Ghent -'orasul florilor' cu panorama medievala

TIPĂREȘTE

In pregatirea periplului meu prin Belgia, toate informatiile pe care le-am cules despre orasul Ghent au fost la superlativ. Ca un scorpion-carcotas ce sunt mi-am propus sa vizitez orasul pe indelete plecand de la premiza ca nu poate fi totul roz, trebuie sa gasesc eu ceva de criticat. Greu, trebuie sa recunosc ca intreaga zi in speta cele 12 ore petrecute acolo nu prea mi-au dat satisfactia carcotelii. de ce? simplu, the best..., sau oricum in top.

Cum am ajuns? cu trenul din Garre du Midi - Bruxelles, cost transport bilet standard Eur 17,20, (bilet seniori, copii sau grupuri - 6 Eur), bilet tramvai in interiorul orasului Eur 1,30/calatoria. Trenurile sunt la cca 10-15 minute de dimineata de la ora 6 pana tarziu in noapte, nu sunt aglomerate si asa cum am mai spus sunt civilizate, curate si respecta cu strictete orarul. Din gara orasului care se numeste cum altfel decat Saint Pierre, tramvaiul 1 care are acolo si capatul liniei, dupa achizitionarea biletului pe care l-am validat in tramvai m-a dus cca 10 minute pe stradutele mici, strajuite de case din alte vremuri pana in centrul istoric al orasului. Tramvaiul nu foarte aglomerat este confortabil si majoritatea tinerilor studenti, pentru ca orasul este un mare centru universitar mi-au raspuns cu amabilitate la intrebarile mele legate de oportunitatea coborarii la o statie sau alta. Stiam insa ca trebuie neaparat sa cobor la punctul de plecare a vizitei mele care stabilisem eu ca trebuie sa fie Turnul cu ceas - Beffroi.

Orasul in care se vorbeste neerlandeza, franceza, germana, engleza se afla la confluenta raurilor Escaut si Lys, in Flandra de Est si are aprox. 250.000 locuitori. Orasul figureaza pe tabelele garii sub urmatoarele forme: Gent in neerlandeza, limba cea mai frecvent uzitata, Gant in franceza si Ghent in engleza. Orasul cu o mare si renumita universitate incarcat de istorie si populat de tineri studenti foarte, foarte multi turisti si ceva localnici emana atata eleganta, rafinament, si frumusete incat am avut senzatia ca patrund intr-o lume speciala.

Patronul orasului este Sf. Lievin., orasul face parte din primele 4 orase ale Belgiei, dispunandu-si frumusetea in special cu Brugge, (amandoua sunt numite Venetia nordului, dar cate Venetii sa aiba si nordul acesta?) dar cum orice comparatie schioapata, de gustibus...

Denumirea orasului vine din latina - Gandia - insemnant pamant la confluenta raurilor sau varsarea unui rau, delta., asa spun unii istorici. si lingvisti. Romanii l-au stapanit, au venit apoi pe la anul 400 francii, in sec. IX normanzii. Carol cel Mare a incercat sa-i alunge pe vikingi. In sec. XI a devenit dupa Paris al II-lea oras din Europa de nord prin excelenta datorita manufacturilor de textile. Familiile de comercianti au cumparat de la nobilimea orasului foarte multe pamanturi si la 1338 marile corporatii s-au asociat cu englezii opunandu-se nobilimii franceze.

Dupa casatoria lui Filip II de Burgundia cu mostenitoarea Margareta II a Flandrei, Ghentul a intrat sub influenta ducatului Burgundiei a carei dominatie a durat pana in jurul anilor 1476.

Urmare a casatoriei Mariei de Burgundia cu viitorul rege Maximilian I de Habsburg orasul a revenit casei amintite in sanul caruia s-a nascut la 1500 viitorul imparat Carol Quintul. Pe scurt istoria acestuia a fost fabuloasa intre anii domniei sale 1515 pana la abdicarea in 1556. Carol s-a nascut la 1500 si a fost botezat in catedrala Sf. Bavon a orasului, a murit in 1558 in Spania la resedinta sa din manastirea St. Yuste din Estramadura, A fost casatorit cu regina Isabela a Portugaliei intre 1526-1539. A condus singurul imperiu "unde soarele nu apune niciodata" Europa, Africa de Nord, America spaniola si Orientul Indepartat. A primit o educatie de exceptie din partea matusii sale Margareta de Austria si a tutorelui sau Adrian de Utrecht, teolog, devenit mai tarziu papa. A pastrat acest vast teritoriu neatins in ciuda dusmaniei Frantei, a problemelor legate de papalitate, a cresterii numarului si pozitiei protestantilor, a luptelor cu Imperiul otoman al lui Suleyman Magnificul. A fost un mare iubitor al picturii si in general al artelor. se spune ca a fost singurul imparat care s-a aplecat sa ridice o pensula a lui Tiziano in timp ce acesta picta. In fine, pentru a nu va plictisi mai spun numai ca dupa 1794 Tarile de Jos au fost anexate de Franta si abia dupa 1815 orasul va apartine Regatului Unit al Tarilor de Jos, ramanand din 1830 al Belgiei. Si acum gata, dupa ce ne-am situat putin in spatiu si timp sa vedem ce am vizitat.

Orasul are cateva repere, centrul istoric care adaposteste Catedrala Saint Bavon, Beffroi - turnul cu ceas, Biserica Saint Nicolas, Halle Municipal - Primaria, Castelul lui Gerard Draconicul.

Zona Graslei cuprinde zona Bisericii Saint Michel, Podul St. Michel, fosta Hala de Carne si o alta cladire de patrimoniu a vechii cladiri a Postei.

Gravensteen unde se afla renumitul Castel al Contilor, Muzeul Aljin, vechea Hala de Peste, a fosta manastire carmelita si alte cladiri vechi. dar si noul Palat al Justitiei.

Vrijdaqmarkt - paradisul shoppingului unde veti intalni numai magazine de firme gazduite la parterul unor case monumentale. tot in zona se afla biserica Saint Jaques (pe care am gasit-o inchisa) din pacate.

Kouter se remarca prin sediul Operei orasului si cladirile Universitatii orasului.

Zona garii si a mijloacelor de transport, tramvai si autobuze, care pleaca spre centrul istoric al orasului se numeste asa cum am mai spus Saint Pierre avand totodata si un monument pe masura, biserica cu acelasi nume.

Centrul istoric mi s-a infatisat privirii ca un mozaic de cladiri in mijlocul caruia trona LE BEFFROI- clopotnita cu ceas a orasului. Biletul de vizitare costa 5 Eur, pentru copii, seniori si grupuri 3,75 Eur. Am intrat si chiar daca la un prim contact cu incinta intunecata si neprimitoare m-a infiorat nu am regretat experienta acestei vizite intr-o lume rece si dura a evului mediu. Constructia turnului a inceput in 1313 ca un simbol al mandriei locuitorilor, s-a inaltat initial pe un schelet de lemn iar partea inferioara a suferit nenumarate modificari. Clopotnita are 91 de m inaltime si a fost proiectata de Jan Van Haelst ale carui planuri initiale au fost pastrate pana in zilele noastre, fiind expuse la intrarea in turn. Lucrarea s-a finalizat in 1380 dar aspectul actual dateaza din secolul XX.

A fost punct de observatie al orasului si face parte din patrimonul UNESCO din 1999. Clopotnita este personajul principal din imnul orasului Ghent. Clopotele ei au adunat populatia orasului ori de cate ori a fost nevoie in timp de razboi si pace.

In varful turnului se afla balaurul aurit. Am remarcat sala de panza - Halle aux draps- construita in stil gotic, o sala dreptunghiulara adiacenta in care se faceau tranzactiile comerciale de lana, panzeturi in timpul Evului Mediu. Constructia salii a inceput in 1425 si a durat 20 de ani. S-au construit numai 7 din cele 11 sali planificate. Ultimile 4 sali au fost termitate abia in 1903. Pe la 1741 s-a construit o anexa mica care a fost desinata intrarii in incaperea care constituia inchisoarea orasului. S-a numit Mammelokker invocand legenda romana a unui prizonier Cimon, care condamnat fiind la moarte prin infometare cu ajutorul fiicei sale Pero, a fost hranit de o doica in timpul vizitelor acesteia, asa incat a scapat de pedeapsa.

Am iesit tulburata din turn si uitandu-ma in dreapta am vazut in imediata apropiere, separata doar de un parc mic, in fata teatrului orasului unde am stat pentru cateva momente in contemplare, Catedrala majestoasa a orasului.

Nu am intrat imediat pentru ca un indicator mi-a aratat drumul catre CASTELUL GERARD DEMONICUL. A fost construit in sec. XIII fiind resedinta a contilor dar si manastire, orfelinat, inchisoare, azil de alienati. Zidurile sunt masive si impunatoare, din pacate se lucreaza in interior spre a i se da o alta destinatie, asa incat nu l-am putut vizita.

M-am intors la CATEDRALA SAINT BAVON una dintre cele mai renumite din Belgia., poate si pentru ca adaposteste picturile care au fost executate pentru altar - intitulate L'agneau mystique., de fratii Van Eyck.

Are la baza o biserica construita pe la 942 cu hramul sf. Ioan Botezatorul. A avut diferite momente in care s-a extins in stil romanesc, la 1038, apoi in secolele XIV-XVI constructia s-a inaltat in stil gotic. A fost finalizata in 1569.

Cand s-a constituit dioceza de Gent in 1559 biserica a devenit catedrala a orasului. Este deschisa in perioada aprilie-octombrie intre 9,30-17 si noiembrie-martie intre 10,30-16, iar in zilele de sarbatoare intre 13-17,00

Vizitatorii vin aici pentru a se ruga, altii pentru a admira constructia minunata si mai ales pentru comoara adapostita, pentru expozitia de restaurare a altarului, dar are in program si recitaluri si concerte.

Specialistii Institutului regal de arte restaureaza intr-un aborator amenajat special intr-o aripa a catedralei in partea stanga a intrarii, picturile altarului. Am urmarit activitatea restauratorilor in spatele unui geam care delimiteaza atelierul de vizitatori. Nu se lucreaza in week end si este interzisa cu desavarsire fotografierea. Biletul de acces a costat 4 Eur.

Planul catedralei are 41 de obiective principale incepand cu portile de intrare masive datand din 1572. Sunt decorate cu statui din sec. XVII si vitralii executate ceva mai tarziu, dupa 1894.

Coridorul de intrare este din marmura de Carrara si dateaza impreuna cu grupul principal reprezentand Triumful Adevarului de la 1745. In fata, in marmura alba se inalta statuile Sf. Petru si Pavel datand din aceeasi perioada. Mai sunt de asemenea 2 statui in marmura remarcabile, reprezentand speranta si caritatea.

Plecand acum pe partea stanga a catedralei dupa ce am iesit din sala de restaurare a picturii L'Agneau Mystique am trecut pe langa capela regilor magi cu picturi de sec. XVII, apoi capela sf. Landoald cu picturi remarcabile reprezentand pe sfantul amintit si pe sf. Filip. Mi-a placut in mod deosebit capela sf. Macarie, in stil neogotic cu un tablou al sfantului pictat pe la 1632. Alaturi se afla capela Maicii Domnului din sec. XVII cu un monument dedicat seminaristilor din Ghent deportati de Napoleon in 1813 la Wesel.

Unul din punctele forte ale catedralei este zona orgii sculptate pe la 1650, renovata in 1767 si racordata de J. Klais in 1935. Deasupra acesteia se afla o statuie in marmura alba a sf. Iosif executata mai tarziu

Aripa nordica adaposteste 2 tablouri de mare valoare - Coborarea de pe Cruce de Th. Rombouts si un tablou superb al lui Rubens reprezentand pe sf. Bavon intrand in Ghent. Mai sunt si alte capele ale sf. Petru, sf. Margareta, portrete ale episcopilor din Ghent si capela sf. Caterina cu o pictura a lui Rubens reprezentand martirul acesteia.

Sunt amplasate in inima catedralei 4 candelabre monumentale din cupru ornate cu diverse modele de arme regale si trandafirii dinastiei Tudorilor care se spune ca au apartinut regelui Henric al VIII al Angliei. Am vazut de asemenea si morminte ale mai multor episcopi din Ghent bogat ornamentate cu statui alegorice unele reprezentand credinta, caritatea, o alta sculptura in marmura deosebit de frumoasa fiind glorificarea sf. Bavon, de o parte si de alta statui ale sfintilor Lievin si Amand lucrate in cupru si aurite in stil empire, donate de Napoleon. Alaturi se afla in scari in acaju masiv si realizate de begignii din Ghent cu scene din Vechiu si noul Testament. Am mai remarcat in capela sf. Petru si Pavel un tablou remarcabil al profesorului lui Rubens, Vaenis reprezentandu-l pe sf. Lazar. Mai sunt cateva capele foarte frumoase dar mai ales ambonul catedralei din marmura, sculptat in stil rococo.

Catedrala per ansambu este o adevarata comoara iar cuvintele nu o pot descrie in toata frumusetea ei sobra si eleganta.

Am iesit din catedrala buimacita cu gandul ca trebuie neaparat sa ma destind si uitandu-ma in stanga spre Beffroi-clopotnita reper a orasului pe strada cu acelasi nume zaresc o cladire fascinanta. PRIMARIA cladire de secol XVI ale caror incaperi sunt si azi functionale are o bogatie de sculpturi reprezentand conti, duci si alti oameni de vaza ai orasului.

O fuga in pas fortat pana la Biserica Sf. Jaques nu mi-a dat satisfactie, aceasta fiind inchisa.

Punctele cheie de plecare pe canele sunt cheiurile GRASLEI si KORELEI cu punctul cel mai sudic PODUL SAINT MICHEL, in imediata apropiere a bisericii cu acelasi nume. De aici se vede o panorama superba asupra caselor care sunt amplasate pe cheiurile populate in special de tineri in pauza cursurilor universitare. Casele sunt tipice ale breslelor negustorilor si comerciantilor locali, sunt colorate variat si au arhitectura deosebita una de cealalta.

Daca as fi avut mai mult timp as fi facut o plimbare cu una dintre multele ambarcatiuni puse la dispozitie turistilor pentru plimbarea pe canalele orasului.

Am preferat insa sa vizitez MUZEUL DE ARTA DECORATIVA- 5 Eur cu obiecte din sec. XVII si XVIII. Nu se fotografiaza. Sala de mese are un candelabru superb din lemn facut de un sculptor local Allaert. Cladirea este iluminata de 20 de candelabre din sec. XVIII. Portretul regelui Loudovic al XVIII al Frantei, mobila din sec. XVII dar mai ales curtea interioara sunt de exceptie.

M-am intors spre cel de al 3-lea turn majestuos al orasului care apartine BISERICII SAINT NICOLAS. Aceasta este alaturi de catedrala un punct de reper al orasului. A fost construita in sec. XIII-lea pe locul unei vechi biserici in stil gotic, in piatra gris. -albastra. Are un singur turn mare deasupra si turnulete mai mici pe colturile constructiei principale. A fost ridicata in zona centrala, comerciala a orasului in "Piata de grau" KORENMARKT - A fost loc de intalnire a breslelor de negustori si meseriasi ale orasului. Acestea au detinut propriile capele adaugate in sec. XIV-XV pe lateralele bisericii. Aici am avut parte de o mare desfatare, ascultand un concert de orga (cred de fapt ca exersa organistul). Orga bisericii a fost lucrata de Aristide Cavaille Coll de origine franceza si a fost reconditionata in sec. XVIII. Nava bisericii este ampla, mai aproape de forma bisericilor noastre ortodoxe iar interiorul mi s-a parut a fi mai cald in comparatie cu catedrala orasului. Sau poate muzica orgii a fost mai aproape de sufletul meu...

Si inainte de a merge spre creme du creme, adica Castelul contilor, am vizitat un muzeu putin "altfel" si anume MUZEUL FOLCLORIC VAN ALIJNS cladire numita si "casa copiilor domnului Alijns". Cladirea are o poveste trista. E istoria rivalitatii a doua familii din sec. XIV. In urma conflictului, 2 copii din familia Alijn au fost ucisi de cei din familia rivala Rijm. Ucigasii au fugit dar dupa un timp s-au intors primind ca pedeapsa sa construiasca o casa in care sa fie ingrijiti oameni sarmani, batrani. Constructia s-a finalizat si a functionat ca atare. Abia dupa 1962 cand a intrat in posesia primariei a fost transformata in muzeu. Acesta nu mi s-a parut deosebit de spectaculos, colectiile descriu momente de viata, de munca si confesionale din sec. XIX-XX.

Dupa ce m-am plimbat putin pe cheiurile orasului m-am indreptat spre GRAVENSTEEN - Castelul Contilor. Biletul de intrare costa 8 Eur, iar pentru seniori, copii, grupuri - 6 Eur.

Castelul contilor este singurul castel medieval din Flandra cu sistem de aparare aproape intact ramas pana in zilele noastre. A fost asezat pe dune de nisip intr-o zona cum altfel, decat mlastinoasa, doar tot orasul este asezat pe o mlastina, a bratelor raului Lys. Are state vechi din perioada romana insa intre 837-879 contele Baudoin l-a consolidat pentru a se apara de incursiunea normanzilor. Contele Arnulf s-a ocupat intre 889-965 de amenajarea lui, construind un dig armat cu lemn, cu o cladire centrala inconjurate de altele pentru depozitarea granelor, cerealelor. Cladirile din lemn adaposteau la acea data breslele orasului dar si o capela. Apoi dupa 1029 contele Robert I de Flandra a inlocuit lemnul cu piatra - pe 3 etaje. Are o scara de piatra monumentale, cu 3 sali una deasupra celeilalte. Fiecare sala parcursa este descrisa cu lux de amanunte. I s-a mai adaugat in timp o sala de judecata iar apoi contele Filip de Alsacia a mai ridicat o sala de 30 de m si 24 de turnuri laterale ale castelului. Dupa ce un alt conte Lous a preluat dupa 1350 monetaria orasului, consilul acestuia a transformat castelul in inchisoare. acolo desfasurandu-si activitatea ci Curtea suprema a Flandrei.

Muzeul de arme al castelului contine o colectie istorica a instrumentelor de tortura si camerelor aferente inchisorii. M-au cam trecut fiorii strabatand aceste incaperi.

De pe meterezele castelului am avut o panorama superba asupra orasului

Prima restaurare majora a castelului a fost facuta in 1894 dar cea mai consistenta a fost in pregatirea expozitiei mondiale din 1913 cand acest castel a devenit cel mai vizitat obiectiv turistic al zonei.

Un episod de care ghidul castelului ne-a vorbit a fost asa numita Batalie a contilor din 16 noiembrie 1949 cand studentii au ocupat castelul in semn de protest pentru cresterea pretului berii si inlocuirea castilor politiei cu aceeasi culoare cu a postasilor si a soferilor de taxi. A venit atunci politia si pompierii care au evacuat studentii care pusesera stapanire pe castel dar nici un student nu a fost judecat. In fiecare an se organizeaza un festival in amintirea momentului. Exista si se poate viziona pe you tube un moment din timpul festivalului -KVHV-Cantus.

La intoarcerea spre gara orasului am parcurs o mare parte din drum pe jos pe stradutele mici ale orasului vechi cu iz medieval cu parfum de flori de toamna.

Nu stiu in ce masura am reusit sa va povestesc cate ceva despre acest oras insa sigur nu pot sa spun decat ca intradevar nu am gasit foarte multe puncte care sa il detroneze din galeria oraselor flamande de top.

va doresc tuturor vacante frumoase

ps. daca se poate il rog pe web: Haeghedoorn - muzique et chants traditionnels de la Trad&Folk. - multumesc anticipat

---

VIZUALIZĂRI: 5848 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI