GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Intr-una din zilele calduroase de vara ne-am hotarat san e racorim pe Cheile Bistritei din comuna Costesti judetul Valcea. Ne–am urcat in masina si am pornit la drum, drumul de la Ramnicu Valcea la Costesti are o lungime de 46 kilometri si se parcurge in aproximativ 50 de minute. Am ajuns langa Manastirea Bistrita dar nu am intrat de data aceasta la manastire ci am continuat pe langa zidurile manastiri mergand spre Cheile Bistritei. Am parcat masina chiar dupa ce se termina zidurile Manastiri si am pornit pe jos spre Chei. Chiar din parcare se observa peisajul mirific al acestor frumoase si salbatice Chei. Chiar inaite de a intra pe chei ne-am intalnit cu un localnic care transporta lemne cu doi magarusi, pe care bineinteles i-am pozat.
Cheile Bistritei au o lungime de aproximativ 1200 de metri, si sunt cele mai inguste chei sapate in calcar din Romania, fiind declarate Rezervatie Naturala. „Vinovat” de formarea acestor chei prin muntele de calcar este raul Bistrita care izvoraste din Muntii Capatanii. Cheile Bistritei fac parte din Parcul National Buila-Vanturarita, acesta find cel mai nou si cel mai mic Parc National din tara.
Chiar la intrarea in Chei pe partea dreapta pe malul raului Bistrita pe peretele de stanca sunt sculptate doua cruci, una mai mare de 5 metrii si una mai mica. Acesta este primul loc de pe chei unde se poposeste indelungat la sedinte foto. In drumul spre aceste cruci mai este un obiectiv turistic de care eu spun sincer am aflat cand m-am documentat ca sa scriu acest articol si anume o ramasita a unui pod vechi „care traversa raul, iar la celalant capat se oprea in peretele vertical al versantului, dupa care pe o alee din piatra turistii puteau inainta pana la jumatatea cheilor. Acest pod impreuna cu cele doua cruci sunt consemnate in Lista monumentelor istorice cu numele de „Podul Reginei Maria”. Este numit asa pentru ca regina il indragea in mod deosebit” – informatie culeasa de pe saitul ghidvideoturistic.ro
Inainte de a trece actualul pod peste Bistrita la bariera te asteapta un padurar la care se plateste o taxa de intrare in Parc in valoare de 5 lei de persoana indiferent daca margi cu masina sau pe jos. Biletul pe care il primesti este valabil o saptamna pe toata intinderea Parcului Buila –Vanturarita, pe spatele acestui bilet find tiparita si harta parcului. Dupa ce treci de bariera intri pe un culoar unde zici ca stancile de pe o parte si alata a chilor vor sa se pravaleasca una peste alta, aproape formand un tunel, si unde vara simti o adevarata racoare, iar jos in vale vuietul apei Bistritei face un zgomot placut auzului si ochiului.
Drumul forestier care insoteste Cheile Bistritei serpuieste pe langa raul Bistrita, este bun circulabil cam cu orice masina, dar aveti grija ca cate-odata pe anumite portini cad pietre de pe versanti.
Pe langa relieful sapat de rau in calcarul muntilor, un punct de atractie al acestor chei este cele 22 de pesteri care se gasesc in aceste chei. Cele mai cunoscute sunt Pestera Liliecilor si Pestera Ursilor. La Pestera Liliecilor (sau pestera sfantului Grigorie) se poate ajunge din curtea Manastirii Bistrita, strabatand distanta de la manastire pana la pestera insotit de o maicuta care este si ghid. Pestera nu este luminata si daca nu aveti o lanterna la voi s-ar putea sa aiba maicuta cateva lumanari care sa va lumineze calea in intunericul pesterii. Intrarea in pestera este stramta dar dupa vreo 5 metri se largeste. In acesta pestera pe langa multimea de specii de lilieci puteti vedea si doua biserici, una mai mare chiar deasupra cheilor Bistritei iar cealalta este mai spectaculoasa fiind sapata in stanca. In acesta pestera erau ascunse moastele sfantului Grigorie (care se gasesc la Manastirea Bistrita) cand tara era atacata de dusmani.
Cea de –a doua pestera, pestera Ursilor se afla la 500-600 de metri de la intrarea in Chei pe partea stanga a sensului de urcare pe Chei, fiind marcata cu un indicator. Accesul la pestera se face urcand niste trepte amenajate prin saparea in pamant. Pestera are o lungime de aproximativ 400 de metrii, fiind alcatuita dintr-o galerie principala si cateva galerii laterale. Galeria principala surprinde prin dimensiunile sale si anume o inaltime de 35 metri si o latime de 20 metri. Pestera nu este electrificata si nici exploatata in intregime, dar pentru galeria principala nu prea aveti nevoie de lumina, lumina naturala fiind suficienta ca sa lumineze aproape intreaga incapere. In acesta sau gasit fosile ale ursului de pestera si vestigii intorice unele datand din neolitic.
Lasam cele doua pesteri in urma si ne continuam drumul pe chei si admiram peisajul destul de salbatic al acestor minunate chei. Cheile propiu-zise se termina dupa 1200 de metri dar drumul forestier continua, trecand pe langa o pastravarie, iar la un moment dat se bifurca, o parte urmand raul Bistrita iar cealalta parte urcand spre munte. Mergand pe aceste chei nu te deranjeaza aprope nici un zgomot, nu sunt amenajate locuri pentru gratar, esti numai tu si natura La acesta intersectie este amenajat un loc unde uneori vezi turist campand cu cortul.
Va doresc tuturor concedii placute.
Trimis de zlatna in 08.12.15 09:12:43
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în RÂMNICU VÂLCEA.
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (zlatna); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Am votat cu bucurie acest articol si o sa trebuiasca sa incep sa port palarie, pentru a avea ce scoate in fata celor care inteleg ca la munte si pe munte se merge pe jos si care, mergand pe jos, nu fac decat sa permita celor care vin dupa noi sa se bucure de frumusetile naturii de care noi ne-am bucurat din plin.
Si daca ne-am bucurat si ne mai bucuram, inca, este pentru ca cei care au fost inaintea noastra au avut bunul simt de a ne permite si noua sa ne bucuram de frumusetile naturii. Si daca generatiile dinaintea noastra au avut grija de noi, la randul nostru avem obligatia, cei care respectam cu adevarat muntele, sa permitem si copiilor nostri sa se bucure si ei, dar mai ales sa aiba ce arata copiilor si nepotilor lor.
Imi aduc aminte o intamplare din iulie 1968, care m-a marcat toata viata si a fost pentru mine si cei care au fost in acea zi cu mine o lectie de viata. Plecasem intr-o drumetie pe munte, din tabara de la Sinaia, la Piatra Arsa, Babele, Costila, Caraiman, Poiana Stanii si la intoarcere am oprit la cabana Schiori sa ii povestim lui nea Muller ce gasisem noi pe munte. I-am aratat o floare frumoasa de forma unui clopotel, de culoare mov, pe care ma chinuisem sa o culeg de pe niste stanci deasupra stancilor Sf. Ana. Cand a vazut-o nea Muller a pus mana pe o craca de brad si a inceput sa ne altoiasca. Norocul meu ca era mai putreda si dupa a doua spinare s-a rupt. Initial am fost suparati, mai ales ca nu lasase nici-odata impresia ca este asa suparacios. Dar cand ne-a spus ca floarea cu care ne laudam era o gentiana (de care stiam ca este monument al naturii) ne-a parut rau si cred ca daca am fi putut sa o lipim cumva la loc am fi facut-o, mai ales ca in urma cu doua zile, cand fusesem la vf. Omu intalnisem o floare de colt de care nu ne-am atins decat cu ochii. De atunci nu am mai rupt de pe munte aproape nici-odata o floare despre care nu stiam ce este. De acea ma bucura sa vad un om de care ma despart cel putin 26 de ani ca duce mai departe dragostea pentru natura in general, pentru munte, in special si in fata carora sunt obligat sa imi scot palaria, cu tot parul meu alb.
Dar destul cu nostalgiile! Numai bine!
P.S. Am votat cu bucurie si oarecare regret ca nu am reusit sa ajung acolo, aproape toate pozele cu vederi din munte.
Multumesc pentru bucuria de a vedea asemenea locuri frumoase. In scoala de ghizi, in 1969, am invatat ca judetul Vlacea este judetul cu cel mai mare potential turistic din tara si de atunci m-am convins ca asa este.
@liviu49 - Va multumesc pentru aprecieri. Frumoasa povestea dumneavoastra, o poveste din care foarte multa lume are de invatat, pentru ca natura cu frumusetile ei trebuie prespectata si ingrijita. Cel mai urat lucru pe care l-am vazut, nu numai prin muntii nostri, ci si prin alte locuri, este gunoiul lasat in urma de asa zisi turisti.
Cat despre Valcea, intradevar este un judet cu potential turistic enorm, avand trei mari statiuni balneo-climaterice, Calimanesti-Caciulata, Baile Govora si Baile Olanesti, o multime de Manastiri (find judetulcu cel mai mare numar de manastiri nin tara), printre care si unica manastire din tara Frasinei, staiuni de iarna gen Voineasa si Vidra si multe alte obiective turistice.
Va multumesc inca odata pentru aprecieri si va doresc concedii placute.
Îmi plac mult reviewurile despre munţi, chei, peşteri mai ales când acestea sunt scrise cu dragoste, ca acesta. Ele răscolesc amintiri din tinereţe pentru că am fost o mare iubitoare a muntelui. Stiu sigur că am vizitat cheile Bistriţei prin ´70 cu copiii, cortul şi Dacia 1100 până unde s-a putut, dar în capul meu se amestecă flashuri din cheile Bistriţei (acum doi ani am fost numai la mrea Bistriţa şi Arnota), cu cheile Olteţului şi ale Sohodolului. La ultima ne-a vizitat la căbăniţa de lemn un urs. Stiu sigur că am vizitat peştera Liliecilor dar după 45 de ani, nu mă mai întreba diferenţa faţă de a Muierii sau Polovragi. Asemănări? Toate sunt în pământul binecuvântat al nordului Olteniei.
Flori de colţ am văzut puzderie pe muntele Capra din Făgăraş. Le-am descoperit cu binoclul din război al tatălui meu, pe când urmăream câteva capre negre sărind din chianţ în chianţ.
@Michi - Va multumesc mult pentru vizita si pentru aprecieri, stimata doamna.
@liviu49
Ma bucura mult ecoul adaugat si invatamintele ce trebuie sa le traga de aici toata lumea. Te felicit! Asemenea mesaje sunt la randul lor destinate sa scoti palaria in fata autorului lor
@zlatna
Un articol superb insotit de poze exceptionale. Te felicit!
Ma bucur si ca mi-ai adus in atentie locuri unde inca nu am ajuns si o destinatie pe care o voi trece in planurile mele viitoare.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2023 Conacul Otetelișanu din Benești. Acasă la Petrache Poenaru — scris în 25.05.24 de Floria din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Mar.2022 Cheile Bistriței — scris în 05.04.22 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Dec.2021 Două zile de plimbăreală pe lângă Râmnicu Vâlcea — scris în 08.02.22 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Sep.2021 O plimbare în orașul Râmnicu Vâlcea — scris în 19.09.21 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2020 Am văzut piramide — scris în 17.11.20 de Daisy Petal din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Municipiul Ramnicu Valcea si imprejurimile — scris în 13.03.22 de deeutza din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Schimbarea in bine a Parcului Zavoi — scris în 07.09.20 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ