GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Amintirile unui parc nemuritor - Parcul Cismigiu Bucuresti
5 iunie 2016 – ziua in care ne-am ales primarii, cei care vor avea grija de urbea noastra. Dupa promisiunile facute mai ca iti vine sa le acorzi mandate pe viata, insa cum cine s-a fript cu ciorba sufla si in iaurt nu mai cred nimic, mai am insa o urma de speranta ca se va gasi intr-un final glorios (pe care sper si eu sa-l mai apuc) un primar harnic si in afara campaniei electorale cand ii loveste pe toti “vrednicia”.
Cum planurile zilei fusesera deturnate (am povestit in articolul anterior, sotul “special guest” la o sectie de votare, iar copiii la antrenamente) am decis sa ies totusi cu mama undeva unde sa nu-i fie greu cu deplasarea, sa fie si placut si am ales varianta cea mai potrivita pentru o zi frumoasa de vara: Gradina Cismigiu.
Ne-am suit frumos in troleibuzul 70 (l-am luat cum se spune din fata casei) si am coborat la gradina Cismigiu. Am incercat sa o privesc altfel (cred ca din cauza de varsta), era un loc care facea parte din viata mea, ma insotise si in momentele vesele precum si cele triste. Primele amintiri (ca varsta nu imi aduc aminte insa stiu ca eram in ciclul gimnazial) sunt legate de parc iarna cand mergeam cu tatal meu sa ne plimbam cu patinele pe lac (erau geruri mai crunte decat acum si ingheta lacul destul de devreme). A urmat liceul cand ii invidiam pe cei care invatau la Lazar si aveau acest parc langa ei, eu invatam in Floreasca asa ca acea zona (inclusiv patinoarul de acolo) erau frecventate de noi (@CarmenIon- stie). De asemenea imi aduc aminte de acest parc tot din perioada liceului cand mergeam la Biblioteca Centrala Pedagogica unde dupa ce luam cartea pe care trebuia sa o studiez urcam la etaj unde in linistea din sala se auzeau doar pasarelele ciripind in parc. Sau perioada studentiei cand mergeam cu colegii sau prietenii la terasa Monte Carlo. A urmat perioada in care mergeam cu copii in parc sau la locul de joaca, sau vara cand erau organizate evenimente, sau cand mergeam cu totii cu patinele, mai urmeaza etapa in care voi merge cu nepotii. Asa cum am spus, face parte din viata mea si a multora, astfel incat isi merita si ea spusa povestea. De-a lungul vremii am tot citit cate ceva despre parc, insa sa-il strabat cum l-am strabatut acum cu mama nu mi s-a intamplat totusi niciodata.
Cred ca pe masura ce trec anii incerc sa ma bucur tot mai mult de mama incercand sa-mi fac timp sa fiu doar eu cu ea si am un sentiment cald si incerc sa gasesc sa-i indeplinesc orice dorinta cat de mica sa o vad ca se bucura.
Ca si localizare il gasim pozitionat cat se poate de central. Este pozitionat intre Bdul Regina Elisabeta unde are 2 intrari, Bdul Schitu Magureanu unde are 5 intrari (asa am citit nu am stat sa le numar) si Strada Stirbei Voda cu o intrare si asa cum am spus are ca vecin Liceul Gheorghe Lazar. Parcul are o suprafata destul de mare pentru un parc in centrul orasului adica ocupa o suprafata de 15,6 ha. Este considerat a fi cel mai vechi parc din Bucuresti astfel incat este inscris pe lista monumentelor istorice din Bucuresti.
Despre istoricul acestui parc am selectionat doar cateva informatii pe care am sa le prezint pe scurt, in rest daca dati cautare pe Google puteti afla mult mai mult:
In 1779 Alexandru Ipsilanti -domnitorul Tarii Romanesti, a poruncit construirea a doua cismele in Bucuresti prima fiind construita unde se afla in prezent gradina dinspre strada Stirbei Voda. Cum exista o persoana desemnata cu ingrijirea acestor cismele (purta numele de “marele cismegiu”) incet, incet s-a ajuns la denumirea pe care o cunoastem astazi.
Aceasta zona era frecvent inundata astfel incat in 1830 generalul Kiseleff decide transformarea locului in gradina publica si acest lucru se petrece in 1847 in timpul domniei lui Gheorghe Bibescu cand este chemat un gradinar peisagist Wilhelm Mayer (fostul director al Gradinilor imperial din Viena) care ajutat de un alt gradinar- Franz Harer transforma terenul intr-o frumoasa gradina.
Despre Wilhelm Mayer se cunoaste ca a murit la doar in 1852 la doar 38 ani de febra tifoida, desi altii spun ca ar fi murit de suparare, la doar doua saptamani de la moartea surorii sale, decedata la doar 17 ani.
Lucrarile de amenajare au mai continuat iar in 1854 s-a facut inaugurarea oficiala. Mai multe amanunte puteti gasi aici.
In ceea ce priveste iluminarea parcului, aceasta s-a facut mai intai cu candele cu ulei asezate pe malul lacului, apoi s-au montat felinare cu lampa iar propunerea de a fi iluminat parcul cu energie electrica a venit in 1890.
Pe intrarea din dreptul strazii Zalomit te intampina (lasat intr-o stare jalnica) cel mai vechi chiosc de ziare care dateaza din 1879 si cum trecem de el exista panouri care iti prezinta parcul si obiectivele lui.
Inca de la inceput te frapeaza aspectul ingrijit al acestui parc, dat in principal de organizarea lui (se vede de fapt originea gradinarului), precum si multitudinea de arbori din parc (se pare ca tot acest peisagist s-a ingrijit de aducerea a numerosi arbori si arbusti).
Un lucru pe care l-am apreciat, spre stiinta noastra (anumiti pomi ii cunosc insa nu pe toti), pomii au in fata lor placute care sa-ti spuna ce pom este cel la care te uiti curios si mi se pare o idee foarte utila. De asemenea tot util mi se pare inzestrarea parcului cu locuri de odihna (bancute, scaune individuale), astfel incat te poti plimba in parc si aseza oricand vrei sa admiri mai mult sau sa te odihnesti, parcul a fost de la inceput prevazut cu bancute pe care sa te odihnesti, iar trecerea anilor nu a facut altceva decat sa aduca o modernizare a celor initiale.
Aleile sunt generoase ca spatiu si-ti ofera o imagine care te imbie la plimbare.
Parcul trebuie sa-l strabati agale si sa te bucuri de ceea ce vezi si am sa enumerez cateva dintre locurile deosebite ale acestui parc:
- Rotonda scriitorilor (numit si Rondul roman) inaugurat in 1943 – unde se gasesc busturile (lucrari realizate de diferiti artisti) unor mari personalitati si de unde se patrunde si in coltul sahistilor. Luand-o de la dreapta aceste statui sunt ale lui: B. P. Hasdeu, N. Balcescu, V. Alecsandri (aici se intra in coltul sahistilor care este dupa parerea mea cam lasat in paragina), M. Eminescu, Al. Odobescu, Titu Maiorescu, I. L. Caragiale, Gh. Cosbuc, St. O Iosif, Ion Creanga, Al. Vlahuta, Duiliu Zamfirescu.
- Foisorul Fanfarei – locul unde sunt spectacole de muzica clasica sau populara, concerte de fanfara. Am asistat intr-o vara la un concert de fanfara cu un dirijor minunat, care interactiona cu publicul facand astfel ca totul sa fie minunat.
- Gradina de trandafiri unde ai impresia ca esti intr-o lume de basm, unde astepti ca de dupa o coloana de piatra plina cu trandafiri o sa apara o printesa cu parul lung alergand si bucurandu-se de ceea ce o inconjoara.
- Lacul, pe care acum se plimbau cu barcutele sau hidrobiciclete fie perechi de indragostiti, tinere fete care se bucurau de vara, tatici care-si scosesera fetitele la plimbare si care se bucurau sa le vada zambetul larg asternut pe chip. Iarna lacul se transforma in patinoar (practic prima data s-a patinat pe lacul in ghetat in 1882-1883) frecventat de la copii si pana la persoane in varsta care se bucura ca de o a doua tinerete.
- copiii au locurile lor de joaca si este o adevarata bucurie sa-i admiri
- exista si locuri amenajate pentru a-ti mentine conditia fizica sau daca nu o ai macar sa nu ruginesti de tot.
Tot in plimbarea noastra am mai admirat si alte monumente care infrumuseteaza parcul chiar daca admirarea lor de datoreaza unor evenimente nefericite. Astfel avem:
- Izvorul Sissi (1927) – unde admiram o femeie tanara cu privirea blanda care tine in brate un vas din care pare ca priveste atent curgerea apei (poate fi si curgerea timpului). Statuia este sprijinita pe un piedestal de unde printr-un traseu sinuos printr-un jgeab creat din piatra curge apa. Monumentul acesta a fost dedicat de o mama fiicei sale (Sissi Stefanidi) care a decedat la 21 de ani.
- Monumentul ridicat in memoria soldatilor francezi din primul Razboi mondial, monument realizat din marmura, dar si un monument dedicat memoriei soldatilor americani cazuti in cel de-al doilea Razboi mondial.
Pe una dintre banci am remarcat un batranel care statea singurel pe o banca si care se uita cu nostalgie la niste poze si felul in care cum s-ar spune “te lua de ochi sa te uiti la el” m-a determinat sa-i fac o poza. Cand am trecut pe langa el am tras cu ochiul si am vazut niste poze de absolvire, era fie nepoata fie nepotul ca nu am putut vedea exact, insa fericirea care se i citea pe fata era vizibila de departe.
Pasii ne-au purtat mai departe pe aleea care duce spre locul numit “La Cetate”, de unde parcul se vede parca si mai frumos si unde iesirea din strada Schitu Magureanu da in piata numita Piata Sfantul Papa Ioan Paul al II-lea unde se gaseste si bustul acestuia.
In locul numit La Cetate se pare ca se gasesc ruinele unei manastiri construite de logofatul Vacarescu in 1756 (in poze am prins niste ziduri destul de groase insa nu stiam exact ce este cu ele)
Am trecut apoi si pe langa un monument inchinat memoriei elevilor Scolii de subofiteri-Jandarmi Dragasani cazuti in august 1944 si tot in plimbarea noastra dem de un izvor numit Izvorul lui Eminescu.
Uitandu-ma ulterior pe net am vazut ca sunt monumente care mi-au scapat (desi am stat cateva ore prin parc plimbandu-ne).
In parc sunt tasnitori in cazul in care va este sete insa sunt si chioscuri de unde va puteti lua racoritoare sau ceva de rontait (asta daca nu vreti sa mergeti la vreuna dintre terasele din parc).
Ne-am oprit si noi la un chiosc de unde am luat o limonada (pentru mine) si un fresh de portocale (pentru mama), pot spune chiar ca ne-au racorit.
In final pentru ca intre timp deja se cam incalzise afara ne-am indreptat pasii spre casa, nu inainte de a admira si alte cladiri din zona.
Ce pot spune in final decat ca este un loc in care pentru prima data m-am plimbat altfel, a fost pentru prima data cand nu am trecut prin fuga prin el sau sa fiu cu ochii pe copii, iar faptul ca am fost cu mama mea cred ca a contribuit la starea mea de bine.
PS – In acest weekend se desfasoara in acest parc un festival international de folclor asa ca probabil va fi vizitat si de mai multe persoane.
Trimis de mishu in 25.06.16 18:31:05
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mishu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Parcuri bucureştene, BUCUREȘTI" (deja existentă pe sait)
Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.
Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)
@mishu - Parcurile sunt locuri unde poți evada pentru câteva ore, așa că și noi mergem adesea în parcul din orașul nostru, dar și în parcurile din municipiul Buzău, despre care am scris în trecut un articol. Cei mici găsesc în parc suficiente posibilități de distracție, iar pentru noi adulții poate reprezenta un loc unde să mai găsim o fărâmă de răcoare acum vara, când soarele parcă mușcă din noi pe timpul zilei, cu colții lui fierbinți. Felicitări, am votat cu plăcere articolul tău!
@Crazy_Mouse: Multumesc frumos pentru vizita si vot. Intr-adevar parcul reprezinta un mijloc de racorire in zilele de vara, mai ales pentru cei ce au un parc in apropierea casei, ca sa strabati orasul in plina caldura e mai putin convenabil. Eu insa am marele noroc de a sta la curte (fara a fi insa una mare, dar suntem singuri) si vara montam un bazin unde ne balacim cand avem chef.
Asa ca si seara la ora 23 ne racorim in bazin. Cum venim de la mare il si montam, asa ca o sa fie bineeeee????.
@mishu: Afară este foarte cald, stăm în casă la răcoare (noroc cu aerul condiționat), citesc articolul tău și mă plimb prin Cismigiu.
Frumoasă plimbare alături de mama ta. Bucura-te cât o ai lângă tine.
Sunt un pic emoționantă citind cum încerci practic să o răsfeți (restaurant, plimbare, ...).
Ai mei nu mai sunt printre noi, iar articolul tău mi-a readus aminte de plimbările mele alături de mama când venea la București (și asta înainte de 1998).
Multă sănătate ție și mamei tale.
Să te bucuri de ea mulți ani de acum încolo.
Toate cele bune.
@ANILU: Multumesc foarte frumos pentru aprecieri, din pacate desi o apreciez pe mama enorm de mult (pe langa faptul ca este mama mea am si alte motive) din pacate nu am putut sa-mi fac prea mult timp pentru ea din cauza de serviciu, cum insa de un an de zile serviciul meu s-a schimbat si acum el inseamna doar cele 5 zile lucratoare incerc sa ma bucur cat mai mult de ea.
Colegele mele (cred ca din cauza de tinerete) nu inteleg de ce desi stam in aceeasi casa totusi o sun zilnic doar sa o aud si sa vad ce face, poate ca nu dureaza mai mult de 1-2 minute, insa daca nu o fac ma intreaba daca am avut mult de lucru la serviciu de n-am sunat-o.
La fel si sotul meu isi suna mama zilnic (este insa in alt oras) si cu atat mai mult ca se apropie de 90 de ani (in decembrie) astfel incat trebuie sa pretuim fiecare moment in care ii auzim sau Vedem. O zi frumoasa in continuare.
@webmaster39: Multumesc foarte mult pentru ilustratia muzicala, este perfecta.
@mishu - O plimbare prin bătrânul parc Cișmigiu este întotdeauna relaxantă, prilej de a ne pune gândurile în ordine și a respira un aer puțin mai curat.
Recent, cotidianul „The Telegraph” a publicat un articol de promovare a Bucureștiului, recomandând și o plimbare cu barca pe lacul Parcului Cișmigiu (adevarul.ro/life-style/tr ... 3b45/index.html).
Spațiile umbroase ale parcului sunt utilizate de-a lungul anului și pentru evenimente cultural-artistice (deși nu se prea pretează la anumite acțiuni). Menționez: Tradiții și Flori de Sărbători, Muzici și Tradiții în Cișmigiu, Târgul Gaudeamus Carte Școlară, Natura Fest, Cișmigiul Copiilor etc.
@tata123: Multumesc frumos pentru completari, este un parc pe care il prefer nu numai pentru ca este usor de ajuns, dar ai ce sa si vezi in el si chiar mi-ar mai placea sa mai merg prin el insa cu o harta in mana sa nu mai scap ceva. Cat despre o plimbare pe lac nu as zice nu.
Flacaul meu cel mare cand a intrat la liceu (a invatat la Spiru Haret) acest parc si o plimbare pe lac sunt printre primele lucruri de care s-a bucurat impreuna cu noii colegi.
@mishu -
”Flacaul meu cel mare cand a intrat la liceu (a invatat la Spiru Haret) acest parc si o plimbare pe lac sunt printre primele lucruri de care s-a bucurat
Ciudat... au schimbat spiriștii parcul?!? Pe vremea mea se mergea în Ioanid sau Icoanei. Mai trăgeam cu ochiu' la fetele de la Zoia Kosmodemianskaia (Școala centrală - atunci).
@tata - eu am fost recent acolo la un concert din ciclul „Pianul călător”. Sper să apuc să spun despre asta... Sunt rău în urmă cu scrisul...
Cred ca li se parea ceva mai animat Cismigiul. Acum ca ai scos porumbelul astept cu nerabdare articolul. Cat despre a fi in urma cu scrisul, sunt in aceeasi situatie, imi pun speranta in concediu, desi voi avea si despre asta de scris. Acum de exemplu sunt in masina, in drum spre mare si fructific timpul ???? (norocul meu ca nu sunt eu la covrig). Multumesc de vizita si vot.
@mishu - Am stat 12 ani la Kogălniceanu, într-una din casele naționalizate. Acolo s-au născut copiii, iar parcul Cișmigiu a fost a doua noastră casă. Și astăzi ei merg să-și vadă "pomii lor" și îl caută pe nenea fotograful care îi iubea atât de mult. Cu toate că mi se pare că despre Cișmigiu nu se mai poate spune nimic, ne face plăcere de fiecare dată să citim și să vedem imagini.
@Aurici - Multumesc frumos pentru vizita, scuze ca iti raspund acum insa am fost in CO fara conexiune Internet . Si eu sunt de parere ca orice articol despre acelasi obiectiv aduce informatia sub un alt aspect.
Si mie imi place sa citesc articole care au subiect comun, si le citesc cu foarte mare placere chiar, cum acelasi obiectiv vazut in etape diferite ale vietii noastre apare altfel.
@mishu - Vezi ce inseamna o pana de curent? Am scris un ecou la acest articol, l-am transmis si in timp eram atentionat ca saitul este cel mai ardelenesc si se numarau secundele, dupa secunda 1 s-a intrerupt curentul. Am profitat de pana de curent si am plecat la cumparaturi, apoi o vizita si m-am intors tocmai la meci si nu am mai deschis calculatorul. De-abia azi am verificat daca mai aveti ceva noutati si mi-am adus aminte sa verific ce s-a ales de ecoul meu. Cum la omul sarac nici boii nu trag, sunt nevoit sa scriu ecoul din nou.
Multumiri pentru amintirile pe care mi le treziti din plimbarile prin parc de acum cativa ani (1967 - 1970). Vazand pozele atasate vad ca mari schimbari nu sunt prin parc, exceptand, poate, aparatele de fitness, care ocupa, daca nu ma insel, o parte din locul de joaca al copiilor de langa chioscul cu racoritoare (pe acea vreme). Cu cateva zile in urma am scris un ecou la un articol publicat de @ iulianic si nu as dori sa mai repet cele scrise acolo. imi permit totusi sa completez descrierea dvs. cu intrarile in Cismigiu, asa cum mi le amintesc eu. Pe Schitu Magureanu erau 5 intrari : la coltul Liceului Lazar, a doua la sediul Horticola 1 Mai (nu stiu ce o mai fi acum acolo), apoi intrarea spe Monte Carlo, apoi cea din statia de tramvai (2,3, 12,20, sper ca n-am uitat vre-o linie care trecea pe acolo), iar ultima la Cetate. Apoi erau 5 intrari in zona care pentru mine era zona cea mai frumoasa, fiind zona indragostitilor. Este vorba de intrarea de la Sipotul Fantanilor (strada pe care locuieste un mare actor roman), apoi cea din piata W. Maracineanu, intrarea din str. Dr Marcovici, (la coltul cu Ion Brezoianu se afla Hotelul Opera, iar vizavi cladirea in care era sediul Agroexport si IVSLMS), intrarea Rigas din intr. Ion Brezoianu si intrarea Zalomit, din capatul strazii cu acelasi nume (pe care se afla Casa de Cultura Petofi Sandor, unde in primavara anului 1968 a cantat formatia maghiara Omega).
Parcul va ramane, sper din toata inima, un loc de atractie pentru bucuresteni si nu numai, iar asa cum eu am ce povesti nepotilor mei, asa si altii sa le povesteasca nepotilor lor.
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49: Multumesc foarte frumos pentru atentia acordata acestui subiect, imi face placere sa va regasesc printre cei care scriu ecouri deoarece experienta de viata stiu ca va aduce completari.
O zi frumoasa in continuare.
Parcul Cismigiu este emblematic pentru Bucuresti, pentru istoria capitalei noastre
Imi amintesc cu drag numeroasele plimbari ca si copil insotit de mamaia si mai ales de tataia. De izvorul zizin, de Sissi, de porumbei, da porumbeii! ,
De lacul Cismigiu si plimbarile cu barca
De fanfara ca am prins vremurile acelea faine cand canta fanfara.
Si imi placea la nebunie sa circul cu mijloacele de transport cu ITBul. La 5 ani stiam cu ce linii de transport in comun sa ajungi in toate colturile orasulu
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2024 Cu barca pe lacul din Cișmigiu — scris în 19.07.24 de BristenaBrad din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2024 0 promisiune, într-un final, îndeplinită – „Parcul Liniei, Faza a II-a” . — scris în 19.06.24 de msnd din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2024 O altă arie naturală urbană – Pajiștea Petricani — scris în 14.05.24 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2024 Parcul 'Tudor Arghezi' - un nou parc în București — scris în 11.04.24 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2023 Național — scris în 05.11.23 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 Parcul Kiseleff - la 'vânătoare' de monumente — scris în 17.08.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2023 Cel mai nou parc din București - „Parcul Liniei” . — scris în 10.06.23 de msnd din BUCUREșTI - RECOMANDĂ