Curtea Domnească din Vaslui – „capitală” medievală în sudul Moldovei

@tata123 ????: Vad ca totul a crescut ca painea cea calda! Acum 20 de ani, acolo nu era mai nimic. Arata frumos, desi mi-e teama ca totul e usor fantezist. Dar... se poarta.

In Moldova au existat numeroase curti domnesti, afara de cea din capitala Suceava: la Harlau, Iasi, Piatra, Bacau, Vaslui, probabil Barlad si altele. Ceea ce nu inseamna ca aceste orase au fost capitale in sec. XIV-XVI (Iasi a devenit in ~1570).

Existau trei mari motive pentru infiintarea lor:

1. Domnitorul era singura instanta de judecata pentru numeroase pricini. Drumul de la Barlad la Suceava ar fi durat, in acele vremuri, multe zile. Plus pericolele care existau intr-o astfel de calatorie. Prin urmare, supusii nu aveau cum ajunge in capitala - deci trebuia sa ajunga domnul la ei, pentru a putea cumva guverna. Acesta este principalul motiv pentru care s-au infiintat asa zisele curti domnesti, de fapt niste case fortificate unde statea pentru cateva luni; domniile in Evul Mediu erau itinerante. Cea mai veche pare a fi curtea de la Harlau, ~1380, apoi Iasi ~1420 etc.

Cetatile fortificate serveau, de asemenea, drept sedii domnesti. Exista documente de cancelarie emise de domni din Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Alba.

2. Curtea de la Bacau, de exemplu, a servit ca resedinta mostenitorului lui Stefan cel Mare, Alexandru. Acesta a fost asociat la domnie si a primit dreptul de a guverna de aici. Asemanator, la Harlau a stat Margareta Musata, cea care a dat si numele dinastiei.

3. Moldova a fost in pericol de a se destrama dupa moartea lui Alexandru cel Bun, in 1432. Timp de 25 de ani au domnit cinci dintre fiii sai, vreo cinci nepoti plus Ciubar Voda. Fiecare cu cate 2-3 domnii. In cateva randuri, tara a fost impartita in doua intre pretendenti la tron.

Ei bine, in timpul unei astfel de domnii de vreo doi ani, se pare ca Vaslui a fost capitala a Tarii de Jos. Atunci s-a infiintat curtea de aici. Care vad ca acum a renascut cu fonduri europene.

@gpopa: Utile completări pentru cititorii noștri, mulțumesc. Vasluiul a fost într-adevăr „capitală” a unei părți a Țării Moldovei în timpul asocierii la domnie a lui Ștefan al II-lea, fiu al domnului Alexandru cel Bun.

Se pare că Ștefan al II-lea și-a stabilit reședința domnească la Vaslui, pe urmele unei curți aulice ridicate de tatăl său - Alexandru cel Bun (posibil existentă chiar mai devreme), și ridica pretenții de egalitate cu fratele său Ilie care rezida la Suceava. Se vorbește despre existența la Vaslui a unui centru politic autonom, conducătorii locali integrându-se cu greu în Moldova centralizată de Alexandru cel Bun. Ștefan al II-lea a ales să conducă de la Vaslui pentru a căpăta o întâietate în fața fratelui său prin prisma importanței așezării. Chiar Ștefan cel Mare se apleacă asupra statutului orașului Vaslui, emițând documente prin care răscumpără satele din jurul târgului și le alipește proprietăților familiei domnești - cumva se înțelege atitudinea „rebelă” a regiunii față de domnie, situație pusă la punct de Ștefan cel Mare. Dar am coborât prea mult în profunzimea subiectului ????

Aceste reședințe domnești temporare au cristalizat relațiile de putere ale domniei cu diversele regiuni ale țării și o modalitate prin care domnul conducea și se asigura că poruncile sale erau înțelese/executate până în cele mai îndepărtate sate. Pe lângă Curtea Domnească de la Suceava - a nu se confunda cu Cetatea Sucevei - (vezi impresii), am reușit în anii din urmă să vizitez și urmele Curții Domnești de la Hârlău (vezi impresii) și pe cele ale Curții Domnești de la Bacău (vezi impresii).

Observăm că cel mai bine s-au păstrat bisericile de curte, uneori cu modificări/transformări, pe când din „palatul” domnesc și anexele curții au rămas doar fragmente de zid ori beciuri. Unele au fost restaurate (nu discutăm în ce fel și cât de fidel) și valorificate turistic, altele încă așteaptă vremuri mai bune.

Mulțumesc. Numai bine!

????P.S. Explicații bine structurate găsiți în ecoul lui @gpopa de mai jos????. Mulțumesc frumos pentru informațiile interesante!

@tata123 ????:

Putem cel mult specula. Barlad sau Iasi sau Galati faceau parte tot din Tara de Jos si exista mai multe documente atestand importanta lor decat despre cea a Vasluiului.

Moldova s-a format plecand de la nucleul sau nord-vestic, capitala fiind mutata succesiv de la Baia la Siret si apoi la Suceava, pe masura ce primii domni au inaintat cu procesul de centralizare, in cercuri concentrice. Tara de Sus cuprindea actualele judete Suceava, Neamt, Botosani si nordul Bacaului, plus zone care se afla acum in Ucraina sau Rep. Moldova. E prima parte in care s-au instapanit Dragosestii si ulterior Bogdanestii.

Tara de Jos a fost cuprinsa in Principat dupa 20-30 de ani, catre sfarsitul sec. XIV. Aparent, era mai populata decat Tara de Sus (cel putin valea Siretului si partea din dreapta Prutului, ca dincolo au fost facute colonizari pana mult dupa 1500), dar mai expusa atacurilor tatarilor. Comunitatile locale de asta au si acceptat supunerea fata de Bogdanesti (= Musatini) - pentru a-i apara.

Evident ca a durat mult, aproape un secol, integrarea tuturor acestor tinuturi intr-un principat coerent. Mai ales ca intre Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare a fost mult haos.

Trebuie sa ne imaginam respectiva epoca: in toata Moldova locuiau, in perioada de apogeu sub Stefan, sub 500 000 de oameni. Calatoriile erau grele si foarte primejdioase: de exemplu, de la Galati la Iasi era codru continuu, cu localitati doar pe vaile Prutului si Barladului. Puterea domnului era mai mult nominala, adevaratii stapani erau cei locali.

Micile targuri "de scaun" aveau, in primul rand, rol economic: aici erau grupati mestesugarii si comerciantii, de obicei de alt neam (unguri, armeni, poloni, genovezi - la Dunare, ulterior evrei, greci, turci) si abia apoi rol politic. Misiunea domnului era de a-i apara pe cei de la care incasa dări in fata atacurilor tatarilor si turcilor, asta era criteriul dupa care se judeca buna guvernare.

@all: Dacă tot vorbim de curți domnești, de capete încoronate, atunci automat avem în zonă și oșteni care asigurau paza reședinței. Săpăturile arheologice efectuate în acest spațiu au scos la iveală arme care au aparținut probabil garnizoanei de la „palat” , asemenea obiecte fiind expuse periodic de Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui în cadrul expoziției intitulate „Exponatul Lunii” .

Putem astfel vedea o spadă cu gardă curbată și mâner intens utilizată în veacul al XV-lea (muzeu-vaslui.ro/index.php ... tul-lunii-iulie) ori un baltag mare utilizat de pedestrimea moldavă (muzeu-vaslui.ro/index.php ... unii-iulie-2021).

Să nu uităm și obiectele ceva mai pașnice: un disc ornamental din ceramică care decora fațada Bisericii Domnești (muzeu-vaslui.ro/index.php ... unii-iulie-2020).

Istorie... și istorii.