Restaurante in Timisoara

TIPĂREȘTE

Pentru ca am stat o luna in Timisoara si pentru ca am mancat in multe locuri, o sa incerc sa scriu cateva randuri despre fiecare locatie.

1. Restaurant Valahia – Bulevardul L. Rebreanu nr. 52-54

Locul e frumusel, la parter pentru nefumatori, la etaj pentru fumatori, are parcare proprie, personalul amabil.

Mancarea nu-i rea, dar putin cam scumpa.

Am mancat 3 persoane: 3 ciorbe de fasole (asa si asa) cu salata de ceapa rosie, o gustare de casa (salata de vinete, branza, cascaval, sunculita, ardei gras), 2 portii sote de ceafa servite in tigaie, 3 salate de muraturi, o portie cartofi pai si una de orez, 2 beri, o apa si un pepsi. Total 167.50 lei

Ne-a fost adusa nota de plata sub forma unui bon fiscal, insa era doar un bon nefiscal.

Am cerut un scaunel pentru copil, insa nu aveau asa ceva.

2. Casa Bunicii 2

Se afla in piata Mocioni, la subsolul Hotelului Iosifin Residence.

Restaurantul arata foarte bine, aveau scaun pentru copii, la toaleta exista o masa portabila pentru schimbatul bebelusilor, chelnerii aratau exemplar.

Nu stiam ca trebuie sa facem rezervare pentru ca e foarte posibil sa nu gasim mese libere.

Restaurantul era aglomerat, dar am avut bafta si au gasit pentru noi o masa libera.

Ulterior ne-am dat seama de ce era asa multa lume: de ziua de nastere, restaurantul ofera o reducere de 100 lei din totalul notei de plata.

Preturile mi s-au parut mari.

Am vrut sa mancam o supa specifica zonei si am ales din meniu Zupa de rata cu taitei, iar surpriza a fost foarte mare cand ne-au fost servite supele pentru ca erau cam ca cele la plic, dar mai gustoase. Nici urma de legume sau carne, ci o zeama clara galbena si taitei. Poate ideea de supa pe care o am e distorsionata, dar mi se pare aberant sa dau 9.99 lei pe o zeama cu taitei.

La felul 2 n-am mai riscat si am comandat o portie de paste de casa cu hribi care a fost buna, dar am mancat acelasi tip de paste mult mai gustoase si la un prêt mult mai mic, iar sotul a ales un piept de pui cu ceva sos, cartofi cu praz si o salata de muraturi. La toate acestea am adaugat o limonada la carafa de 1L si am platit 94.6 lei, ceea ce mi se pare foarte mult.

Si de aceasta data nota de plata nu a fost fiscala, iar ceea ce m-a deranjat a fost faptul ca, chelnerul s-a facut ca a uitat sa introduca si limonada la plata si a trecut-o cu pixul (cred ca era spaga lui).

3. Restaurant Valery 1 – str. Lidia nr. 140°

Restaurantul foarte elegant si cu un design foarte elaborat si cu bun gust.

Singurul minus (la prima noastra vizita) a fost lipsa scaunelului pentru copii.

Am ales o masa cu canapele confortabile.

Am mancat 2 ciorbe de vacuta taraneasca cu smantana (foarte gustoasa si bogata in legume si carne), o portie de sarmale in foi de varza cu mamaliguta (excelente), costita si ardei (doar 10 lei portia), o portie de coaste porc cu cartofi prajiti (nu erau congelati), o salata de muraturi asortate, 2 limonade si un espreso. Totul a costat 68 de lei si am primit si bon fiscal.

Ospatarii au fost foarte amabili si ne-au servit foarte frumos.

La a doua vizita, lucrurile n-au mai stat la fel de bine.

Erau alti ospatari si probabil pentru ca eram mai sport imbracati, am fost luati la intrebari din start de o chelnerita care parea cam suparata pe viata (foarte rosie la par): “vreti sa mancati? ”.

Dupa ce i-am raspuns afirmativ, ne-a indicat o masa pentru 2 persoane, dar i-am spus ca neavand scaunel pentru copii, suntem nevoiti sa ne asezam la o masa putin mai mare. A strambat din nas si a plecat.

Ciorbele au fost foarte gustoase. Sarmale nu aveau, asa ca am mancat snitel cu cartofi prajiti (portii foarte mari si foarte gustoase, dar si scumpe).

Limonada ne-a fost servita intr-o sonda de 250 ml, nu ca prima data (si cum era si in meniu) la 330 ml. Chelnerita extrem de acra, parca era tinuta cu forta acolo, ne-a facut sa plecam mai devreme.

Si a doua oara am primit bon fiscal.

4. Restaurant Casa Voastra, Calea Lipovei nr. 78

Sotul a mancat o ciorba de peste foarte buna si l-a costat 11 lei si pentru ca a vazut ca au ciorba de afumatura in paine a hotarat sa mergem impreuna intr-o alta zi.

Astfel, ne-am dus sa servim pranzul intr-o sambata.

Restaurantul micut, cu cateva mese. Vazandu-ne cu copilasul, ne-au adus si un scaun special pentru el.

Am servit cate o ciorba cu afumatura in paine (buna), un espreso, un suc si o apa, o portie de coaste cu cartofi prajiti si salata de rosii, o friptura de porc taraneasca cu mamaliga (nu mi-a placut pentru ca au pus o gramada de bulion fara sa specifice acest lucru in meniu), ceapa rondele pane (prost facuta, nu se compara cu ceea ce am mancat la Suceava « La Fierarie ») si o paine de casa pe care am luat-o acasa. Totul a costat 94.35 lei.

Per total am mancat slabut, cred ca ciorbele si painea meritau efortul.

In zilele urmatoare am mai cumparat de la ei « Meniul zilei » la 15.50 lei care cuprindea: ciorba, felul 2, desert si o sticla cu apa. Ciorbele au fost bunicele, felul 2 lasa de dorit, iar desertul: dezastru.

5. Restaurant La Turcu, B-dul Liviu Rebreanu, langa benzinaria Agip

Restaurantul imens, cu multe mese, nu foarte elegant si neincalzit. Mancarea prezentata in vitrine si bucatarie specific turceasca.

Mancarea a fost foarte gustoasa.

Am servit: 1 ciorba de linte 8 lei, 2 ape plate (4 lei/sticla), un platou mixt 35 lei (carne de pui, vita si oaie), o sackawurma 22 lei, o alinazite 25 lei si o bere Silva 6 lei. Ni s-a facut o reducere de 10% (nu stiu motivul) si am achitat 96.60 lei.

Precizare: toate felurile de mancare contin garnitura, lipia facuta de ei si ceaiul sunt gratis.

Am primit o nota de plata, la fel ca la restaurantele turcesti din Constanta.

Concluzie: Cel mai bine am mancat la Restaurantul Valery 1. Localul arata excelent, dar o parte din ospatari trebuiesc scolarizati sau inlocuiti.

Completare: am incercat si mancare de tip fast-food

1. Falafel King vis-a-vis de Hotel Continental

Am mancat binisor. Aveau niste meniuri rezonabile ca pret (nu mai retin exact)

2. Fast-food Beirut din Piata Operei

Mancarea foarte gustoasa si bine preparata. Cel care coordona toata activitatea era chiar proprietarul, care era foarte exigent cu modul de pregatire si prezentare a preparatelor.

---

VIZUALIZĂRI: 5055 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI