Catedrala Padurenilor – cea mai mare biserica din spatiul rural romanesc

TIPĂREȘTE

Despre Ghelari

Ghelari este localitatea cea mai mare din Tinutul Padurenilor, hai sa il numim inima acest tinut. Satul Ghelari face parte din comuna Ghelari si este cum va dati seama “satul de resedinta” al comunei. Am gasit exprimarea aceasta pe wiki. Nici nu stiam de ea pana acum.

Ghelari este atestat inca din secolul al III-lea i. H. In articolul anterior am pomenit de ”natus ibi ubi ferrum nascitur”. Aceasta este o inscriptie care, apreciaza istoricii, se refera la zona Ghelari. Eu am folosit-o in articolul anterior pentru ca acela a fost dedicat unor obiective din zona Govajdia vezi impresii, care ce au legatura cu mesajul acesteia, satul Govajdia facand parte la randul sau din comuna Ghelari.

Pana in anul 2002 principala activitate a populatiei Ghelariul, in trecut s-a numit Ghelar, a fost mineritul, Ghelariul fiind cunoscut din mosi stramosi pentru explotarea minereului de fier. Expolatarea veche de peste 2000 de ani (!) este astazi pe stop. Adica in conservare. Dureros pentru minerii de aici.

Populatia Ghelariului numara circa 2.000 de locuitori.

Obiective in Ghelari:

-Biserica ortodoxa “Sfintii Apostoli Petru si Pavel”, complexul parohial ortodox

-Biserica ortodoxa veche, cu hramul sfintilor Mihail si Gavril, construita in anul 1770

-Biserica greco-catolica “Sfanta Varvara”, construita in anul 1783

-Ruinele manastirii aflate pe Valea Manastirii (Ghelari)

-Situl furnalelor din Cartierul Valea Caselor - Ghelari

Obiective in apropiere:

-Pestera Hotilor

-Pestera “Biserica fetelor”. Legenda ei spune ca aici veneau fetele sa bea apa ca sa isi poata intalni viitorul sot; grota este vizitabila si are in interior un izvor.

-Padurea de castani comestibili

-Turnul de observare turistica

Catedrala Padurenilor

Multe, multe locuri de vizitat, dupa cum se vede. Cum noi am fost intr-o tura cat mai cuprinzatoare si cat mai diversificata in Tinutul Padurenilor, din aceasta zona am ales sa vizitam obiectivul – emblema al Ghelariului, Catedrala Padurenilor din Ghelari.

Pe directia noastra de mers, venind dinspre Hunedoara, imensa constructie, fala Ghelariului, se afla pe partea stanga. Exista un loc destul de generos pentru parcarea mai multor masini. Parcarea este gratuita. In parcare, pe panoul explicativ se gaseste o foarte buna prezentare a locului unde ne aflam, a istoricului sau. Citez din cele citite pe panou.

“Catedrala Padurenilor” este cea mai mare dovada de credinta pe care au dat-o ghelarenii prin truda lor de a ridica aceasta biserica monumentala, care domina centrul comunei si care a implinit revelatia din tinerete a ctitorului ei, parintele Nerva Florea.

“”Calvarul bisericii din Ghelari””, titlul unui articol publicat de Claudiu Tarziu in revista AS, spune totul despre stradania neobisnuita, timpe de 34 de ani, a parintelui Florea si a ghelarenilor. ”Nu degeaba Ghelariul e la fel de inalt ca Golgota, ca si aici trebuie jetfa mare” – spunea parintele Florea. El a fost si architect si diriginte de santier. Cand era intrebat de ce face lucrurile intr-un anumit fel, raspundea: ”Asa am primit porunca de la Dumnezeu! ”. Se scrie ca, in anul 1927, pe cand era student teolog la Sibiu, viitorul parinte a avut o revelatie si un glas tainic i-ar fi spus: ”Unde te duci, sa zidesti o biserica mareata. ”.

Dimensiunile catedralei sunt de-a dreptul impresionante: 47 m lungime, 21 m latime si 47 m inaltime (!) .

Pictarea interiorului bisericii a durat nu mai putin de 5 ani, desi au lucrat la ea 6 oameni: Constantin Nitulescu si 5 ucenici de-ai sai. Piatra de temelie a maretei constructii a fost pusa in anul 1939, dar biserica a fost terminata si sfintita abia in noiembrie 1973 (!).

Minerii din Ghelari au contribuit cu 7% din salariu la fondurile pentru biserica. Dar banii tot nu ajungeau. In anii 1942 si 1943, corul “Munca si lumina” si fanfara din Ghelari au facut un turneu de strangere de fonduri prin tara.

Neexistand drum, caramida, fierul, cimentul si celelalte materiale de constructie erau aduse cu mocanita pana la Retisoara, vezi informatiile din articolul precedent referitor la linia ingusta de cale ferata Retisoara – Govajdia - Hunedoara, iar de acolo erau trasee de mina, pe un plan inclinat si transportate cu vagonetii prin galerii. Erau scoase cu un funicular construit special si transportate pana la santier cu carele cu boi.

Apoi, a venit regimul comunist care nu accepta credinta in Dumnezeu. Parintele a fost arestat, dar a fost eliberat dupa un an, nereusind-se fabricarea unui dosar de vinovatie. Ciudat, parerea mea, la cat de experti in d-aldea astea erau securistii comunisti. Preotului i s-a interzis, insa, sa continue lucrarile.

Mult mai tarziu, dupa anul 1955, a reusit sa “pacaleasca” autoritatile comuniste, cu urmatoarea argumentatie: ”Ridicam o biserica in varf de munte, nu e in calea nimanui, nu o vede nimeni, dar la o adica puteti spune ca respectati drepturile religioase, ca si asa ne acuza cei de la Europa Libera. Pe de alta parte, minerii sunt o clasa sociala greu de stapanit, vor avea o identitate spirituala, religioasa si sociala si vor fi linistiti in jurul bisericii”. Si aici am retinerile mele, dar va redau din informatiile postate la fata locului.

Dupa cutremurul din martie 1977 (scriu acest articol in ziua cand azi noapte pamantul romanesc si nu numai s-a zguduit din nou), terenul pe care fusese construita biserica a inceput sa se scufunde. Dedesubt erau galerii vechi de mina, care nu fusesera umplute cu steril. Peretii bisericii se crapau si se distrugea superba pictura interioara. Desi maiestupoasa biserica se putea prabusi in orice moment, parintele Florea a continuat sa slujeasca in ea Sfanta Liturghie si sa caute solutii pentru reparatie. A fost nevoie de alti ani de munca neobosita si de sute de tone de ciment injectate in adanc, pentru oprirea surparilor. Parintele, insa, nu a mai apucat sa vada finalizarea lucrarilor. S-a dus in ceruri, in anul 1990, langa duhovnicul si sfetnicul lui de o viata, ieromonahul Arsenie Boca. Preotul Florea a ctitorit si bisericile din satele Ruda si Plop. Este in curs de amenajare si un muzeu al complexului parohial.

Biserica din Ghelari sau Complexul parohial ortodox din Ghelari sau Catedrala Padurenilor poarta hramul Sfintilor Arhangheli Petru si Pavel. Este cea mai mare biserica ortodoxa construita in spatiul rural din Romania.

Impresii

Intrarea in curtea catedralei este maiestuoasa. Trecem pe sub o poarta din piatra alba (cred marmura de la Alun) arcuita avand vreo 8 metri inaltime si deasupra careia este arborat steagul national, iar un ceas indica ora inexacta (pentru ca a ramas incremenit la orele 8:20).

Curtea este pietruita si foarte larga. Calea de acces urca mai multe randuri de trepte din piatra. Pe la jumatatea distantei intre poarta si intrarea in biserica este o cruce alba din marmura cu o fantana de jur imprejur, la baza careia fiind amplasate cateva basoreliefuri superbe. Crucea este si ea inalta de vreo 4 metri.

Pe ultimul rand de scari, si cele mai multe, exista si balustrada. Noi ne-am nimerit intr-o zi in care urma sa fie organizat un eveniment fericit in biserica, motiv pentru care era intins si un covor rosu pe scari, iar covorul era incadrat de flori galbene aliniate de sus in jos. In curte de o parte si de alta sunt amplasate bancute.

Biserica are in partea frontala trei arcade albe, inalte, extremitatile fiecarei arcade sprijinindu-se pe cate doua coloane din piatra. Constructia are doua turnuri simetrice, foarte inalte, inaltimea total masurand 47 de metri. Intre ele este o alta arcada care le uneste, iar in semirotundul respectiv este un basorelief colorat reprezentand scena Judecatii de Apoi.

Impresionant prin dimensiuni! Absolut impresionant! Vizitasem cu cateva zile in urma catedrala ortodoxa din Caransebes vezi impresii, uriasa, la randul ei, dar acum suntem totusi doar intr-un sat cu 2000 locuitori, sau fie, intr-o comuna, si avem in fata o biserica inimaginalbil de mare.

Interiorul are o pictura superba, culorile dominante fiind maro si rosu inchis. De o parte si de alta a culoarului central de acces catre paraclis si altar, sunt amplasate ordonat scaune. Iata ca se poate si la ortodocsi! Un vultur aurit este suport pentru cartile bisericesti din care citesc slujitorii Domnului. Nu este greu de imaginat, ca la o asemenea maretie, nu poate sa lipseasca un candelabru pe masura.

Admiram cateva jilturi sculptate. Pardoseala este realizata dintr-un model de patrate din piatra albe, rosii si negre.

Suntem abia la jumatatea drumului pe care ni l-am propus in Tinutul Padurenilor si Emi este deja oboist. De aici ne vom indrepta spre Centrul Info Turistic despre care ma relatat in articolul introductiv aici vezi impresii, iar mai apoi vom continua periplul nostru special catre Poienita Voinii si Alun. Pe curand!

---

VIZUALIZĂRI: 3467 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI