Fenomen geologic interesant in Valcea - Piramidele din Valea Stăncioiului

@Dan&Ema: Da, foarte interesante Piramidele alea!

Solul fiind "moale", friabil, inghetul-dezghetul, ploile, vantul, s-au "jucat frumos"si-au construit (sculptat) forme si culori incitante!

Cred, totusi, ca puteai sa cobori din masina la baza lor. Ideea era sa nu le atingi! Se sfarama usor, e nisip, totusi!

Probabil ca au fost niște dealuri acolo, pe care, din lipsa plantelor, au fost spalate de torentii ploilor si au rezultat aceste minuni!

Multumesc mult ca m-ai plimbat si pe mine pe acolo!

@Dan&Ema: Degeaba ai încercat să te „ascunzi” Așa cum am bănuit și scris în ecoul de la Casa memorială Anton Pann era vorba despre „Piramidele de la Goranu” (deci cu „G...”), cum le cunoșteam eu mai pe scurt. În toamnă am studiat harta pentru a vedea calea de acces spre acest interesant fenomen geologic - pare destul de facil.

O altă asemenea ​rezervație naturală de tip geologic se află relativ aproape, lângă Horezu, la Slătioara (google.com/maps/place/Pir ... 81!4d23.8899422). O fotografie (P10) cu acest fenomen asemănător găsiți în articolul ce l-am dedicat unei biserici interesante din zonă - Biserica cu Potecași din Viorești (vezi impresii).

Toamna și primăvara piramidele din Valea Stăncioiului se pot observa de la distanță, ai avut noroc. Cred că nu era nici o problemă să te apropii;mulțumim pentru semnalarea acestui fenomen inedit.

P. S. Urmăriți filmul efectuat cu drona prezentat în acest articol de presă​​ - sunt imagini frumoase (adevarul.ro/locale/ramnic ... dc89/index.html).

Numai bine! ​

@Zoazore:  ​​​​​​​​

Am stat in cumpana daca sa cobor sau nu la baza piramidelor. Am "ginit"drumul pe unde se continua din poiana. Nu am sa il divulg pentru ca raman la parerea ca totusi accesul neautorizat este interzis. Si asta a fost si motivul pentru care totusi nu am coborit, desi tare as fi vreu. Nu cred ca ar fi durat mai mult de 15 minute.

Poate fi o idee de iesit la iarba verde in acea poiana, dar sunt multe alte locuri, mai ""poieni""decat aceea.

Multumesc pentru lectura si ecou! ????

@tata123: ​​

Excelenta filmarea cu drona care evidentiaza si mai bine formatiunile astea. ​​​​

Drumul de acces nu e de super calitate dar nu ridica nicio problema pana la limita asfaltului doar ca e in panta si ceva mai ingust. Ultimele sute de metri pot fi parcurse cam cu orice masina cu putina grija, daca nu este noroi sau zapada. ​​

Dealtfel la capatul acestuia, in poiana unde este si indicatorul de rezervatie este si ditamai casoiul al unui proprietar cu masina.

​​Referitor la "ascunderea"mea, nu stiam ca le spune si Piramidele de la Goranu, desi sincer m-am gandit ca la asta e posibil sa te fi referit. ​​

Multumesc mult pentru valoroasele completari. Numai bine! ????

@Dan&Ema: Recunosc cinstit ca am tras la serviciu cu ochiul la acest articol, dar doar atat pentru ca mai mult nu era tocmai comod, asa ca de abia asteptam sa ajung acasa sa vad mai bine.

Peisajul este spectaculos intradevar si sunt de acord cu tine in ceea ce priveste restrictionarea ​daca ar fi aplicata de toata lumea. Eu as face un obiectiv din asta, as permite contra unei taxe accesul ceva mai aproape, l-as promova aratand cat mai mult din spectaculozitatea lui si cred ca toata lumea ar avea de castigat.

Daca turistul ar ajunge acolo haotic, am vedea acest loc distrus.

Felicitari, votat cu mare drag. ​​

@mishu: 

Turcii fac din fiecare pietroi un obiectiv, iar aici chiar e vorba de un fenomen geologic cu aspect spectaculos practic necunoscut. Cred ca si pe AFA care este sait turistic daca am face un sondaj cine a auzit de piramidele acestea ar rezulta un procent cu un singur digit, sunt sigur.

Daca sa se amenajeze locul vs sa fie lasat necunoscut, sincer eu cred ca mai bine ramane "necunoscut". Din perspectiva turistica evident ca se poate exploata darnicia naturii, s-ar putea face un traseu pt drumeti, pt ciclisti, s-ar putea instala panouri explicative si limite de vizitare etc.

Multumesc de ecou, numai bine! ????

Interesant loc prezentat de tine și destul de aproape de Pitești. Nu am înțeles prea bine, nu se poate ajunge acolo, nu este potecă... Fac o analogie cu Râpa Roșie despre care ai precizat și tu în articol și acest loc și acolo mergi de capul tău, nu sunt indicatoare decât ceva panouri puse la sfârșit, practic trebuie să știi despre obiectiv și apoi te descurci acolo pe teren...

Am reținut! 

O atracție turistică frumoasă, (destul de) accesibilă, gratuită (dacă nu iei vreo amendă... deși, la fel ca autorul articolului, nu văd sensul interdicției) și pe care am trecut-o la categoria”de vizitat”.

​Denumirea de”piramide” m-a derutat. Sunt tot felul de forme erozionale, care de care mai ciudată și mai spectaculoasă, iar pentru-că trebuia să poarte un nume, li s-a spus”piramide”.  Așa să le rămână numele, în veacul vecilor. E o „rezervație geologică”, deși prea multă geologie nu prea crește aici. Mai adecvat ar fi fost „rezervație geomorfologică”, dar poate că termenul nu se practică. Atunci, iarăși mai potrivit, termenul de”rezervație peisagistică”. Asta sigur există în nomenclatoare.

​Nu sunt piramide de „pământ” pentru-că prin pământ eu înțeleg sol vegetal pe care cresc morcovi și crastaveți. Sunt piramide din roci sedimentare slab consolidate (nisipuri, pietrișuri). Pentru-că toată lumea știe că din nisip nu poți face castele (decât din alea efemere) și cu atât mai puțin „piramide” care înfruntă mileniile, s-au grăbit să le zică conglomerate slab”cristalizate”. E o glumă, conglomeratele nu prea cristalizează, ci (se) cimentează. Deci ar fi, cum s-ar zice, conglomerate (adică tot pietriș și nisip) foarte slab cimentate, ca brânza.

​Oricum, conglomeratele clasice de care ne lovim pe Bucegi și ne pălim pe Ceahlău, sunt puțin altfel. Uni zic că ar avea 5.000-10.000 ani vechime. Asta probabil de când ultimul mamut s-a scărpinat de un fag mai accesibil de pe versant, iar acesta (fagul) s-a prăbușit, rădăcinile dislocând pământul de deasupra și inițiind eroziunea conglomeratelor ultramicroslab cimentate de dedesubt.

​Desigur că ploua din abundență atunci când s-a scărpinat ultimul mamut, dacă asta ați întrebat.

@mprofeanu: ​​

Seamana intr-un fel cu Rapa Rosie de langa Sebes (AB).  Si ca formatiuni si ca aspect si ca acces.  Cu masina poti ajunge pana la 1 km aproximativ de obiectiv, in poiana de unde am facut poze si unde este panoul cu "interzis de capul tau". ​​ Nu exista marcaj turistic.

​​De acolo trebuie coborit in vale pentru a ajunge la baza piramidelor. Am citit si am vazut si in filmarea cu drona atasata de @tata123 ca mai exista niste piramide pe acceasi vale. ​​​​

Multumesc de lectura, numai bine! ????

@Lucien: 

Mi-a placut mult ecoul tau atat cu tenta stiintifica cat si umoristica. ????????

Categoric nu este pamant ci este un praf / nisip / pietris cimentat in timp si care s-a tot depus, astfel aceste "crevase"crescand si devenind in mii de ani tot mai concretionate si spectaculoase.

M-am gandit si la trovantii pe care i-am vizitat pe Valea Bezdeadului dar si la Ulmet in Tara Luanei si cred ca procesul de formare este asemanator, dar formele rezultate si consistenta acestora total diferita.  @Lucien, daca esti de specialitate, rog confirma-mi sau infirma-mi presupunerea.

Multumesc de vizita si valorosul ecou! Numai bine! ????

@Dan&Ema: Da, amândoi am vizitat trovanții de la Ulmet:  vezi impresii Totuși nu se poate face vreo comparație între formele erozionale din Valea Stăncioiului și”Babele” (trovanții) de la Ulmet. Amândouă sunt controlate de eroziune, dar ca fenomene diferite, chiar opuse.  

Eroziunea de la Vâlcea este o suprafață exterioară variabilă, foarte dantelată, și cu forme impunătoare care”trăiește” prin fenomenul de eroziune. Mai vine o ploaie, mai cad câteva pietricele și fire de nisip, suprafața”piramidelor” se modifică, dispar și apar forme noi. Versantul, în interiorul muntelui, nu se schimbă. Se schimbă doar suprafața exterioară expusă la intemperii, respectiv la eroziune. Direcția (verticală) a”pirmidelor” este controlată de direcția de curgere a apei de șiroire.

În privința trovanților, treburile stau pe dos. Trovanții se formează în interiorul muntelui, ca concrețiuni de neoformație (cu alte cuvinte, trovanții sunt mai noi decât masivul de rocă gazdă). Ei”cresc” în interiorul muntelui printr-o dezvoltare concentrică extrem de lentă și din această cauză se numesc”pietre vii”. Eroziunea versantului aduce la suprafață aceste concrețiuni și atunci trovanții”mor” (nu mai cresc).

​Poziția trovanților, așa cum ai observat la Ulmet, nu este verticală, controlată de direcția de curgere a apei, ci de direcția vechilor strate de nisip, acum (datorită cutărilor geologice) aflate într-o poziție înclinată (inițial, când nisipul s-a depus pe fundul mării, erau orizontale).  Trovanții se înșiră pe direcția anumitor strate de nisip care au asigurat condițiile de formare și de creștere a acestora. Trovanții ajunși la lumina zilei, nu își mai modifică forma (sunt foarte duri și ploaia nu-i afectează semnificativ).

Diferența, ca o concluzie, este că trovanții se găsesc deja formați cu miile în interiorul muntelui (eroziunea doar aducându-i la suprafață și „omorându-i”), pe când la Valea Stâncioiului este o singură suprafață erozională (cea expusă intemperiilor), iar fenomenul de apariție al formelor erozionale, „viu” în prezent, se petrece numai pe această suprafață foarte mobilă.

@Lucien: Multumesc

@Lucien: Știam eu că nu poți sta deoparte când găsești o așa frumusețe! Am așteptat cu mare interes comentariile tale pertinente! Și eu îți mulțumesc pentru intervenție! Am încercat și eu o explicație mai... profană!  

@Dan&Ema:  ​Da, Dane, @Lucien este geolog și, luând în considerație profesorii pe care i-a avut, înclin să cred că e printre cei mai buni!

Eu sunt începătoare pe lângă el! ​

@Zoazore: Mulțumesc mult pentru aprecieri, dar e puțin ce ai scris acolo. Puțin exagerat, am vrut să zic, dar m-a luat gura pe dinainte