Manastirea Floresti - Vaslui

TIPĂREȘTE

Cand am plecat spre Vaslui, nu aveam nici un plan legat de vizite la obiective turistice. Voiam doar plimbari pietonale, in aer liber, care sa ma mai rupa de cotidianul bucurestean. Vizita la Manastirea Floresti a venit ca un plus. A fost o surpriza oferita de nepotul meu care - stiind ca nu voi putea ajunge acolo niciodata - m-a invitat la o plimbare impreuna cu familia lui.

Din Vaslui, am luat drumul Bacaului, iar dupa cativa kilometri - in comuna Poienesti - am parasit soseaua nationala virand la stanga, spre Floresti. Studiind harta, remarc faptul ca mai sunt si alte variante de acces, dar nu stiu cum sunt drumurile. In ultima parte, drumul pe care l-am strabatut noi este asfaltat, dar ingust. Din cate am inteles, din Oprisita pana la manastire nici nu exista mijloace de transport in comun. Si sunt vreo 7 km. Altfel, de la Oprisita si pana la Manastirea Floresti, printre dealuri impadurite si proaspat inverzite, mai ales in zile cu vreme buna, drumul este foarte frumos. Un spatiu larg pentru parcare, complet liber (nefiind o zi de sarbatoare), cu o troita alaturi, dar mai ales cu falnicul turn de la intrare, ne-a semnalat faptul ca am ajuns la destinatie.

Ce am vazut la Manastirea Floresti - Vaslui

Pentru ca in prealabil nu citisem nimic despre obiectivul pe care urma sa-l vizitez, nu ma asteptam sa descopar la Manastirea Floresti - Vaslui un lacas atat de frumos, cu un trecut atat de indepartat.

Turnul-clopotnita langa care am oprit, a fost o adevarata surpriza pentru mine. Constructia foarte inalta, din caramida aparenta, cu elemente decorative sculptate in piatra, este situata la aprox. 20 m sud-vest de biserica si are trei etaje. Poarta de la intrarea in gangul boltit care strabate turnul este impodobita cu decoratiuni si are in partea superioara un blazon minutios executat. De o parte si de alta a gangului sunt doua incaperi acoperite cu tablă, decorate la exterior cu icoane de mari dimensiuni: "Maica Domnului cu Pruncul" (stanga) si "Iisus Hristos binecuvantand" (dreapta).

De indata ce trecem de poarta, pe un panou mare, rosu, citim primele informatii despre turnul ridicat in perioada 1852-1859 de staretul Nil. Sub conducerea arh. Burelli, ing. Gr. Palada si Onofreo Messina, lucrarile au fost finalizate in 1901. Ultima restaurare s-a facut in perioada 1992-2007 cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor.

Zidul de piatra, inalt de 3 m, care delimiteaza incinta manastirii, a fost ridicat in 1800-1821 prin grija egumenilor Ioasaf si Luca.

Biserica este a doua constructie care m-a surprins. Cu hramul "Sf. Proroc Ilie Tesviteanul", sfantul lacas are reprezentarea acestuia pe fronton, intr-un frumos basorelief.

Edificiul din caramida, pe fundatie din piatra, in forma de cruce, are o arhitectura deosebita, de factura neogotica. Interiorul compartimentat in pridvor inchis, pronaos, naos si altar, este foarte spatios si bine iluminat. Altarul este iluminat de trei ferestre (situate la est, nord si sud), naosul are doua ferestre (cate una in fiecare absida), iar pronaosul are cate doua ferestre la nord si la sud. Pridvorul iluminat si el de cate o fereastra la nord si la sud, are intrarea prin latura vestica, printr-o usa masiva, din metal. Toate ferestrele sunt inalte, cu ancadramente arcuite, din piatra si au grilaje solide.

Interiorul este pictat in intregime in tehnica fresco. Lucrarea realizata de pictorul Valeriu Timofte este noua, inceputa in 2008 si terminata dupa cativa ani cand biserica a si fost sfintita (20 iulie 2014). Interiorul impresioneaza prin candelabrele imense si prin delicatetea sculpturilor de la strane.

La 20 m vest de intrarea in biserica se afla Palatul Egumenesc, o cladire solida din zid, etajata si acoperită cu tabla. Panoul informativ amplasat in fata constructiei ne spune ca edificiul de factura clasicista, cu beci, parter si etaj, a fost inaltat de egumenul Nil intre anii 1852-1859. O buna perioada de timp (1881-1992) in aceasta cladire a functionat un spital de alienati mintal. Cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor, in 1998 Palatul Egumenesc a intrat in renovare. In prezent Palatul Egumenesc de la Manastirea Floresti adaposteste Sectia de Istorie si Arta religioasa "Episcop Iacov Antonovici" a Muzeului Judetean "Stefan cel Mare" - Vaslui.

De la localnici am aflat ca anul trecut, la sarbatoarea hramului bisericii, a fost organizat evenimentul expozitional "Tetraevenghelul Manastirii Floresti - Darul ctitorului intru credinta". Manifestarea a oferit participanților posibilitatea de a admira o carte veche, rara, de o deosebita valoare - Tetraevanghelul Manastirii Floresti aflat in custodia Muzeului National de Istorie a Romaniei din anul 1981.

M-am documentat si am aflat ca Tetraevanghelul Manastirii Floresti datand din 1578-1596 a fost realizat la Manastirea Bistrita - Neamt, la comanda boierului Gliga din Piatra Neamț. Marele vornic Carstea Ghenovici al Tarii de Sus a cumparat manuscrisul de la urmasii boierului Gliga, iar in 1596 l-a ferecat in argint si l-a inscriptionat cu text de danie pentru ctitoria sa - Biserica "Sf. Proroc Ilie Tesviteanul" de la Manastirea Floresti. Pentru cei interesati, textul de danie este urmatorul: "Acest Tetraevanghel l-au facut panul Carstea Ghenovici biv vel vornic si giupaneasa lui Anghelina, fiica lui Craciun biv vel vornic si l-au dat pe el intru ruga lor si parintilor lor la manastirea lor ce se numeste Smila, unde este hramul Sfantul Prooroc Ilie Tezviteanul, in anul 7104 (1596) luna iunie 27. "

Manuscrisul in limba slavona, cu 375 file de hartie cu filigran, avand ilustrate scenele "Pogorarea in Iad" si "Sfantul Proroc Ilie", atesta nu doar existenta Bisericii Manastirii Floresti inca din acele timpuri, ci si importanta sa deosebita data fiind grija ctitorului pentru a o inzestra.

Din trecutul Manastirii Floresti - Vaslui

Din brosura achizitionata cu prilejul vizitei noastre acolo, ca si din panourile informative amplasate in incinta, am aflat ca pana in a doua jumatate a sec. XVII manastirea s-a numit Simila sau Florentina. Traditia spune ca denumirea Floresti provine de la numele unei calugarite - Floarea (Florentina) - care a ridicat acolo o bisericuta de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" (fapt atestat si de un document emis la 25 aprilie 1612 de Stefan Comsa).

Manastirea Floresti a fost intemeiata de Carstea Ghenovici, mare vornic si sotia sa, Anghelina, in 1598, prin cumpararea mosiei Floresti de la Lazar pitarul. Mai tarziu, in sec. XVII (1686-1694), lacasul a fost innoit de urmasii ctitorului, Gavrilita Costache vornicul cu fiii sai - Vasile vornicul si Lupu vistiernicul - impreuna cu Antohie Jora hatmanul, dar ceea ce vedem astazi este refacerea din perioada 1852-1859 datorata staretului Nil.

De mentionat ca din august 1806, pentru o lunga perioada de timp, Manastirea Floresti a fost inchinata Manastirii Esfigmenou din Muntele Athos.

Arhimandritul Nil, egumenul grec al Manastirii Floresti (1843-1863), a inceput constructia bisericii actuale, dar nu a terminat lucrarea din cauza secularizarii. Zidurile ajunsesera pana aproape de acoperis. Casele egumenesti nefinalizate au fost abandonate pana in 1880 cand - pe baza studiilor arhitectului Burelli - lucrarile au fost terminate, biserica manastirii devenind biserica de mir, iar palatul egumenesc, spital. Lacasul a redevenit manastire in 1991 cand au inceput si lucrările de consolidare si de restaurare, prin grija ieromonahului Iezechiel Gheorghe Ariton. Prima interventie de restaurare a fost realizata la turnul clopotnita care avea partea exterioara prabusita. Restaurarea bisericii s-a realizat ulterior, pe baza unei fotografii vechi (1916) apartinand preotului econom Ioan Antonovici, cel care a scris si o monografie a manastirii.

Palatul Egumenesc, cu parter, etaj si beci adanc (in care se spune ca a stat ascuns Alexandru I. Cuza timp de o zi si o noapte), a beneficiat de lucrari de restaurare abia din 2002. Cu aceasta ocazie, in interior a fost amenajat Paraclisul - o biserica mai mica destinata oficierii slujbelor in perioada de iarna. Terminat in 2008, Paraclisul are hramul "Adormirea Maicii Domnului".

In incheiere trebuie sa mentionez faptul ca la Manastirea Floresti - Vaslui se afla "Sfanta de la Floresti", o icoana facatoare de minuni, singura de acest gen din judetul Vaslui si din Episcopia Husilor. Icoana reprezentand pe Maica Domnului cu Pruncul, ferecata in argint si poleita cu aur, dateaza din 1749 si a fost adusa de Mitropolitul Veniamin de la Iasi in 1805. Imbracarea in argint si poleirea cu aur au fost facute pe cheltuiala doamnei Ecaterina, cea de-a doua sotie a lui Constantin Mavrocordat. Salba de aur care impodobea candva icoana facatoare de minuni poate fi vazuta in zilele noastre la Muzeul Judetean "Stefan cel Mare" - Vaslui.

---

VIZUALIZĂRI: 1528 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI