ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 05.10.2021
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
SEP-2021
DURATA: 1 zile
Cuplu
2 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
EXCELENT

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 9 MIN

La Mănăstirea “Dintr-un Lemn”

TIPĂREȘTE URM de aici

Mica noastră escapadă vâlceană se apropia de sfârșit. Orașul Horezu pe care îl vizitaserăm și care ne și găzduise o noapte la Pensiunea Vasilescu era punctul terminus. Urma să ne întoarcem la București. Dar nu pe același drum.

Mănăstirea Dintr-un lemn situată pe valea Otăsăului, în comuna Frânceşti, la 27 km de Horezu, este un așezământ monahal care mi-a rămas în suflet de la vizitele anterioare în special datorită modestei bisericuțe din lemn. Nu mai fuseserăm pe acolo de mult, așa încât o abatere din drum nu putea fi decât benefică pentru noi.

Din DN67 spre Râmnicu Vâlcea, dincolo de Costești și Muzeul Trovanților, un drum la dreapta prin Negrulești, Bârzești, Pietrari, Barcanele, Păușești, Buzdugan, Moșteni, ne conduce la Frâncești - comuna în care dăinuie de secole Mănăstirea Dintr-un Lemn.

Spațiul larg din fața intrării în incintă, proaspăt asfaltat, era pustiu atunci când am ajuns noi acolo. Doar în umbra porții meșteșugit lucrată în lemn, în stil tradițional, o localnică și gălețile ei cu pere zemoase nădăjduiau să apară vizitatorii-cumpărători. Mașina poate rămâne în parcarea de lângă șosea, lângă poartă și lângă cursul sprințar al pârâului Otăsău, dar se poate și intra în incintă. Dincolo de poartă, o alee lungă, mărginită de sălcii pletoase, are - de o parte și de alta - mai multe locuri de parcare, precum și bănci pentru cei osteniți.

Potrivit unei vechi tradiţii, așezământul monahal ar fi luat fiinţă la începutul sec. XVI prin construirea unei bisericuțe din lemnul unui singur stejar. Se spune că bisericuța a fost ridicată pentru cinstirea Icoanei Maicii Domnului, icoană găsită în scorbura unui stejar falnic. Această legendă a determinat numirea așezământului monahal "Mănăstirea Dintr-un Lemn". În prezent mănăstirea este declarată monument istoric, iar legendara icoană a Maicii Domnului este păstrată în biserica de piatră înălțată mult mai târziu.

Biserica de lemn

În partea de vest a ansamblului monahal, în cimitirul Mănăstirii Dintr-un Lemn, se află modesta bisericuță de lemn construită prin anii 1810-1814 de Iancu, ginerele lui Grigore Socoteanu, pe locul celei vechi, ridicată în sec. XVI de Ancuţa, fiica doamnei Chiajna.

Ca să ajungi acolo, din fața bisericii mari, pe o scară din piatră, printre construcțiile anexă, ieși în spatele curții. Un deal frumos, cu mai mulți arbori seculari semnalați ca monumente ale naturii, trebuie urcat pe o altă scară din piatră (ușor accesibilă pentru oricine) care duce la micul cimitir monahal în mijlocul căruia tronează într-o tăcere adâncă modesta biserică de lemn a mănăstirii. Câteva buturugi, precum și o masă întruchipată din trunchiul unui stejar retezat, sunt locuri în care cei osteniți își pot trage sufletul.

Atunci când am fost noi acolo, biserica era închisă, un grilaj din fier lăsând totuși curioșilor posibilitatea de a vedea interiorul până la altar. Un scurt istoric așezat în dreapta intrării, informează că biserica a trecut prin mai multe reparații și restaurări, astăzi fiind considerată un obiectiv reprezentativ pentru arta religioasă a lemnului din sec. XIX.

Bisericuța din lemn este construită din bârne groase, încheiate în cunoscutul stil numit "coadă de rândunică". Are formă dreptunghiulară, cu absida altarului poligonală. Fără turlă, cu un pridvor deschis, sprijinit pe stâlpi de lemn sculptat, biserica având 13 m lungime, 5,5 m lățime și 4 m înălțime, este înconjurată la exterior de un brâu în torsadă, modelat în grosimea lemnului.

La vizitele mele anterioare, am avut prilejul să intru în bisericuța de lemn. De astă dată, fiind închisă, am privit doar și chiar am surprins în fotografie, prin grilajul de fier, icoanele vechi, pictate pe lemn, care sunt așezate peste tot, înlocuind pictura. Prin deschiderea scundă care separă pronaosul de naos, se poate observa și catapeteasma frumos sculptată în lemn.

Biserica de piatră

Documentele vremii, precum și pisania bisericii de piatră, aflată deasupra intrării principale - datând din anul 1715 când a fost scrisă din porunca lui Ştefan Cantacuzino (1714-1716) - atestă că Matei Basarab este ctitorul acestui sfânt lăcaș. În 1715 Ştefan Cantacuzino restaurase în întregime Casa Domnească și clopotniţa situată la intrarea în incinta principală.

În pridvorul bisericii, de o parte și de alta a intrării, se pot vedea tablourile votive reprezentându-i pe principalii ctitori - Matei Basarab Voievod cu doamna sa Elina, în dreapta și Ștefan Cantacuzino Voievod cu doamna sa Păuna, în stânga.

Însemnările arhidiaconului Paul de Alep, care a vizitat mănăstirea în decursul anilor 1653-1658, la aprox. 20 de ani de la edificarea bisericii de piatră, spun că Preda Brâncoveanu - boier contemporan cu Matei Basarab și văr cu acesta, fost mare spătar, mare clucer, mare vornic și viitor ban - ar fi ctitorul bisericii de piatră de la Mănăstirea Dintr-un Lemn.

O mărturie importantă privind începuturile bisericii de piatră de la Mănăstirea Dintr-un Lemn este înscrisul lui Matei Basarab datat 27 noiembrie 1640 în care menționează că a zidit biserica "de isnoavă de' ntemei".

Biserica - monument istoric, închinată "Nașterii Maicii Domnului", are pridvor deschis, sprijinit pe opt stâlpi robuști, terminați în arcade. Absida altarului este octogonală, iar cele două turle poligonale, așezate pe baze pătratice, au ferestre alungite care permit iluminarea naturală a interiorului.

Pe lângă Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de care sunt legate începuturile mănăstirii, biserica păstrează două valoroase policandre donate de Şerban Cantacuzino şi doamna Marica Brâncoveanu, trei mari icoane împărăteşti, precum şi alte 36 de icoane mai mici, pictate în 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Mănăstirea Hurezi. Iconostasul, sculptat în lemn de tei, datat 1814, este o adevărată operă de artă.

După o amplă restaurare făcută în 1938-1940 cu sprijinul Ministerului Aerului și Marinei, Mănăstirea Dintr-un Lemn a devenit lăcaș de închinare al aviatorilor și marinarilor, precum și loc de comemorare a eroilor aviatori și marinari care s-au jertfit pentru țară.

Deasupra intrării în incintă, lângă o pictură sugestivă, citim: "Pentru cei ce călătoresc pe ape și în văzduh domnului să ne rugăm". În gangul intrării sunt liste cu eroi aviatori și marinari, precum și un monument simbolic - o elice de avion - închinat memoriei Generalului Colonel Paul Teodorescu - Ministru al Aerului și Marinei în perioada 1938-1940. Și tot în gangul intrării, pe un mic postament, la vedere, este o cutie - gen urnă sau cutia milei - alături de care scrie: "Taxa de vizitare 1 leu". Nu era nimeni la trecerea noastră pe acolo. După propria-ți conștiință, după propriu-ți buzunar, poți lăsa acolo modica taxă de 1 leu, mai mult decât atât sau chiar nimic.

În curte, mai înainte de clopotniță, se poate vedea un monument închinat aviatorilor militari ridicat de personalul Forțelor Aeriene Române la 20 iulie 2009, precum și o mare placă comemorativă așezată în 2019, la împlinirea a 80 de ani de când Mănăstirea Dintr-un Lemn a devenit lăcașul de rugăciune al aviatorilor și marinarilor.

Mai trebuie menționat că în fața turnului clopotniță, flancată de coloane împodobite cu flori și cu arbuști frumos toaletați, în 2014, la 300 de ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni, a fost înălțată o cruce comemorativă.

Și mai trebuie menționat că în partea dreaptă a incintei, nu departe de crucea comemorativă a Sfinților Brâncoveni, se înalță o nouă biserică. Nu ne-am apropiat prea mult, construcția fiind încă sub schele. Cele două turle octogonale, albe, cu acoperișuri aurii, par a fi gata.

Icoana Maicii Domnului - legendă și adevăr

Icoana Maicii Domnului de care este legată existenţa aşezământului monahal, păstrată în biserica mare, este făcătoare de minuni. Ea atrage numeroși credincioşi, dar și specialiști în artă veche bisericească interesați să-i studieze vechimea, proveniența și să ne ofere - pe lângă legendă - și o explicație științifică privind originea ei.

Însemnări mai vechi spun că Ancuţa, fiica doamnei Chiajna, a adus Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Motru. Cercetătorii contemporani spun că icoana - un valoros exemplar de artă religioasă - aparţine şcolii greceşti de pictură din sec. IV, icoana fiind pictată la Mănăstirea Theotokos-Grecia, după un model realizat de Apostolul Luca, primul care a pictat chipul Maicii Domnului. Ca întotdeauna în cazul unor cercetări care vizează trecutul foarte îndepărtat, părerile specialiștilor sunt diverse. În privința vechimii Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, sunt păreri care o plasează în a doua jumătate a sec. XVI, dar și altele care o plaseză mai înainte de anul 1453, pictarea ei făcându-se după un model bizantin.

Cu ocazia recentelor lucrări de restaurare, când icoanei i s-a înlăturat acoperământul din argint în care fusese îmbrăcată în 1812 de vornicul Radu Golescu (tatăl lui Dinicu şi bunicul fraţilor Goleşti), s-a observat pe verso o altă pictură - "Înfricoşata Judecată" - despre care nu se știa nimic. Se crede că alăturarea celor două simboluri iconografice reprezintă un caz unic în iconografia bizantină.

Însoțind pe Patriarhul Macarie al Antiohiei într-o călătorie prin țările române, în 1653-1658, arhidiaconul Paul de Alep consemnează legenda conform căreia un călugăr ar fi găsit în scorbura unui stejar bătrân Icoana Maicii Domnului și că acesta ar fi auzit o voce care-i cerea să construiască acolo o biserică din lemnul acelui stejar.

O altă mărturie scrisă, datând din 29 iulie 1745, este cea a mitropolitului Neofit Cretanul care spune că, în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), ciobanul Radu a visat Icoana Maicii Domnului ascunsă în scorbură și - tăind stejarul - a găsit-o. Din lemnul acelui stejar a făcut bisericuța.

Dacă documentele vremii nu sunt la îndemâna oricui, legendele - în multiplele lor variante - care circulă din om în om, fiecare mai adăugând câte ceva, sunt la îndemâna oricui. Le dăm crezare sau nu, ele înfrumusețează istoricul unui loc și trebuie să le luăm ca atare. Cel mai important este să vizităm acele locuri legendare și să ne facem propria impresie. De aceea, vă invit - dacă sunteți în zonă - să nu ocoliți Mănăstirea Dintr-un Lemn!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de iulianic in 05.10.21 15:52:07
Validat / Publicat: 05.10.21 16:28:09
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în RÂMNICU VÂLCEA.

VIZUALIZĂRI: 1341 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

5 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P04 Mănăstirea Dintr-un lemn - Turnul clopotniță și crucea comemorativă a Sfinților martini Brâncoveni.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 44200 PMA (din 33 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

5 ecouri scrise, până acum

iulianicAUTOR REVIEW
[05.10.21 19:46:43]
»

@webmaster: Deși în urmă cu mai mulți ani s-a mai scris despre Mănăstirea Dintr-un Lemn, nici unul dintre autori cu a confirmat coordonatele GPS. Pentru că am fost de curând acolo, pentru că am verificat acum poziționarea pe hartă, confirm eu că aceasta este OK.

Dacă apreciați ca oportun, vă rog să faceți modificarea!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
webmasterPHONE
[05.10.21 20:18:29]
»

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

-

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

adso
[06.10.21 18:36:09]
»

@iulianic: Legenda este aproape identică cu cea a Schitului Măgarului, actuala Mănăstire Bujoreni, aflată nu departe de Bârlad:

vremeanoua.ro/manastirea- ... orie-si-legenda

iulianicAUTOR REVIEW
[06.10.21 19:37:29]
»

@gpopa: Nici nu mă miră. De altfel, am mai întâlnit și în altă parte tema principală a legendei mai sus amintite. Asta înseamnă că fantezia populară are și ea niște limite. De aceea spuneam că "… legendele - în multiplele lor variante - care circulă din om în om, fiecare mai adăugând câte ceva… Le dăm crezare sau nu, ele înfrumusețează istoricul unui loc și trebuie să le luăm ca atare. "

Foarte des am întâlnit ideea că domnitorul X urmând a purta o luptă grea sau învins în bătălie, se roagă și făgăduiește lui Dumnezeu că de va izbândi sau de va scăpa cu viață, va ridica o biserică.

Acum, ce să spun? Sunt atâtea lăcașuri sfinte, cu o oarecare legătură cu domnitorii vremii… Toate ar vrea să aibă o legendă proprie. Dacă mai seamănă pe ici pe colo cu o alta… asta este! De aceea considerăm legendele ca pe ceva care înfrumusețează istoricul locului, dar căutăm istoria adevărată în cele afirmate de specialiștii cercetători.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
adso
[06.10.21 19:52:35]
»

@iulianic:

Foarte des am întâlnit ideea că domnitorul X urmând a purta o luptă grea sau învins în bătălie, se roagă și făgăduiește lui Dumnezeu că de va izbândi sau de va scăpa cu viață, va ridica o biserică.

Dacă ne gândim puțin, primul care a făgăduit asta a fost Împăratul Constantin. Toate celelalte promisiuni sunt variante ale celei care a dus la universalitatea Bisericii creștine.

Asta înseamnă că fantezia populară are și ea niște limite.

Fără doar și poate. Etnologii au identificat doar câteva mituri fundamental distincte în toată Peninsula Balcanică. Meșterul Manole apare și la noi, și la sârbi, și la bulgari, de exemplu.

Dar asta, cu icoana descoperită în scorbura unui stejar, eu nu o știu decât în aceste două cazuri. Care se află la oarecare depărtare, în locuri care nu cred să fi fost în contact prea strâns acum sute de ani. De asta mi s-a părut interesant să semnalez.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adso, iulianic
Alte impresii din această RUBRICĂMănăstirile 'Dintr-un Lemn' și Surpatele [Frâncești]:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.076756000518799 sec
    ecranul dvs: 1 x 1