ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 13.12.2021
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JUN-2021
DURATA: 1 zile
Familie
4 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
EXCELENT

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
DISTRACŢ. / RELAXARE:
70.00%
Satisfăcător

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
80.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 5 MIN

Podul Doamnei – un monument care trebuie salvat

TIPĂREȘTE URM de aici

Pe traseul ce l-am stabilit către Iași la început de vară 2021 am inclus opriri la Bârlad (Grădina Zoo - vezi impresii), Băcăoani (Monumentul de la Podul Înalt - vezi impresii), Vaslui (Curtea Domnească - vezi impresii) și Solești (Conacul familiei Rosetti-Solescu - vezi impresii). Printre aceste obiective, am mai făcut un popas la un monument istoric important pentru evoluția construcțiilor și ingineriei românești: Podul Doamnei de la Chițcani.

Căile de comunicație au constituit din epoci străvechi elemente primordiale de legătură între comunitățile umane care trăiau în zone mai apropiate sau mai îndepărtate. În categoria infrastructurii rutiere se numără și podurile – construcții apărute din necesitatea traversării unor obstacole naturale: ape curgătoare, văi adânci sau prăpăstii. Evoluția modului de construcție a podurilor se află în strânsă legătură cu momentul apariției unor materiale noi, pornind de la lemn, fibre vegetale, piatră, fier, oțel, beton armat etc.

Cu toții cunoaștem priceperea romanilor în construcții de tot felul, trasarea căilor de comunicații constituind un succes al cuceririlor și menținerii controlului asupra teritoriilor ocupate. Dacia a „beneficiat” de serviciile unui mare inginer, Apolodor din Damasc, care între 103-105 d. Hr. a ridicat podul peste Dunăre de la Drobeta, din care azi mai vedem doar pilonii de pe cele două maluri (P18 și P19 din acest articol: vezi impresii). De la anul 328 d. Hr. datează al doilea pod peste Dunăre realizat de arhitectul roman Theophilus Patricius la Sucidava și inaugurat chiar de împăratul Constantin cel Mare (P31 în articolul: vezi impresii).

Istoricul C. C. Giurescu făcea o clasificare a podurilor istorice românești, și anume poduri umblătoare și poduri stătătoare, în categoria a doua găsim poduri fixe de lemn și poduri fixe din piatră și cărămidă. În Moldova mai putem vedea pe ici-colo construcții din categoria podurilor de piatră, unele vechi de câteva secole. Deși inițial, după plecarea din Iași, am vrut să mai trec pe la 2 poduri vechi în zona Cotnari, timpul nu ne-a dat răgazul necesar.

Podul de piatră de la Chițcani este situat în Podișul Bârladului, pe valea râului Bârlad, la o distanță aproximativ egală de cele două orașe mari ale zonei (27 km): Bârlad și Vaslui. Podul este vizibil din DN 24, sunt doar 70 m distanță într șosea și pod, puteți parca cu atenție autoturismul pe această porțiune de legătură.

Contextul istoric al construirii acestui pod a fost unul favorabil dezvoltării economice a Principatelor Române, și anume epoca Regulamentelor Organice. În Moldova îl avem domn pentru 15 ani pe Mihail Sturdza (1834-1849) care s-a dovedit a fi un administrator excelent al Treburilor Dinlăuntru, în ciuda lăcomiei sale pentru avere. În privința modernizării infrastructurii rutiere chiar a bătut recorduri: zeci de mii de stânjeni de șosele au fost reabilitați și pietruiți (circa 400 km) și s-au construit peste 350 de poduri, majoritatea din piatră.

Descriere. Un astfel de pod, păstrat până în epoca contemporană, este cel din apropierea localității Chițcani, județul Vaslui. Podul a fost edificat în anul 1841, fapt ce îl citim pe panourile rectangulare amplasate la mijlocul podului pe cele două parapete, față în față. Mai sunt lizibile două inscripții, una în limba latină, cealaltă în limba română (de fapt un amestec de latină cu chirilică): Acest pod este construit din poronca pre înăltu Domn MIHAIL GRIGORIU STURZA V. V. domn țerei Moldovei în al VIII an al domniei însale și săvărșinduse supt ministeria d. log. Const. Sturza sau deschis pentru călători în 8 Noem. 1841. Deasupra înscrisurilor se mai vede urma blazonului lui Mihail Sturdza, dar ambele însemne heraldice sunt erodate.

Pășesc pe podul lung de 91 m până în fața blocurilor monolit cu inscripții, apoi cobor în fosta albie a râului Bârlad (care acum se scurge pe un curs regularizat) pentru a admira cele 5 deschideri semicirculare. Cea mai mare deschidere are 14 m și se înalță până la 7 m înălțime; privesc blocurile de piatră fețuită aranjate cu migală de lucrătorii moldoveni conduși probabil de meșteri sârbi sau austrieci; picioarele podului sunt masive, întărite de doi contraforți care flanchează deschiderea principală.

Probleme. Podul a fost reparat în 1886, iar din 1981 nu se mai circulă pe el fiind declarat monument istoric de arhitectură medievală. Din păcate intemperiile vremii își fac cunoscută prezența, acțiunea ploilor, zăpezilor și vântului conducând la prăbușirea unei porțiuni carosabile în partea vestică de acces. Parapetul a rămas în aer, pietre mari din structură au căzut în albia secată. De asemenea, pe calea de rulare cresc floricele, dar și buruieni, iar arcadele mai mici din albie abia se mai văd din pricina colmatării.

Nu există nici un fel de indicator de monument istoric la șosea sau panou informativ. Din 2019 obiectivul a fost preluat de Consiliul Județean Vaslui care se chinuie să găsească căi de consolidare și valorificare a acestui monument ingineresc.

Concluzii. Durabilitatea în timp a unor astfel de construcții demonstrează măiestria și seriozitatea constructorilor de altădată. Doar că în zilele noastre multe monumente riscă să dispară... Dacă îl zăriți la timp, vă puteți opri 20 de minute pentru un popas la podul medieval de la Chițcani, loc pe unde Doamna, soția domnului Moldovei (sau al unui boier de rang înalt), trecea destul de des spre moșiile întinse.

Ar putea fi inclus într-un traseu tematic al podurilor medievale din nordul Moldovei; mai avem construcții de piatră de acest gen la Coșula – Botoșani (P07 și P08 - vezi impresii), la Cănțălărești (Vaslui), Cârjoaia, Zlodica, Ceplenița (Iași).

Să auzim numai de bine!


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 13.12.21 15:32:07
Validat / Publicat: 13.12.21 16:34:19
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în VASLUI

VIZUALIZĂRI: 438 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P03 Calea carosabilă a podului - doar pietonal acum.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 32600 PMA (din 34 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

mihaelavoicu
[14.12.21 10:13:15]
»

Ca de fiecare dată, Felicitări! O zonă săracă, uitată de Dumnezeu, fără obiective tuistice, dar uite ce bijuterie arhitecturală de mare valoare, trăinicie și frumusețe ai descoperit! Și câte n-or mai fi, pitite prin văgăuni, peste dealuri și coclauri pe unde curge apa Bârladului! De pildă, în orașul Bârlad avem două poduri de piatră foarte vechi peste un afluent al Bârladului, chiar în oraș, unul are și o emblemă pa el. Poate colegul @gpopa știe mai bine.

Un pod vechi, era mama mea copil, la Tecuci, pe strada CuzaVodă, pod din piatră la ieșirea spre est, pod peste apa Bârlad și acum este circulabil. De mii de ori am trecut pe el, dar habar nu am, cum arată văzut de pa albia râului. Mă voi interesa la Muzeul din Tecuci, dar...

Sărbători cu bine!

tata123 🔱AUTOR REVIEW
[14.12.21 10:40:46]
»

@mihaelavoicu: Mulțumesc pentru ecou! Sunt multe monumente/obiective din domeniul ingineresc care ne demonstrează „ceva” . Noi nu le băgăm în seamă...

*Tecuci - podul de beton peste râul Bârlad a fost proiectat de ing. Elie Radu și inaugurat în 1912 - este funcțional și azi (protecuci.ro/arhiva/podul ... ad-de-la-tecuci).

*Bârlad - aici vorbim de Podul Verde, Podul Roșu, Podul Pescăriei - detalii aici: ziarulobiectiv.ro/legende ... imoniu-national.

Numai bine!

adsoPHONE
[14.12.21 16:40:13]
»

@mihaelavoicu: @gpopa a disparut din peisaj, dar incerc eu sa il suplinesc

(Apropo, din tot felul de motive, prezenta mea pe aici va fi mai discreta. Cer scuze anticipat daca nu voi raspunde in timp real cuiva.)

Daca era vorba de un pod aproape de Liceul Codreanu, cu blazonul orasului (cei trei pesti) si cu balustrade metalice, e Podul Verde de peste garla Cacainei. Construit pe la 1850, contemporan cu cel prezentat de @tata123. Si cumva mai valoros, fiind unul dintre primele din fier forjat de pe teritoriul Romaniei. De exemplu, e cu 30 de ani mai batran decat Podul Minciunilor din Sibiu!

E foarte bun link-ul trimis de @tata123.

Bine, podul celebru din Barlad e Podul Pescariei, datorita vechimii (1400!) si prezentei sale ca personaj ???? in piesa Tache, Ianke si Cadir. Dar acesta nu avea valoare arhitecturala: era un simplu pod de lemn, des reconstruit, pentru ca viiturile l-au luat de nenumarate ori de-a lungul secolelor.

Acestuia ii datoreaza Barladul existenta sa. Aici se intalneau drumurile comerciale Iasi- Galati cu Podu Turcului-Falciu si de acolo peste Prut. Dar, dupa inundatiile din 1930, cursul raului a fost modificat (dus catre est), iar podul de lemn de peste canalul ramas a fost inlocuit cu unul anost, de beton, prin 1980.

mihaelavoicu
[14.12.21 19:16:46]
»

@tata123 ????: M-AI ÎMBOLNĂVIT!

Fir cu fir și literă cu literă am citit, nu pe nerăsuflate, ci așezat, bătrânește, în tihnă, fiecare cuvânt din toate linkurile atașate. În jur de 90-95% din obiectivele, locațiile, nici ni știu cum să le zic, îmi sunt cunoscute. Și Cișmeaua cu cap de leu, de la gară, o știu. La Casa Roșie am avut o expoziție de goblenuri în 2016, Savarina ce o mâncam, totul mi-s mers la suflet. Strada Pescăriei o știu că aveam colege evreice cu prăvălii la parter (foste, apoi luate cu japca)... Am și scris un review cu obiective de la Bârlad.

Despre podul de la Tecuci m-am trudit să găsesc ceva pe net, dar... pauză. Eu nu știu de unde le tot scoți! Nu cunosc Vasluiul, dar Tecuci și Bârlad sunt încărcate de o istorie fină, elegantă. Erau orașe amărâte și vai de ele pe la perifeie, dar aveau un șarm, ceva anume.

Bâlciul?? Nu la Bârlad, că la Sîn Ioan de Vară eram în vacanță, la Tecuci, unde venea de Sfânta Maria. Era o feerie pentru noi, copiii... Și am mai aflat un lucru. Datorită acelui comunist Rugină, am făcut Liceul la Bârlad unde copii de preoți nu erau persecutați.

Două ore și jumătate am retrăit Tecuciul și Bârladul tinereții mele. Merci beaucoup!

mihaelavoicu
[14.12.21 19:26:44]
»

@adso: Surpriză! Surpriză plăcută! „Blazonul cu pești” l-am dibuit pe Podul roșu din centrul orașului, nu pe Podul Verde. @tata123 dacă știa de el, oprea special pentru o fotografie, că doar a trecut pe el cu mașina.

Mulțumesc pentreu completări și numai bine!

adso
[14.12.21 21:25:35]
»

@mihaelavoicu: Aveți dreptate, stema orașului e pe Podul Roșu. Am verificat acum în niște poze și memoria m-a trădat. Vă dați seama: am trecut, mulți ani, zilnic pe ele... dar acum 30 de ani.

Sunt trei poduri aproape identice. Podul Verde e pe fosta Karl Marx, Podul Roșu pe Republicii și, între ele, încă unul pe I. L. Caragiale. Toate cu balustrade metalice, diferă doar culoarea lor (de unde denumirile). Primul e de pe la 1850, celelalte două de pe la 1900.

În drumul de acasă către liceu trebuia, la un moment dat, să trec gârla. Și încercam să nu fac treaba asta folosind de două ori consecutiv același pod, deci schimbam de fiecare dată traseul.

Pe de altă parte, ce ironie și cu acea stemă: pescarii amatori din Bârladul de azi nu au unde pescui, trebuie să meargă până la Prut. Și cică orașul s-a dezvoltat pe baza negoțului cu pește!

mihaelavoicu
[14.12.21 21:56:30]
»

@adso: În negoțul cu pește, ei, bârlădenii, numai controlau marfa venită de la Dunăre. Și nu era de colea! Vara, probabil aveau anumite metode de conservare, doar nu-l transportau cu mașinile frigorifice. Sarea era la preț mare.

Sărbători cu bine!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adso, mihaelavoicu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în Vaslui și împrejurimi:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.068418025970459 sec
    ecranul dvs: 1 x 1