La Casa de la Ciutat

TIPĂREȘTE

Stiti cum era inainte de 1989 in Romania, cand vedeai o coada? Te asezai si tu imediat, desi nu stiai ce se da, doar ca sa nu pierzi ocazia. Asa si cu noi la Barcelona: am vazut o coada mare, mare, si ne-am asezat acolo. Asa am aflat ca, de fapt, se statea la rand, ca sa se viziteze La Casa de la Ciutat, adica Primaria Barcelona. Era o coada multinationala, pentru ca se vorbea engleza, franceza, italiana, germana, chineza. Chiar in fata noastra erau niste turcoaice, mama si fiica, care o rupeau binisor in engleza, iar in spate niste tinere din Olanda. Ceva mai incolo era un grup de tineri din Italia.

Impresia covarsitoare era de sarbatoare, de bucurie, de placere. Oamenii nu erau crispati, incruntati, morocanosi, zeflemisti, aroganti, superiori sau nesimtiti; erau atenti, politicosi, saritori, si linistiti, calmi. Iti facea placere sa fii si tu cu ei. Si, uite asa, vorba cuiva, dintr-una intr-alta, am ajuns si in Primaria Barcelona.

Primăria, cunoscută și sub numele de Casa de la Ciutat, se află pe o latura a pietei (Plaça) Sant Jaume, chiar în mijlocul Cartierului Gotic al Barcelonei și în fața Palau de la Generalitat de Catalunya. La Casa de la Ciutat aduna laolalta atat istoria Barcelonei, cat si operele de arta ale diferitilor artisti.

În vechiul oraș roman din Barcelona, ​​Plaça Sant Jaume a fost locul Forumului, locul de întâlnire și scena dezbaterii politice. S-ar putea spune că piața Sant Jaume continuă să-și îndeplinească același rol astăzi, deoarece este împărțită de cele două puteri politice ale Barcelonei: Primăria din Barcelona și sediul guvernului catalan, Palau de la Generalitat de Catalunya.

Din punct de vedere istoric, prima formă de guvernare a orașului a fost Consell de Cent sau Consiliul celor o sută, care se întâlnea în Sala Mare, Saló de Cent. Consiliul celor o suta a functionat din 1373 până în 1714, cand a fost dizolvat. In semn de cinstire, statuetele regelui Jaume I (fondatorul Consiliului celor o sută) și Joan Fiveller (un libertar din Barcelona din secolul al XV-lea și membru al Consiliului), strajuiesc în nișele boltite de pe fațada principală, fiind sculptate de Josep Bover (1847).

Fatada gotica a fost construita in anul 1399 de catre Arnau Bargues, avand decoratiuni de o rara frumusete. Pe fatada se gasesc doua sculpturi reprezentand sfintii barcelonezi Eulalie si Severus. In anul 1839, din cauza restaurarii pietei Sant Jome, fatada a fost restransa.

Scara neagra isi datoreaza numele materialului (marmura neagra) din care a fost construita. In partea superioara a acesteia se gaseste sculptura lui Josef Viladomat, intitulata La bona acollida, impreuna cu o mare fresca, apartinand lui Miquel Viladrich (1930), unde sunt reprezentate personaje in costume populare catalane.

De mentionat ca, in fiecare sala reprezentativa din Primaria Barcelona, era un ghid avand costumatia inspirata din frescele sau picturile din incaperea respectiva.

Saló de Cròniques sau Hall of Chronicles, este decorata cu picturi murale de Josep Maria Sert (1928), care isi schimbă perspectiva în funcție de unghiul din care vă uitați. Tematica acestor picturi este inspirata din versurile sau cronicile lui Ramon Muntaner si Bernat Desclot, despre faptele de arme ale lui Roger de Flor, in Orient sec XIV.

Sala de Consiliu este situata langa Consiliul celor o suta, fiind realizata de Francesc Molina in 1860. Aici se tin sedintele Consiliului Municipal Barcelona.

"Consiliul celor o suta" este o sala construita in perioada 1369-1373 de catre Pere Llobet, unde trebuiau sa se intalneasca membrii Consell de Cent. Pe o placa din aceasta sala este insemnat faptul ca regele Pierre III si-a tinut aici primul sau consiliu de o suta de jurati, in anul 1373. Sala a fost renovata de mai multe ori, o data dupa bombardamentul din anul 1842, care i-a pricinuit multe stricaciuni, iar ultima data la inceputul sec XX, cand au fost construite bancurile in stil gotic si altarul de alabastru, realizate de Enric Monserda. Acestea includ blazonul orasului, alaturi de sculpturile reprezentand pe Joan Fiveller, Saint Andre, Saint Eulalie. De asemenea, tot aici pot fi admirate sculpturile lui Manuel Fuxa, reprezentand regele Jacques I si saint Jordi.

In sala "celor o suta", la fiecare jumatate de ora se desfasura o reprezentatie teatrala, sustinuta de actori imbracati in costume de epoca, avand ca tema legenda Sant Jordi.

Galeria gotica este construita din arce sustinute de coloane, dintre care una poarta o data MDLXXVII (1577). La etajul superior se pot vedea o serie de ferestre si de ornamente in forma de cap de animal fantastic, din secolul XVI.

Scara de onoare duce din hol catre Galeria gotica si salonul Cent. Urcand, poti admira un blazon al orasului in piatra si doua tapiserii imense.

Odata ajunsi la poarta de intrare, in dreapta am putut vedea ce a mai ramas din vechea sala Trentenari (sala celor trezeci), care astazi nu mai exista, dar pe ale carei resturi se mai pot observa basoreliefuri cu muncile lui Hercule, fondatorul mitic al orasului. La stanga se gaseste biroul de informare turistică, care are caracteristicile The Four Seasons, pictate de Albert Ràfols Casamada, în 1982.

In curte sunt expuse sculpturile unor renumiti artisti, cum ar fi Gargallo, Llimona, Navarro, Subirachs, Marès, Miró și Clarà, ale caror opere pot vi vazute pe strazile si pietele din Barcelona.

Nici nu stii cand trece timpul, cand calatoresti in istoria acestui extraordinar oras, Barcelona!

---

VIZUALIZĂRI: 2377 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI