Pelerinaj la Mănăstirea Ghighiu în Postul Crăciunului  

TIPĂREȘTE

A patra mănăstire din cele văzute în cadrul Pelerinajului in Postul Crăciunului din 26 noiembrie la şapte mănăstiri, a fost mănăstirea Ghighiu cu hramul Izvorul Tămăduirii. Din cele văzute anterior vă recomand să vizitaţi mănăstirea Pareta, care pe lângă faptul că biserica este o construcţie nouă şi impunătoare, are la bază strădania Fecioarei din Pareta despre care se spune că în urma unei viziuni ceresti a adunat donaţii de la particulari şi firme pentru ridicarea lăcaşului v. aici.

1. Amplasament şi cum ajungeţi la mănăstirea Ghighiu (44°54′0.90 N; 26°3′54.83 E)

Se află în comuna Bărcăneşti la 5 km de Ploieşti. Din DN1 se desprinde DN1A pe care, până la parcarea mare a mănăstirii se rulează cca 2.5 km. De pe centura Ploieştiului se abordează DJ101D, urmărindu-se indicatoarele până la mănăstire.

2. Scurt istoric

În codrii Vlăsiei, a existat o bisericuţă de lemn în sec. XVI, care s-a deteriorat în timp. În 1817 logofătul Coresi şi soţia sa au ridicat o biserică mai mare tot de lemn în timpul domnitorului Caragea. În anii 1858-1866 a fost construită actuala biserică de cărămidă pe temelie de piatră, sfinţită de mitropolitul Nifon. Biserica a suferit multe stricăciuni la cutremurul din 1940 (pe care-l ţin minte şi eu), apoi de la bombardamentele americane din 1944 a zonelor petroliere şi Ploieştiului (şi pe astea le ţin minte). Au fost şi multe incendii în secolul trecut, când în 1945 şi 1946 a fost distrusă biblioteca mănăstirii. Reparaţiile au început sub mitropolitul Justinian. În 1952 mănăstirea a devenit de maici. Renovarea totală a fost făcută sub păstoritul mitropolitului Justinian Marina între 1954-1958. Cutremurul din 1977 a produs alte stricăciuni la structura de rezistenţă şi la picturile originale. Lucrările de consolidare au durat până în 1990 când biserica a fost resfinţită. Se cunoaşte de foarte puţini că în mănăstire era şi un laborator de farmacie încă dinainte de 1764 când aici se preparau diverse tincturi şi poţiuni vindecătoare. În timpul Războiului de Independenţă din 1877, în mănăstire au fost găzduiţi soldaţi, răniţi şi prizonieri de război. Deasemeni în timpul epidemieii de holeră din 1892, spaţiile anexe au fost transformate în saloane pentru bolnavi şi muribunzi.

3. Arhitectura bisericii.

În linii mari reproduce stilul brancovenesc având formă de treflă cu o singură turlă octogonală pe naos şi un pridvor care s-a închis cu zid la renovarea din 1954-58. Uşa de la intrare în pronaos este de lemn sculptat şi incadrată de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Clopotniţa înaltă de zid are lateral chiliile din sud ale măicuţelor.

4. Interiorul bisericii

Pardoseala bisericii este mozaicată. Pictura interioară a fost realizată de Gh. Tattărăscu în 1865. Acesta a revoluţionat pictura bisericească renunţând la scene din Vechiul Testament şi înlocuindu-le cu altele din Noul Testament, separând tablourile între ele şi zugrăvind chipuri umane identice cu cele contemporane. Restaurarea din perioada 1854-1958 a păstrat linia picturii lui Gh. Tattărăscu. Din pictura originală a rămas cea de pe catapeasmă şi de pe peretele de intrare în pronaos.

Biserica este cunoscută prin icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, numită si ˝siriana˝, făcută din lemn de santal şi datând din sec. XVI. Ea a fost adusă din Siria în 1958 şi dăruită Patriarhului Justinian Marina care a depus-o la Patriarhia din Bucureşti. S-au întâmplat două minuni: prima, s- a cerut în vis unui înalt prelat sirian să fie adusă în România, a doua, tot în vis, Prea Fericitului Teoctist i s-a spus s-o ducă la mănăstirea Ghighiu. Credeţi-mă că pentru a ajunge la icoana Făcătoare de minuni am stat la coadă mai mult de jumătate de oră, fiecare credincios rostindu-şi în faţa Ei rugăciuni pentru sanătatea familiei şi linişte în ţară. Icoana este amplasată lângă o scară care duce la amvon si pe treptele căreia ca prinos de recunoştinţă credincioşii aduc flori proaspete. Deasemeni pe icoană, atârnă lănţişoare aurite, ca mulţumire pentru minunile înfăptuite de Fecioară.

5. În curtea bisericii

-Un chioşc cu sculpturi de scene bisericeşti adăposteşte o şuviţă de apă, un izvor al tămăduirii care a vindecat mulţi credincioşi cu condiţia unei credinţe sincere şi totale.

- Agheasmatarul a fost construit pe locul unde primul ctitor, logofătul Coresi şi soţia sa au ridicat în 1817 biserica de lemn în urma unui vis în care li s-a arătat Fecioara Maria.

Prezenţa icoanei Făcătoare de minuni Sirianca, restaurarea picturilor lui Gh. Tattărascu, Izvorul Tămăduirii şi nu în ultimul rând accesul uşor din Ploieşti şi Bucureşti, fac din Mănăstirea Ghighiu una din cele mai vizitate din judeţul Prahova.

WEB, TE ROG ÎNSEREAZĂ: youtube

Cu acces uşor din Ploieşti şi Bucureşi dar mai ales datorită prezenţei icoanei Făcătoare de minuni Sirianca cât şi a picturilor lui Gh. Tattărăscu, mănăstirea Ghighiu ocupă un loc de top în ierarhia monacală din Muntenia

Văzând cât de multă lume stă la coadă mult timp pentru a se ruga la Sirianca, nu poţi să nu fii convins că ortodoxia a făcut ca acest popor să reziste în faţa vicisitudinilor vremurilor prin care a trecut,

---

VIZUALIZĂRI: 1183 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI