În Ținutul Pădurenilor, la Biserica Ghelari

TIPĂREȘTE

Cazați la Hotel Diamond-Cinciș cu ocazia Întâlnirii AFA 2016 ori de câte ori treceam podul peste Cerna pentru a lua drumul Hunedoarei, un indicator rutier ne arăta - în sens opus - direcția către Ghelari. Știam că la Ghelari există un impunător complex religios și pentru că tot eram prin zonă, ne-am spus că nu trebuie să ratăm ocazia de a merge și noi acolo.

Din Hunedoara, pe DJ 687E, străbătând localitățile Teliucu Inferior, Teliucu Superior și Mănăstirea, după vreo 18 km se ajunge în Ghelari, dar cum noi eram cazați la Cinciș, pe malul lacului de acumulare, aveam de străbătut o distanță ceva mai mică - 12 km.

Drumul este asfaltat, destul de bun şi şerpuiește printr-o zonă mai puțin atractivă acum, în luna martie. Vara sau în prag de toamnă, cu frunziș bogat pe arbori, cred că peisajul ar fi cu totul altul.

Biserica nouă din Ghelari - cea mai mare biserică sătească din ţară - este atât de măiestuoasă încât rivalizează cu orice catedrală de la noi. Bineînțeles, se zărește cu mult înainte de a ajunge în sat. În fața complexului religios (tind să-i spun așa pentru că acolo se află și o biserică mai veche, precum și alte dependințe și amenajări) este o parcare destul de mare.

Dincolo de poarta decorată cu basoreliefuri, trecând pe sub o arcadă pe care flutură tricolorul românesc, se ajunge în curtea largă, pavată în întregime. În mijloc, pe un postament decorat și el cu basoreliefuri reprezentând scene biblice, se înalță o cruce mare. De altfel, toți stâlpii pentru iluminat sunt decorați în același gen. Pe lângă aceste basoreliefuri albe, pe alocuri deteriorate, se văd ici-colo cruci de piatră foarte vechi, troițe din lemn, precum și perechi de lei, elemente încă neîntâlnite (de mine) la bisericile românești.

Țin să menționez că atunci când am fost noi acolo - era o zi de sâmbătă, puțin înainte de amiază - în toată incinta nu am întâlnit suflare omenească. În această situație, se înțelege de la sine că nu am beneficiat de informații suplimentare și că nu am plecat de acolo decât cu niște fotografii. Documentările personale - anterioare, dar și ulterioare vizitei - mă vor ajuta în cele ce urmează.

Biserica veche

Construită în stilul tuturor bisericilor vechi din Țara Hațegului, biserica veche din Ghelari stă semeață alături de cea nouă, mult mai robustă, cu două turnuri albe, foarte înalte.

Închinată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, biserica veche datează de la sfârșitul sec. XVIII, iar înălțarea ei se datorează - potrivit tradiției locale - lui Gheorghe Berencz, un calvin care a construit-o pentru ortodocșii din Ghelar în semn de mulțumire pentru vindecarea miraculoasă a soției sale.

Străjuită de icoana hramului, ușa bisericii vechi era încuiată atunci când am fost noi acolo. Aflaserăm că sfântul lăcaș fusese pictat în întregime în interior și că în urma recondiționărilor care au avut loc mai târziu, pictura originală și-a mai pierdut din valoare. Dacă regret că nu am pătruns în interiorul vechii biserici de la Ghelari este pentru că nu am putut vedea scenele reprezentând "Săptămâna Patimilor" despre care se spune că au o semnificație aparte. Ostașii care-l batjocoresc pe Iisus Hristos sunt înveșmântați în straiele popoarelor care i-au asuprit pe românii din Transilvania de-a lungul istoriei.

Biserica nouă

Biserica nouă din Ghelari acum nu mai este chiar atât de nouă. Ea a fost sfințită în 1973, la 34 de ani de la punerea pietrei de temelie (1939). Preotul Nerva Florea al cărui chip este zugrăvit în pridvor, este cel căruia i se datorează ideea și mobilizarea pentru înălțarea acestui măreț edificiu. Din contribuția sătenilor (cu bani, cu muncă și cu mâncare), cu ajutorul pelerinilor, cu daniile Combinatului de la Hunedoara și ale minerilor din zonă, dar și cu banii strânșii din diverse colecte, după mai multe întreruperi și șicane comuniste, sfântul lăcaș a fost în cele din urmă finalizat.

Biserica are mai multe particularități care o deosebesc de celelalte biserici ortodoxe, ea fiind realizată după planurile preotului, planuri făcute încă din tinerețe, în urma unei revelaţii. După leii care decorează curtea, următorul lucru care ne-a frapat a fost scena reprezentată deasupa intrării principale. În mod obișnuit, la bisericile ortodoxe aici este amplasată icoana praznicului. La biserica nouă din Ghelari - cu hramul Sf. Petru și Pavel - este înfățișată "Judecata de Apoi".

Am urcat treptele de marmură admirând pictura pridvorului deschis, chipurile de sfinți din medalioane, precum și minunatele uși sculptate, cu ancadrament floral, apoi - pentru că la biserica nouă ușa era descuiată - am pătruns în interior. Pereții sunt în întregime acoperiți cu pictură, iar catapeteasma aurită, icoanele și candelabrele sunt fastuoase impresionând pe oricine.

Pardoseala din marmură este parțial acoperită cu covoare. În afara clasicelor strane sculptate, înșiruite de-a lungul pereților, aici sunt și mai multe scaune obișnuite, pentru credincioșii care asistă la slujbă.

Plimbându-ne prin curtea pustie, am admirat arhitectura originală și proporțiile grandioase ale Bisericii de la Ghelari. 7 turle de diferite dimensiuni împodobesc partea superioară, cele mai înalte fiind cele două care încadrează fațada principală, iar cea mai robustă fiind cupola centrală. Mai multe ferestre înalte, fără ancadramente, asigură pătrunderea luminii naturale în interior. Pereții nu sunt decorați, doar ferestrele din turle și pilonii intrărilor secundare au stucatură.

La parterul uneia dintre clădirile anexă se pare că există și un muzeu. Cum spuneam, atunci când am fost noi, la complexul religios de la Ghelari nu am întâlnit pe nimeni, deci nu se punea problema vizitării vreunui mezeu. În jur, la exterior, sprijinite de niște pietre mari, foarte decorative, am văzut mai multe mulaje cu chipuri de sfinți și scene biblice folosite cândva, în etapa de construcție.

Dacă veți dori mai multe detalii privind bisericile din Ghelari, accesați www.crestinortodox.ro

Panoul din parcarea de lângă poarta de acces în incintă informează că în comuna Ghelari - mărturie a credinței și a ecumenismului din zonă - există mai multe biserici de diferite confesiuni. Dacă veți ajunde acolo, dacă veți dori o clipă de liniște și de închinare sau numai dacă veți avea interesul de a le studia, menționez că - în afara celor două biserici despre care am amintit - la Ruda (cu hramul Sf. Ioan Botezătorul) și la Plop (cu hramul Pogorârea Sfântului Duh), veți găsi alte două biserici ortodoxe datorate aceluiași preot Nerva Florea.

Pentru că exploatarea minereului de fier a atras în zonă oameni din diferite părți ale țării, aparținând diferitelor etnii și confesiuni religioase, în afara lăcașurilor de cult orthodox, în Ghelari mai există o biserica reformată și una greco-catolică. De asemenea, la Govăjdia, pe lângă biserica ortodoxă, dăinuie și o veche biserică romano-catolică.

---

VIZUALIZĂRI: 3586 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI