Descoperind Dragomirna

TIPĂREȘTE

Ca urmare a unei excursii organizate cu un grup de prieteni in Bucovina, am redescoperit cu mintea si spiritul celor peste 40 de ani de existenţă, mănăstirile Bucovinei. În mod paradoxal, nu ajunsesem la Dragomirna încă... Nu este o ctitorie a lui Ştefan cel Mare, ci a unui arhimandrit al secolului XVI, Anastasie Crimca, înalt ierarh al Bisericii, care i-a jurat credinţă lui Mihai Viteazul, la intrarea în Moldova. Declarat în prezent monument istoric, complexul de artă medievală mănăstirea Dragomirna, este compus dintr-o biserică mică de piatră, biserica mare, zidurile de apărare, vechea clădire a egumeniei, cinci turnuri, chilii şi paraclis. Este de o eleganţă desăvârşită, fiind din punctul meu de vedere, cea mai frumoasă mănăstire a Bucovinei.

Poziţionată într-un loc incredibil, între dealuri domoale şi o veche "silişte" cum îi spun localnicii, lângă un lac în care se oglindesc turnurile şi zidurile sale, mănăstrirea se înalţă maiestuoasă la o înălţime de 42 de metri, fiind cea mai înaltă mănăstire a Bucovinei. Data la care a fost înălţată Dragomirna este 1602, potrivit pisaniei de deasupra uşii bisericii mici, numită şi biserica schitului, lângă care se află acum un mic cimitir. Fără a avea nuanţele Voroneţului, Humorului, Suceviţei, Probotei, Moldoviţei sau strălucirea Putnei, te impresionează tocmai prin aerul sobru dat de piatra albă, nefasonată a exteriorului său. La Dragomirna faţadele bisericii mari sunt lucrate din piatră brută, însă pilaştrii cărora le revine aici rolul decorativ, sunt alcătuiţi din blocuri de piatră cioplită şi şlefuită. Pereţii sunt împărţiţi în două spre mijlocul înălţimii lor de un brâu torsadă de piatră ce înmănunchiază trei tori răsuciţi alternativ ca o funie. Originea acestui element decorativ pare să fie Georgia şi Armenia, regiuni ale căror influenţe artistice, au pătruns în Ţara Românească la cunoscuta ctitorie a lui Neagoe Basarab de la Curtea de Argeş.

La Dragomirna tradiţia spune că mitropolitul Crimca l-ar fi aşezat aici cu o semnificaţie aparte: simbol al celor trei virtuţi creştineşti, simbol al Sfintei Treimi şi ca un îndemn lăsat urmaşilor ca românii din cele Trei Principate să rămână uniţi peste veacuri. Urmele picturii interioare au rămas doar în altar, majoritatea zidurilor fiind acoperită cu un strat alb de vopsea. Aşa cum spunea şi Nicolae Iorga, frumuseţea de nedescris a Dragomirnei o reprezintă turla, o adevărată broderie în piatră, tehnică preluată ulterior şi la Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. La Dragomirna, te poţi reculege cu adevărat, fără a avea apăsarea iureşului turistic (care uneori distruge atmosfera acestor locuri). Din momentul în care intri şi îmbraci fusta lungă gri oferită de măicute (nu e voie în pantaloni scurţi!), ai senzaţia că te întorci în timp... Linişte, o curăţenie impecabilă, multe flori, micile detalii pe care le descoperi la tot pasul, urmele trecutului, frumuseţea locului, totul face din Dragomirna un loc de neuitat.

Măicuţele sunt adevărate artiste, realizând pentru turişti veritabile opere de artă, icoane pictate sau brodate. La Dragomirna, puteţi găsi nişte siropuri minunate făcute de măicuţe, din miere şi cătină sau alte fructe de pădure. Cazarea se poate realiza atât în incinta manastirii (50 RON camera), cât şi la un popas aflat în faţa intrării, într-un mic pâlc de pini, pe malul unui lac. Mai există câteva pensiuni în drumul spre Suceava, aflată la doar 12 km, dar există distanţe relativ mari, în care nu te întâlneşti decât cu pajiştile şi pădurile.

Vă recomand cu căldură această destinaţie!

---

VIZUALIZĂRI: 2380 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI