“România în marele război” la Muzeul Național de Istorie a României

TIPĂREȘTE

Cu toate că a trecut un an de la vizionarea acestei expoziții temporare, găzduită de Muzeul Național de Istorie a României, voi încerca să scriu câteva cuvinte despre această manifestare culturală.

Vorbele nu vor fi multe, însă unele dintre imaginile ce vor însoți review-ul, pe care voi încerca să le descriu aici, sper să fie suficient de interesante și elocvente.

Proiectul Muzeului Național de Istorie a României “România în marele război” a avut, ca și multe alte proiecte ale instituției, un scop educativ, având drept țintă copii, și nu numai, urmărind trezirea interesului, de la vârste timpurii, pentru păstrarea și protejarea patrimoniului cultural.

Expoziția ne întâmpină cu câteva panouri pe care sunt postate afișele cu denumirea evenimentului ce urma să-l vizionăm: “România în marele război/ Mărăști-Mărășești-Oituz: 1917 - 2017”.

Chiar la intrare în zona expoziției ne întâmpină o primă dioramă ce ne prezintă un câmp de luptă, cu ceea ce are caracteristic o astfel de zonă, denumită “PĂMÂNTUL NIMĂNUI”: tranșee, rețele de sârmă ghimpată, gropi de la obuze, soldați răniți. De jur-împrejurul acestei diorame sunt panouri cu fotografii reprezentând imagini de pe câmpurile de luptă, chipurile unor generali, ofițeri și soldați participanți la conflagrație, imagini ale mausoleelor de la Mărăști și Mărășești.

În imediata apropiere sunt prezentate câteva uniforme (tunici și caschete) purtate de soldații din diferite arme: cavalerist, infanterist, artilerist, o uniformă de ofițer. Intrăm pe un culoar unde suntem flancați de mai multe manechine reprezentând soldați ai diferitelor țări participante la marea conflagrație: români, francezi, americani, germani, unguri ș. a., alături de fiecare dintre ei fiind drapelul național al statului respectiv.

De menționat că separarea diferitelor sectoare de expunere s-a făcut cu panouri așezate în așa fel încât toată zona expoxiției era un fel de labirint. Pe tot parcursul panourile sunt tapetate cu fotocopii ale unor documente ce fac referire la acea perioadă: articole din presa vremii despre evenimentele la zi și cu relatări de la ședințele Guvernului României din acea perioadă, hărți și descrieri a situației de pe front și a luptelor purtate de Armata română, precum și foarte multe fotografii de pe câmpurile de luptă și relatări detaliate reunite sub titlul generic “ROMÂNIA ÎN RĂZBOI”.

Ajungem într-o secțiune în care ne sunt prezentate, în vitrine, echipamente aflate în dotarea militarilor: căști de luptă ale ostașilor români și germani, pistolete, centura generalului Ion Dragalina, o placă de identificare a unui avion inamic doborât în timpul Primului Război Mondial, lopată militară din dotarea armatei austro-ungare și cărți poștale trimise de militari acasă la ei.

Alte vitrine ne prezintă, în afara armamentului din dotarea militarilor noștri (pistoale, baionete, săbii ale ofițerilor, etc.), drapele de luptă ale unor unități ce s-au afirmat în război: stidardul Regimentului 12 Roșiori decorat cu “Crucea de Fier”, sau cel al Regimentului 25 Infanterie, decorat cu 4 distincții ale României.

Una dintre cele mai importante prezentări de materiale legate de război, este vitrina în care sunt expuse diverse distincții militare: ordine, medalii și decorații (P10). Am remarcat printre exponate: Ordinul francez “Legiunea de Onoare” în grad de Comandor conferit unor importante personalități ale României din acea perioadă: regina Maria și generalul Eremia Grigorescu, dar și același ordin, în grad de Cavaler, acordat ostașilor și ofițerilor români distinși în Primul Război Mondial. Sunt prezentate aici și alte două importante distincții ale României, acordate gen. Eremia Grigorescu: Ordinul “Coroana României” în grad de Comandor și Ordinul “Steaua României” în grad de Mare Cruce. Sunt deasemenea expuse diverse alte distincții românești, rusești sau sârbești, precum și barete cu decorații ce au aparținut unor ofițeri români participanți la acest război.

Sunt înfățișate și o seamă de efecte personale ale unora dintre participanții la război, personalități ale vremii, eroi dispăruți în lupte.

Amintesc aici de: tunica de campanie a Regelui Ferdinand I, vestoanele generalilor David Praporgescu și Ion Istrati, caschetele generalilor Eremia Grigorescu și Constantin Prezan, masca de gaze a gen. Ion Dragalina, un baston, ce a aparținut gen. Alex. Averescu, făcut dintr-o ramură de copac de către refugiații din Moldova. Acest baston are, pe toată lungimea lui, o spirală metalică reprezentând ramuri de stejar și ghinde, pe fiecare frunză este gravat numele locului unde armata română a repurtat victorii sub comanda gen. Averescu (P14).

Casca, tunica de cercetaș și ochelarii slt. Ecaterina Teodoroiu sunt și ele înfățișate aici, precum și cravașa din piele cu mâner din argint, care a aparținut lt. Emil Rebreanu (fratele prozatorului Liviu Rebreanu) spânzurat de austrieci, în mai 1917, pentru că a dezertat din armata austro-ungară trecând linia frontului în România (P14).

Într-o altă vitrină (P15) sunt prezentate două obiecte de îmbrăcăminte ce au parținut unor eroi ai Războiului: o cămașă albă a țăranului Vasile Chilian, din Vidra, jud. Putna, cel care împreună cu alți săteni a ajutat soldați români să ajungă în teritoriul liber și prfitând de faptul că în unele case erau comandamente germane, au copiat hărți pe care le trimiteau în Moldova. A fost împușcat de autoritățile germane. Alături de această cămașă este o tunică a ofițerului de infanterie Grigore Ignat, căzut în luptele de la Mărășești.

Interesantă este și vitrina în care sunt expuse documente și materiale de propagandă emise de autoritățile germane de ocupație: bancnote emise de Banca Generală Română “în baza unui privilegiu special și acoperite printr-un deposit în numerar în Banca Imperiului German”, medalii și insigne propagandistice, ordine germane de rechiziții, etc. (P20).

În câteva diorame sunt prezentate tablouri des întâlnite în război: reconstituire tranșeu cu soldat român odihnindu-se și cuib de mitralieră. Pe pereții tranșeului sunt palisade din crengi. Alte reconstituiri ne arată un prizonier austro-ungar păzit de un soldat român, un cuib de mitralieră, interiorul unei încăperi cu soldați români, un post de pază și interiorul unui spital de campanie, inclusiv sala unde dl. doctor „Dințar” lucrează la un pacient.

În ultima porțiune a expoziției sunt expuse câteva lucrări de grafică: picturi, desene, caricaturi cu teme inspirate de perioada Primului Război Mondial. Dintre ele aș remarca tabloul “Regina Maria în uniformă de soră de caritate”, apoi “În refugiu”, pictură de Ion Stoica Dumitrescu și „Îngrijirea unui soldat rănit”, pictură de Ion Bărbulescu.

A fost un periplu foarte instructiv și pentru nepoata noastră, care ne-a însoțit, dar și pentru noi, văzând și aflând aici lucruri pe care nu le știam din cărțile de istorie învățate sau doar citite.

Drumuri bune și excursii instructive!

---

VIZUALIZĂRI: 247 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI