File de istorie reflectate în excursii — 4.1 Creştinarea populaţiei din acest teritoriu

TIPĂREȘTE

În privinţa creştinării populaţiei de pe teritoriul ţării noastre sunt două teorii: una, susţinută de BOR si de majoritatea populaţiei este că ˝ne-am născut creştini˝ având la bază propodovuirea Apostolului Andrei în sec I, înainte de cucerirea Daciei de romani (106 d. Hr.) . A doua ipoteză laică, susţinută de unii istorici este că creştinarea noastră a fost făcută în două valuri timp de câteva secole începând cu anul 313 după ce Constantin cel Mare a oficializat religia crestină şi au încetat persecuţiile împotriva creştinilor.

Cele două alternative nu se exclud una pe alta.

Ceeace voi scrie aici are la bază excursiile pe care le-am făcut dealungul timpului si recenta documentare. Am văzut mănăstiri, peşteri, moaşte, relicve ale paleocreştinismului dar cele câteva reviewuri postate au fost doar un fel de jurnal de zi al excursiilor, în care am amestecat obiectivele vizitate fără să insist asupra subiectului creştinării noastre.

Ipoteza ortodoxă: Creştinarea populaţiei daco- getice de către Apostolul Andrei

Sfântul Andrei (n. 6 î. Hr-60 d. HR în Patras)

A fost frate cu Sf. Petru Simion. În enumerarea apostolilor, Andrei este menţionat între primii patru. Eusebiu cita în 339 o informaţie preluată de la alt teolog Origen din Alexandria care a scris în 254 ˝sfinţii apostoli s-au împrăştiat în toată lumea. Lui Petru i-a căzut să meargă în Parţia, lui Andrei în Sciţia, lui Ioan în Asia ˝. Scriitorul bisericesc Hipolit de Roma (170-235) a scris în lucrarea „Despre apostoli” că Sf. Andrei a predicat sciților și tracilor. Alăturarea celor două denumiri presupune că Scythia Minor (Dobrogea), aflată lângă Tracia, a fost creștinată de Sf. Andrei. El a murit ca martir în Patras unde a fost răstignit cu capul în jos pe o cruce cu braţele în formă de X.

Crestinarea

Sfântul Andrei a predicat în teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră (actuala Dobroge) în ţinutul anexat de romani în anul 46 care se numea Scitia Minor. În limba română cele mai multe cuvinte care ne definesc credinţa sunt de origine latină Ulterior au apărut şi misionari neoficiali: colonişti, veterani, negustori de sclavi care deveniseră creştini înainte de a veni în Dacia. Apostolul Andrei a hirotonisit episcopi, preoți și diaconi în cetățile de la Pontus Euxin şi a pus bazele unei organizări bisericeşti iniţiale. Creştinii însă au fost vânaţi şi martirizati aşa încât se întruneau în grupuri mici în catacombe şi nu se poate vorbi de o răspândire a acestei religii în masă. Morminte cu martiri creștini au existat încă din sec. I d. Chr, însă bazilici creștine de mari proporții nu au putut fi construite. Prigoana creştinilor a durat până în anul 313 când prin edictul de la Medialonim (Milano) dat de împăratul Constantin cel Mare, religia creştină a intrat în legalitate în întregul imperiu roman si apoi bizantin. Conciliul de la Niceea din 325 organizat tot de Constantin cel Mare a pus bazele dogmatice şi canonice ale religiei creştine. De la aceste date începe construirea basilicilor creştine, multe din ele ridicate peste temple păgâne.

Ce am vizitat.

Din cele peste 400 reviewuri pe care le-am scris despre România, cred că mai mult de 50 au legătură cu creştinarea românilor. Este vorba despre situri arheologice, ruine, moaste, martiri, basilici paleocreştine, biserici construite peste ruinele unor temple. Pe întregul teritoriu al României de azi sunt sute de urme ale lor. Despre ele am scris doar tangenţial printre alte obiective văzute.

Aleg câteva care întăresc ipoteza creştinării timpurii de Sf. Andrei iar cele datate după sec. IV sprijină ipoteza istoricilor a creştinării în două etape.

1. Manastirea Sf. Apostol Andrei (44.09080800 N, 27.82574800 E)

Este o cunoscuta manastire dobrogeana, situata in apropierea localitatii Ion Corvin din judetul Constanta. A fost construită în locul în care Apostolul Andrei sălăşluia într-o peşteră.

În mănăstire sunt trei biserici. În biserica mică se află o raclă sub forma unei cruci în formă de X care deţine un deget al Apostolului Andrei adus din Grecia şi părticele din moaştele martirilor dobrogeni Sf. Zoticos, Atalos, Filip, Kamasis si Filippos cât şi a sfintilor martiri de la Niculitel şi din Halmarys Epictet preotul si Astion monahul.

2. Pestera Sf. Apostol Andrei

Peştera sfântuluiApostolului Andrei se mai numeşte Bethleemul României pentru că acolo s-a născut la noi ortodoxia. În totalitate săpată în stâncă este prima biserică din Romania. Intrarea în peşteră a fost lărgită şi s-a construit o faţadă de zidărie. În interior aspectul grotei e acelaş ca la începutul creştinismului. Sunt două laviţe în care s-au ţinut predici şi un pat scobit în piatră pe care dormea sfântul.

Pârâul care străbate pădurea în care se află Peştera Sfântului Andrei se formează din unirea apelor a nouă izvoare aflate la mică distanţă de biserica din peşteră. Conform tradiţiei, această apă ar fi izvorât după ce Apostolul Andrei a dat cu toiagul în piatră. Tot în această apă se spune că Apostolul şi apoi preoţii hirotoniţi de el i-au botezat pe primii creştini de pe aceste locuri.

3. Mănăstirea Dervent (N44.10.80, E27.48.10)

Numită şi Crucile de leac se află la o distanţă de 37 km de mănăstirea Peştera Sf. Apostol Andrei, în zona Ostrov aproape de graniţa cu Bulgaria. Este cunoscuta prin crucile de piatra facatoare de minuni care vindeca boli. Aceste cruci de leac au ieşit din pământ după martirizarea a patru ucenici a Sf. Apostol Andrei, un preot şi trei fecioare. Aceştia au propodovuit credinţa în Hristos în cetatea Dervent din apropiere. Au fost prinşi, şi pentru că nu s-au lepădat de Hristos, au fost chinuiţi, omorâţi si trupurile sfârtecate aruncate în Dunăre. Exact în locul în care au fost omorâţi au ieşit din pământ patru cruci de piatră. Una, în locul în care a fost ucis preotul, se află astăzi în absida stângă a bisericii (sub o masă de marmoră şi un geam gros de sticlă) iar celelalte în faţa altarului. Astăzi mai există numai două, cea din biserică fiind tămăduitoare pentru bolile oamenilor iar cealălaltă a animalelor. Există mărturii scrise despre cazurile miraculoase de vindecare ale orbilor, paralizaţilor, etc. În apropiere se gaseste si Izvorul Tămăduirii Sfantului Apostol Andrei. Traditia spune ca atunci cand Sfantul Apostol Andrei a ajuns aici, in aceasta zona nu exista apa. Atunci a lovit cu toiagul in stanca si a izvorat apa care nu a secat niciodata. Izvorul se află acoperit de o construcție ce seamănă cu o bisericuță în miniatură Pe aleea care duce la Izvorul Tămăduirii sunt fragmente din statuile sau coloanele găsite la ruinele din apropiere din sec. I.

4. Halmarys

Aici au fost martirizaţi mucenicii: monahul Astion şi preotul Epictet, decapitaţi de guvernatorul cetăţii în anul 290 la ordinul împăratului Diocleţian. Sunt cele mai vechi moaşte găsite în România. Actul de martirizare se găseşte la Utrecht- Olanda. Dupa instaurarea crestinismului, moastele au fost aduse in cetatea romană si depuse în basilica construită sub Constantin cel Mare. Inscripția din mormânt, a servit în anul 2001 la identificarea rămăşiţelor cu urme de violenţă extremă a celor doi numiţi ˝martiri ai Halmarysului din Scitia˝

5. Castrul Porolissum (Moigrad- Sălaj)

Un fost templu păgân a fost transformat în lăcaș de cult creștin. Aici s-a descoperit un fragment ceramic din sec. I. cu însemne creştine (confirmat de numai o sursă documentară găsită de mine) Porolissum a fost Capitală a provinciei romane Dacia Porolissensis fondat în vara anului 106 d. Hr.

Teoria ortodoxă susţine creştinarea populaţiei în paralel cu formarea poporului roman. Are ca suport mărturiile de mai sus (văzute de mine) dar şi multe altele. Istoricii aduc obiecţii în privinţa atestării scriptice (Eusebiu în 339 citează un alt istoric mai vechi care nu precizează dacă Apostolul Andrei a început creştinarea Sciţiei (în nordul Mării Negre) sau Sciţiei Minor (în actuala Dobroge). Incontestabilă este însă prezenţa Lui la Peştera Sfântului Apostol Andrei. Desemeni prigoana creştinilor din sec I până în sec. IV (edictul din 313 a oficializat creştinismul) nu a permis răspândirea credinţei în masă. După retragerea lui Aurelian în 271, populaţia era majoritar rurală unde domina păgânismul (urme ale acestuia se mai regăsesc şi astăzi în unele tradiţii). A fost necesar un timp pentru convertirea întregii populaţii la creştinism. Orişicum, creştinarea noastră a fost începută de Apostolul Andrei şi a continuat sute de ani în paralel cu etnogeneza poporului roman fără a fi precizată o dată precisă ca în cazul altor popoare.

Bibliografie:

-https://danielvla. wordpress.com/2016/02/11/sfantul-apostol-andrei-a-stat-in-dacia-dobrogea-20-de-ani-conform-unui-ziarist-grec-pentru-ca-s-a-simtit-foarte-apropiat-de-geto-dacii-monoteisti-calatoriile-apostolului/

-https://ro. wikipedia.org/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

-https://patriarhia.ro/i-nceputurile-vieii-crestine-pe-teritoriul-arii-noastre-crestinismul-daco-roman--101. html

WEB, dacă se poate: youtube

Locurile vizitate mi-au demonstrat că Sf. Apostol Andrei a fost primul care a început creştinarea populaţiei din actuala Dobroge.

Nu poţi să nu încerci un sentiment de evlavie si recunoştinţă când păşeşti pe pământul pe care acum 2000 de ani, primii creştini şi-au dat viaţa pentru credinţa lor.

---

VIZUALIZĂRI: 275 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI