Mâncare bună într-un decor fabulos

TIPĂREȘTE

Era pe la sfârșitul lui septembrie, când iar ne-a prins foamea pe drumurile patriei... De data asta, prin apropierea Comăneștilor ne-a prins. Bine, foamea ne dădea târcoale cam de pe la Târgu Ocna, dar cum noi nu știam nicio mâncătorie valabilă prin Târgu Ocna, am zis să ne mai ținem până la intrarea în Comănești, unde știam Cabana Șoimu. „Știam” e mult spus. Adică ne-am amintit că am dormit o noapte acolo acum mulți, mulți ani și chiar am și mâncat. Nu-i chiar cea mai comodă amintire pentru mine, țin minte că am dormit claie peste grămadă (noi doi și copiii, care ce-i drept erau destul de mici) într-un pat dublu; și totuși am fi vrut să mai stăm o noapte, să ne mai foim prin zonă, însă am plecat când am aflat că urmează nuntă în bătătură...

Numele nu i se potrivește defel, căci locul numai a cabană nu seamănă; „șoimu” ca „șoimu” , treaba nașului de botez, dacă așa i-a plăcut... E o construcție cu 2 niveluri, la parter se află restaurantul, la etaj camerele, între timp a mai apărut un corp secundar lipit de primul și – aveam să le descoperim pe rând – încă vreo 2 vilișoare în grădina minunat amenajată. De fapt, grădina asta ne-a salvat; și vremea călduță încă. Asta pentru că ne aflam din nou în formație „de scandal” , fiind însoțiți de cățelul Peanut. Care este el cumințel de felul lui, dar totuși un puiandru jucăuș și năbădăios câteodată și nu știu câte cârciumi ne-ar primi cu el, chiar la o terasă în aer liber.

Dar Cabana Șoimu este locul perfect în sensul acesta deoarece mesele din grădină sunt adăpostite în niște foișoare de lemn, deci ocupi un foișor și sunt șanse mari să nu deranjezi pe nimeni prin jur. Bine, noi oricum n-am fi avut pe cine să deranjăm, căci afară nu mânca nimeni, doar înăuntru erau ocupate câteva mese. În tot cazul, am fost politicoși și-am cerut voie, deși ne așteptam să nu fim refuzați și chiar așa a fost, am fost invitați să ne instalăm în ce foișor dorim.

Mesele sunt mărișoare, de 6-8 persoane. Noi eram 4, plus Alună. Mesele erau acoperite cu fețe albe, peste care mai era un fel de eșarfă înflorată așezată pe mijloc, pe lungime, iar de-o parte și de alta se aflau scaune gen imitație de rafie. Foișoarele au și perdeluțe ce pot fi trase în scop de intimitate și mai ales de paravan solar, mă gândesc... Noi le-am lăsat strânse, să putem admira peisajul înconjurător – gazonul verde, bine întreținut și superbele decorațiuni florale.

Ne-a preluat un ospătar tinerel, întâi ne-a adus meniuri și ne-a lăsat un pic să studiem oferta gastronomică. Aveam ce alege – de la ciorbe până la desert, aveau de toate – iar prețurile păreau rezonabile. Ne-am decis destul de repede, că eram grăbiți. Tati a fost singurul care a dorit ciorbă (rădăuțeană, 21 lei), noi, ceilalți, am comandat doar câte un fel principal; culmea, același – șnițel din piept de pui (25 lei) cu diverse garnituri: cartofi gratinați (15 lei) sau prăjiți și asezonați cu parmezan (12 lei). Iar Tati a plusat cu cotlet picant cu cartofi (35 lei). S-au băut apă, pepsi, limonadă.

Precum se obișnuiește, băuturile au venit repejor. Rând pe rând, am pornit întru vizitarea toaletele, care sunt înăuntru; nimic de menționat. Cât și-a mâncat Tati ciorba, unii dintre noi au plimbat Aluna prin decor, alții s-au plimbat doar pe ei, eventual imortalizând colțișoare romantice și încântătoare. În ceea ce mă privește, cu ocazia acestei mici excursii, am descoperit cele 2 viluțe, oarecum ascunse în spatele unui gard de tuia, locul de joacă pentru cei mici și cortul pentru evenimente.

În sfârșit, mâncare pentru toată lumea!... Oho, și câtă mâncare! Porțiile sunt uriașe, de exemplu șnițelul înseamnă 2 șnițele babane, un piept de pui întreg, cum ar veni. Oricât de flămânzi eram, tot n-am reușit să dovedim ce se afla pe farfurii. Spre bucuria lui Alună – ați fi îndreptățiți să credeți, dar ați crede greșit, căci Alună e pus la regim sever în timpul călătoriilor, bietul de el suferind de oarece rău de mișcare... Concluzia e că ne-am ospătat pe cinste, că totul a fost delicios, iar ce n-am putut duce am cerut la pachet, doleanță care ne-a fost îndeplinită fără zăbavă.

Nota de plată a totalizat 217 lei. Evident, se poate plăti numerar sau cu cardul, noi preferăm de obicei a doua variantă. Un raport calitate preț excelent, aș zice.

Ne-am bucurat de revedere, dar și mai mult ne-am bucurat văzând că lucrurile au evoluat. Om mai poposi la Cabana Șoimu, neapărat în sezonul cald, pentru mâncarea bună, dar mai ales pentru grădina extraordinară!

---

VIZUALIZĂRI: 1130 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI