Palatul Jean Mihail - Muzeul de Artă din Craiova

iata fondul muzical propus

’La 7 septembrie 1940, ca urmare a ordinului telefonic dat de Ion Antonescu, după înțelegerea din 15 iunie 1940, între Hitler și prim-ministrul bulgar Bogdan Filov, în Palatul Dini Mihail se semna actul de cedare a Cadrilaterului către Bulgaria. O mulțime de câteva sute de aromâni, locuitori ai sudului Dobrogei, așteptau cu îngrijorare verdictul la porțile palatului din Craiova. Semnarea acestui act a fost refuzată de delegatul României, Alexandru Cretzianu, în locul său punându-și semnătura Henry Meitani, un alt membru al delegației numită de Antonescu. În urma Tratatului de la Craiova, ratificat de Ion Antonescu la 13 septembrie 1940, România a cedat Bulgariei o suprafață de 7 412 kilometri pătrați şi 410 000 de locuitori’

sursa: https://revista. biblacad.ro/wp-content/uploads/2021/07/2021_6_11_01. pdf

In ziua de azi informatii exista, totul este sa vrei sa le afli!

Am vizitat de două ori Muzeul de Artă Craiova, și îl voi vizita din nou când se va ivi ocazia!

Palatul Jean Mihail, cu interioarele sale somptuoase oferă cadrul perfect pentru expunerea valoroaselor opere de artă din patrimoniul muzeului de artă craiovean. Jean Mihail a concurat la titlul de “cel mai bogat “om al epocii sale cu Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul). Palatul Jean Mihail din Craiova a rivalizat cu reședința Nababului de pe Calea Victoriei din București. În timp ce clădirea de pe Calea Victoriei (Muzeul Național “George Enescu” ) se află într-o renovare ce pare fără sfârșit, Palatul Jean Mihail, admirabil restaurat, își trăiește a doua tinerețe.

Sarutul lui Brâncuși, prima sculptură modernă din lume este expusă la Muzeul de Artă din Craiova. Nu-mi rămâne decât să vă îndemn și eu să vizitați Palatul Jean Mihail din Craiova!

@Cristian_h:

Am citit destul de mult despre evenimentul asta, la un moment dat. Am mai uitat chestii, dar...

Cel mai probabil, aromanii de la poarta Palatului erau din Craiova, ca nu aveau timp sa vina cei din Cadrilater, care nici nu aveau de unde sa stie, cu multe zile inainte, daca, unde si cand urma a fi semnat tratatul.

Si aici ajungem la subiectul principal: Craiova celei de-a doua jumatati a sec. XIX a fost construita de aromani - asa cum Iasul, in aceeasi perioada, este evreisc.

Familia Mihail e venita pe la 1820, din Macedonia de Nord.

In acea zona (Epir-Albania-Macedonia) exista o comunitate numeroasa si bogata de aromani. La 1760, Moscopole era al doilea oras al Balcanilor, dupa Constantinopole. De patru ori mai mare decat Bucuresti, care era al patrulea (se mai intercala Salonicul, pe locul trei).

Moscopole a fost distrus de albanezii musulmani la finalul sec. XVIII, iar supravietuitorii s-au refugiat in Macedonia crestina, iar o parte la Viena. Din Macedonia, pe la 1820, un mare val a ajuns in Craiova, unde s-au imbogatit rapid. Erau harnici, organizati si - cel mai important - puneau grupul, comunitatea, deasupra intereselor personale.

@Cristian_h: Aromanii care au ajuns pe la noi in sec. XIX (preponderent in Oltenia, dar si in capitala sau la Constanta, in a doua jumatate a veacului), au fost goniti din Balcani de persecutii religioase si economice.

Dupa 1913, cand a preluat Cadrilaterul (ba chiar si mai inainte, dupa 1878, data preluarii Dobrogei), statul roman a avut initiativa colonizarii acestor teritorii cu vlahi sud-dunareni. A fost un mare succes, componenta etnica a Dobrogei s-a schimbat radical intr-o generatie, iar in Cadrilater deja traiau 130000 de aromani+romani (primii fiind majoritari) la 1940, data dictatului de la Viena (o treime din 410000, populatia totala).

Marea problema a Tratatului de la Craiova romano-bulgar (impus de germani si de sovietici) nu era neaparat cedarea Cadrilaterului, ci schimbul de populatie. Bulgaria a preluat 40000 de persoane din Dobrogea, iar Romania 130000 din Cadrilater, oameni care abia incepusera sa prinda cheag. Statul roman le-a garantat despagubiri pentru proprietatile lasate in urma; sunt procese legate de asta pana in ziua de azi.

De asta stateau aromanii in poarta Palatului Jean Mihail: pentru a sustine cauza fratilor lor. Nu au reusit nimic - nici nu aveau cum, cartile erau facute.

@adso: Numele meu de familie este Lascu. Tata s-a născut într-un sat de pe Valea Cernei vâlcene, la 70 km de Craiova. În această zonă nu există o comunitate cunoscută de aromâni dar multe familii poartă acest nume vechi de origine aromână. Străbunicul tatălui meu a venit cu oile de la sudul Dunării, și a iernat în această zonă cu ierni blânde și pășuni bogate. N-a mai plecat niciodată, s-a însurat cu o olteancă frumoasă, au avut mulți băieți, apoi a fost ucis ca în “Miorița” .

Am foarte mulți prieteni aromâni care m-au considerat de-a lor datorită numelui de familie. Cu un bun prieten machedon bulgar am fost la Moscopole, am fost la Gramostea în Grecia, în multe localități locuite de aromâni. Am simțit ca m-am întors acasă…

@adso: ai dreptate, stiu ca unul din cartierele centrale ale Craiovei. a fost locuit de familii cu origini aromane, venite din nordul Greciei acum 200 de ani, cam 100 de familii s-au stabilit aici, Craiova fiind un punct strategic pe ruta comerciala intre imperiul Otoman si cel Habsburgic mai precis spre Sibiu unde activa o companie de comert aromana, in cateva decade, mare parte dintre acestea au patrus in elita Craiovei, printre acestea familia Aman, Carada (Eugeniu Carada se afla inmormantat in Craiova) Glogoveanu (in preajma careia a crescut Tudor Vladimirescu)