [comuna Tupilați]] Hanul Ancutei - o dezamagire completa — scris în 06.08.18 de Zfcalin din VASLUI
- Jun.2018 [Restaurant Hanul Ancuței [comuna Tupilați]] Restaurant Hanu Ancuței — scris în 12.08.19 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2017 [Hanul Răzeșilor [Tupilați]] Hanu Razesilor — scris în 06.11.19 de dcazacunori din IASI - nu recomandă
- Aug.2015 [Restaurant Hanul Ancuței [comuna Tupilați]] Restaurant Hanul Ancutei — scris în 06.09.15 de alinna din BUCURESTI - RECOMANDĂ