Ziua Națională „Constantin Brâncuși” la Muzeul Național de Artă al României

TIPĂREȘTE

Azi, 19 februarie 2020, se împlinesc 144 de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși în satul Hobița, pe meleaguri gorjene. Ziua Brâncuși a fost stabilită drept sărbătoare națională printr-o lege din 2005 apărută ca un mic gest de reparație morală față de comportamentul Statului român față de celebrul sculptor.

Pentru a marca această zi autoritățile au pregătit un adevărat maraton mediatic în privința manifestărilor organizate la București și în țară. Pentru a bulversa mai mult lucrurile și a creea confuzie și nedumeriri o cântăreață la modă în vremurile noastre a fost numită de către Ministerul Culturii drept „Ambasador onorific al Zilei Brâncuși 2020”. Scopul – promovarea personalității și operei marelui sculptor. Rezultatul – o avalanșă de controverse care însă îl aduce în prim plan și pe Constantin Brâncuși și realizările sale.

Evenimentele organizate în Capitală se desfășoară în jurul Muzeului Național de Artă al României unde sunt în curs vizite ghidate și acces gratuit în Galeria de Artă Românească Modernă, iar pe înserat vor avea loc proiecții holografice și de mapping pe clădirea Palatului Regal. Am profitat de aceste acțiuni pentru a vizita Galeria și spațiul în care se află câteva din sculpturile lui Constantin Brâncuși.

Acces și tarife. Muzeul Național de Artă al României (MNAR) este situat pe Calea Victoriei nr. 49, în apropierea Ateneului Român și vis-a-vis de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. Funcțiunea primei clădiri aflate pe locul muzeului de azi era de casă boierească, în 1837 devine palat de ceremonie pentru Alexandru Ghica, apoi palat domnesc pentru Alexandru Ioan Cuza și primă reședință a lui Carol I. Acesta din urmă extinde palatul, în 1906 construcția ocupând aproximativ spațiul de azi. Regele Carol al II-lea va fi cel care va da forma actuală a monumentalei clădiri.

Programul de vizitare se desfășoară de miercuri până duminică între orele 10.00-18.00, prețul unui bilet fiind de 15 lei/adult pentru diferitele secțiuni ale marelui muzeu de artă. Se permite fotografiatul fără blitz. Informații la zi și detalii găsiți pe site-ul oficial: mnar.arts.ro/viziteaza. Muzeul este accesibil cu mijloace de transport în comun și chiar metrou (cea mai apropiată stație: Piața Universității); locuri de parcare găsiți în preajma Sălii Palatului, cumva în spatele muzeului.

Deschisă în anul 2001 această expoziție pune în valoare operele pictorilor români din perioada: mijlocul veacului al XIX-lea – sfârșitul anilor 1970. Patrimoniul acestei secțiuni a depășit 8000 de picturi și 2000 de sculpturi, dintre acestea doar circa 700 de opere de artă fiind expuse în săli.

Galeria de Artă Românească Modernă este situată în aripa nordică a Palatului Regal (aripa Știrbey), la etajul doi, accesul efectuându-se pe scări sau cu liftul. Casa de bilete se află la parter, loc unde găsiți și garderoba și dozator de apă.

Sala VII – Sala „Constantin Brâncuși”. Deoarece ziua este dedicată marelui sculptor am intrat cu nerăbdare în sala specială Brâncuși inaugurată la sfârșitul anului 2017. Spațiul expozițional nu are dimensiuni mari, dar luminozitatea și modul de aranjare a exponatelor e bine gândit. Sala cu numărul 7 pare a fi cea mai modernă din întreaga Galerie Modernă; un supraveghetor urmărește discret perindarea vizitatorilor.

Ce am văzut în acest spațiu expozițional? Am privit următoarele exponate: Somnul (sculptură în marmură din 1908, provenind din fostul Muzeu Simu), Danaida (un chip de femeie sculptat în piatră, datând din perioada 1907-1908), macheta pilonului Porţii Sărutului (machetă realizată în 1935 din ghips), Scaun (identic cu cele de pe „Aleea Scaunelor” din Târgu Jiu), Cap de copil, Supliciul (bronz, 1907), Prometeu (ghips, 1911), Ion Georgescu-Gorjan (ghips, 1902), schiţă pentru portretul generalului Carol Davila (plachetă din ghips datând din 1903-1904), bustul pictorului Dărăscu (bronz din 1906), Rugăciunea şi Bustul lui Petre Stănescu (figură alegorică și bust din bronz amplasate în 1910 – vezi articolul adevarul.ro/locale/buzau/ ... 1a43/index.html).

Sincer mă așteptam să văd mult mai multe opere ale marelui Brâncuși, dar dorința a rămas la stadiul de dorință. O asemenea nemulțumire am auzit și în discuțiile unor vârstnici care erau dezamăgiți de numărul sculpturilor lui Brâncuși prezente în expoziție, aducându-și aminte de epoca comunistă când în muzeu se aflau mai multe asemenea obiecte de artă.

Mi-au plăcut cuvintele lui Constantin Brâncuși, afișate pe un perete: Eu, cu noul meu, vin din ceva care este foarte vechi.

Pictori, culori, scene, figuri și peisaje. Am traversat în circa o oră și jumătate sălile de expoziție aparținând Galeriei de Artă Românească Modernă, oprindu-mă în fața pânzelor care mă atrăgeau. Am zărit opere cunoscute, altele mai puțin știute; în multe cazuri chiar și ramele tablourilor sunt adevărate bijuterii de artă. Bilețele informative în limba română, engleză și franceză ne oferă datele importante ale obiectului de artă expus: autor, numele operei, anul realizării și proveniența.

Nume nenumărate ocupă spațiile cu tablouri și sculpturi: Nicolae Grigorescu, Constantin Daniel Rosenthal, Theodor Aman, Constantin Dimitrie Stahi, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Dimitrie Paciurea, Boris Caragea, Constantin Baraschi, Iosif Iser, Corneliu Michăilescu, Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Alexandru Padina, Nicolae Dărăscu, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Grant, Olga Greceanu și mulți alții.

Am urmărit linii și culori, tehnici diferite de realizare, curente stilistice diverse, teme nenumărate (predomină Omul și Natura).

Concluzii. Vă invit să vizitați secțiunile Muzeului Național de Artă al României, poate într-o zi noroasă și ploioasă pentru a vă bucura sufletul. Veți descoperi „frumosul” sub mai multe forme!

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 597 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI